Doar o amânare a rotației. JD Vance spune că desfășurarea brigăzii în Polonia nu a fost anulată
Vicepreședintele american JD Vance a afirmat marți că desfășurarea unei brigăzi blindate în Polonia a fost amânată și a subliniat că acest lucru nu echivalează cu o reducere a trupelor în această țară. În cadrul unei conferințe de presă la Casa Albă, JD Vance a subliniat că Statele Unite doresc să încurajeze Europa să „își asume mai multă responsabilitate” pentru apărarea comună. „Nu vorbim despre retragerea tuturor trupelor americane din Europa. Vorbim despre redistribuirea unor resurse într-un mod care să maximizeze securitatea americană. Nu cred că acest lucru este rău pentru Europa”, a spus Vance, potrivit Reuters. El a minimalizat informațiile relatate de The Wall Street Journal în privința suspendării desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia, spunând că, de fapt, este vorba despre o amânare a acestei rotații și nu o anulare. „O amânare standard a rotației” „Nu am redus efectivele din Polonia cu 4.000 de soldați. Ceea ce am făcut a fost să amânăm o desfășurare de trupe care urma să aibă loc în Polonia. Aceasta nu este o reducere, ci doar o amânare standard a rotației, care se întâmplă uneori în astfel de situații”, a adăugat Vance. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a confirmat marți că există o „întârziere temporară” și a declarat că aceasta a fost cauzată de reducerea numărului de echipe de luptă de brigadă detașate în Europa de la patru la trei. Săptămâna trecută, publicația The Wall Street Journal relata că Pentagonul a suspendat brusc desfășurarea unei brigăzi blindate în Polonia, ca parte dintr-o reconfigurare mai amplă a prezenței militare americane în Europa. Este vorba despre detaşarea Brigăzii a 2-a blindate din cadrul Diviziei 1 cavalerie, respectiv peste 4.000 de soldați. O parte din echipamente şi personal se aflau deja în drum spre Polonia, iar decizia i-a luat prin surprindere pe unii oficiali militari americani, mai notează sursa citată.
Armata ucraineană revoluționează recrutarea: contracte pe termen scurt și sistem de rotație
Forțele Armate ale Ucrainei se pregătesc să introducă contracte pe termen scurt pentru persoanele care au fost lăsate să plece din armată din motive de sănătate, dar care doresc să se întoarcă la serviciu, a anunțat comandantul suprem Oleksandr Syrskyi. Într-un interviu pentru Militarnyi, Syrskyi a spus că noile contractele vor avea termene minime de serviciu cuprinse între 6 și 9 luni. Pentru personalul aflat în prezent în serviciu, noul termen al contractului va fi de 10 luni, în timp ce recruții vor continua să semneze contracte standard pentru 2-3 ani sau mai mult. Comandantul suprem a mai spus că armata plănuiește să creeze un sistem de rotație în trei schimburi, permițând unităților să se rotească la fiecare două luni. Comandamentul militar va monitoriza procesul. În ceea ce privește războiul, Syrskyi a vorbit despre o potențială amenințare din partea Belarusului și a spus că prima linie a frontului se întinde pe aproximativ 1200 de kilometri. În același timp, unitățile ucrainene au început să facă din ce în ce mai multe contraatacuri și operațiuni ofensive. Potrivit lui Oleksandr Syrskyi, în prezent pierderile totale ale Rusiei sunt de aproximativ 3,5 ori mai mari decât cele ale Ucrainei.
Acord istoric în SUA: Donald Trump primește imunitate fiscală permanentă din partea fiscului american
Ordinul extinde înțelegerea istorică prin care Donald Trump a acceptat luni să renunțe la procesul de 10 miliarde de dolari intentat împotriva fiscului american din cauza scurgerii ilegale în presă a datelor sale fiscale. Documentul de o singură pagină, publicat marți și semnat de procurorul general interimar Todd Blanche, stipulează explicit că guvernului SUA îi este „interzis pentru totdeauna” să verifice declarațiile depuse de președinte înainte de data înțelegerii, precum și orice aspecte „care au fost ridicate sau ar fi putut fi ridicate” în legătură cu auditurile existente. Un precedent controversat și un fond de miliarde de dolari Această mișcare radicală, catalogată ca o utilizare extraordinară a puterii executive, oferă lui Trump și apropiaților săi o imunitate fiscală totală pentru toate problemele financiare aflate în derulare. Ca parte a aceluiași compromis de renunțare la litigiu, Departamentul de Justiție a creat un fond guvernamental de 1,776 miliarde de dolari. Banii sunt destinați compensării persoanelor care susțin că au fost țintele unor investigații sau urmăriri penale abuzive, motivate politic, în timpul fostei administrații Biden. Anunțul a declanșat un val masiv de critici din partea parlamentarilor democrați și a organizațiilor de monitorizare a eticii guvernamentale, care au acuzat administrația de abuz de putere. Procurorul general interimar Todd Blanche a apărat decizia, argumentând că stingerea unui litigiu de o asemenea magnitudine nu ar fi avut sens dacă oricare dintre părți ar fi putut relua ostilitățile a doua zi.
Kelemen Hunor: Noul guvern trebuie format până în 10 – 15 iunie
Liderul UDMR a afirmat, la Digi 24, că estimările inițiale privind formarea Executivului până la finalul lunii mai sau începutul lunii iunie nu mai sunt realiste. „Eu inițial credeam că putem să avem în ultima săptămână din mai, prima săptămână din iunie, dar nu cred că vom avea această posibilitate”, a spus Kelemen Hunor. Potrivit acestuia, un nou guvern trebuie instalat cel târziu până în 10-15 iunie, pentru ca Parlamentul să poată organiza o sesiune extraordinară și să adopte actele normative necesare. „Trebuie să avem până la jumătatea lunii iunie, ca să existe timp de două săptămâni sau trei săptămâni cu o sesiune extraordinară, să trecem acele proiecte care sunt necesare pentru a atinge jaloanele din PNRR”, a declarat liderul UDMR. Kelemen Hunor a subliniat că prioritatea actuală trebuie să fie adoptarea măsurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene. „După aceea putem să ne apucăm și să ne certăm din nou. Primul lucru este să faci treabă”, a afirmat acesta.
Hantavirus: Rozătoare capturate de cercetători, pentru a testa ipoteza transmiterii virusului de animale
Oamenii de știință din Argentina au început, marți, să studieze primele rozătoare capturate în Tierra del Fuego, pentru a testa ipoteza conform căreia animalele sunt cauza hantavirusului în zona Ushuaia, locul de unde a plecat nava de croazieră infectată de virus, relatează AFP. Biologii locali și cei de la Institutul Malbran au verificat zeci de capcane pe care le instalaseră în seara precedentă în diverse zone împădurite din jurul orașului turistic Ushuaia, inclusiv în Parcul Național Tierra del Fuego din extremul sud al Argentinei. Capcanele puse de cercetători au funcționat Purtând mănuși și măști, experții au plasat cuștile în saci mari pentru a transporta rozătoarele. Niciunul dintre ei nu a vorbit cu jurnaliștii prezenți despre capturi, dar expresiile lor de satisfacție nu au lăsat loc de îndoială. „Capcanele au funcționat foarte bine. Au capturat ceea ce sperau”, aproximativ 70 de exemplare, a declarat pentru AFP un oficial local din domeniul sănătății. Animalul țintă este un șobolan cu coadă lungă, o rozătoare nocturnă de pădure. Până la 150 de capcane formate din mici cuști metalice dreptunghiulare trebuie amplasate seara și verificate dimineața pe parcursul săptămânii, în speranța capturării unui număr suficient de rozătoare, pentru un test reprezentativ, mai specifică sursa. Rezultatele, disponibile în patru săptămâni Rezultatele ar trebui să fie disponibile în termen de patru săptămâni, după ce oamenii de știință vor preleva probe de sânge și țesut. Misiunea a fost mandatată în urma descoperirii focarului la bordul navei Hondius, unde au murit trei pasageri și care a declanșat o alarmă globală la începutul lunii mai. „Pacientul zero”, un olandez, petrecuse 48 de ore în Ushuaia înainte de a se îmbarca pe navă. De atunci, autoritățile din Tierra del Fuego și oamenii de știință locali au respins ipoteza că focarul de la bordul navei Hondius a provenit de acolo. Aceștia insistă că această provincie nu a mai avut niciun caz de hantavirus de când raportarea sa a devenit obligatorie, acum 30 de ani. Tulpina „Anzi” a hantavirusului, transmisibilă de la om la om și identificată în cazul navei, este însă prezentă în mai multe provincii din Argentina, la nord, cum ar fi Rio Negro și Chubut.
Bogdan Ivan, atac dur la Bolojan: Punem în pericol relația cu SUA
Întrebat, la Antena 3 CNN, despre afirmațiile premierului potrivit cărora proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești ar reprezenta „bani aruncați”, Ivan a respins această evaluare. „Unu, investițiile cu cap deja le-am negociat ca să le facem la turul 3-4 și am luat 3 miliarde ca asigurare verbală din partea șefului Băncii Mondiale, iar în această vară va fi anunțat faptul că România va beneficia de o finanțare de 3 miliarde de dolari din partea SUA pentru Cernavodă. Și doi, pentru acest proiect este foarte important (…). Faptul că acest proiect este unic în Europa, e cel mai avansat cu 2-3 ani față de alte proiecte de reactoare nucleare de acest tip din întreaga Europă, este un foarte mare avantaj pentru România”, a spus Ivan, marți seara. Potrivit fostului ministru, proiectul este „făcut cu americani și cred că ar putea și domnul premier demis Bolojan să vorbească cu colegii de partid, pentru că e un proiect început în 2020”. „Păi punem în pericol foarte mult relația cu SUA și cu Ministerul Energiei de acolo pentru următorul fapt. Astăzi, la Cernavodă, noi ne dezvoltăm și vrem să construim reactorul 3-4, tot cu tehnologie americană, așa cum funcționează de 30 de ani aceste reactoare 1 și 2, și avem nevoie și de bani ca să le finanțăm. În ultimele 9 luni de zile le-am negociat cu Comisia Europeană, n-am reușit să facem rost de bani de acolo și am căutat alternative. Și am găsit alternative în Washington, cu dobânzi de 1%, comparativ cu 7% cât se împrumută azi România. Ce mă interesează pe mine ca român? Să produc mai multă energie pentru 30 de ani de acum înainte, energie în bandă, ieftină și predictibilă”, a mai spus Ivan.
Dorin Tudoran, despre prețul libertății: Încă mai primesc note de plată
Dialogul publicat în cadrul proiectului „Avangarda, cu Ionuț Vulpescu” reconstruiește cronologic traseul unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori disidenți români, de la debutul literar sub cenzura comunistă până la exilul american și criticile dure la adresa „memoriei selective” din România postdecembristă. Autorul mărturisește că opoziția publică față de regimul comunist și apoi față de impostura postcomunistă a avut costuri pe care continuă să le plătească și astăzi: „Sunt foarte piperate. Deși am plătit cu vârf și îndesat costurile cu pricina, încă mai primesc note de plată”. Debut sub cenzură Dorin Tudoran povestește că manuscrisele sale de debut au fost respinse ani la rând pentru că „prezentau probleme”, iar autorul „nu se arăta deschis la sugestiile editorului”. Debutul său editorial a venit târziu și într-o formă mutilată de intervențiile cenzurii. „Volumul de debut, Mic tratat de glorie, a fost atât de prescurtat de Cenzură, încât Editura Cartea Românească publica titlul poeziei pe pagina din stânga și poezia pe pagina din dreapta, pentru ca volumul să nu fie chiar de grosimea unei lame de ras”, spune scriitorul. Experiența cenzurii și climatul ideologic al anilor ”70 l-au împins treptat spre conflictul deschis cu regimul Ceaușescu, a explicat el. „Nu m-am putut adapta” Tudoran spune că ultimul său volum înaintea emigrării în Statele Unite, în 1985, s-a numit ironic „Adaptarea la realitate”, deși tocmai incapacitatea de a se adapta l-a împins spre exil. „Realitatea la care nu m-am putut adapta a fost cea care a determinat dezrădăcinarea mea survenită în 1985”, afirmă acesta. Scriitorul vorbește și despre costul personal al libertății, mărturisind că nu ar mai repeta astăzi aceeași alegere. „Eu, unul, am considerat că libertatea este o valoare pentru care merită să-mi pun destinul în joc. Am greșit însă când n-am ținut cont că pun în joc și viața familiei mele. Aș mai repeta acest pariu? Nu, niciodată”. Exilul și pierderea În dialogul cu Ionuț Vulpescu, Dorin Tudoran vorbește despre exil ca despre o experiență simultană de ruptură și continuitate. „De la Adam și Eva, ne aflăm cu toții în exil”, spune scriitorul, evocând o discuție purtată cu Vintilă Horia la Madrid. „Cine pleacă, pierde. Este regula bursei literare românești”, afirmă Tudoran, explicând că exilul l-a transformat „din scriitor profesionist în scriitor amator” și că plecarea din România a însemnat și o ruptură profesională. Despre disidență și tăcere Scriitorul amintește și slăbiciunea solidarităților intelectuale din România comunistă și postcomunistă. „Cele care mor repede nu sunt, nu au fost cu adevărat solidarități. Sunt (…) simple mimări ale solidarității”, spune acesta. Dorin Tudoran afirmă că nu a crezut niciodată în conceptul de „rezistență numai prin cultură”, criticând intelectualii care au evitat confruntarea directă cu regimul comunist. „Rezistența numai prin cultură nu a fost suficientă”, afirmă acesta, adăugând că după 1989 mulți dintre cei care „au tăcut înțelept” au devenit „profesori de morală ai neamului”. De asemenea, el evocă și unul dintre marile sale regrete morale. „Nu-mi amintesc, dar cel mai apăsător am simțit-o când am tăcut în momentul Paul Goma”, spune Tudoran, întrebat când a simțit pentru prima dată că tăcerea poate deveni complicitate. Memorie și impostură O parte importantă a dialogului este dedicată modului în care memoria colectivă poate fi manipulată și transformată într-un instrument ideologic. „Manipularea memoriei și transformarea ei într-un instrument ideologic este proprie mai ales celor utilizând memoria selectivă”, afirmă Dorin Tudoran. Scriitorul critică și mitologiile construite după 1989 în jurul unor figuri intelectuale și avertizează asupra imposturii morale: „Nu-ți reproșez că nu ai trăit ca mine, dar nu-mi spune că ai făcut-o. Simplu. Cu alte cuvinte, reacționez la impostură”. Prietenii, polemici și Nicolae Manolescu În interviu apar și numeroase referiri la relațiile sale cu scriitori importanți ai literaturii române, de la Nicolae Manolescu și Ștefan Augustin Doinaș la Mircea Dinescu, Nichita Stănescu sau Ion Negoițescu. Despre Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran spune că dispariția criticului literar a lăsat „un gol imens”. „Când moare un prieten de asemenea calibru, ca Manolescu, cu el moare și o parte din tine”, afirmă scriitorul. „Cred că polemicile mai mult deformează un autor decât îl formează”, spune acesta, respingând ideea că polemicile l-ar fi definit ca autor. „Există o singură moară de vânt” Finalul dialogului revine la imaginea lui Don Quijote, personaj asociat frecvent cu Dorin Tudoran în exilul românesc. Scriitorul explică însă că adevărata confruntare nu a fost niciodată cu lumea din jur, ci cu el însuși:„Există o singură moară de vânt cu care se luptă Dorin Tudoran – Dorin Tudoran”.
O femeie a fost împușcată mortal de poliție în Jamaica, în timpul unui protest
Potrivit, The Guardian, autoritățile au deschis o anchetă după apariția pe rețelele sociale a unor imagini surprinse de camere de supraveghere. În înregistrări se vede cum un polițist trage asupra unui vehicul aflat în apropierea protestului desfășurat duminică în localitatea Granville, din regiunea St James. Victima, identificată drept Latoya Bulgin, în vârstă de 45 de ani, se afla la volanul mașinii în momentul în care a fost împușcată. Potrivit Comisiei Independente de Investigații din Jamaica (Indecom), polițiștii desfășurau misiuni de control al mulțimii în timpul unui protest declanșat după moartea unui adolescent de 17 ani, Tjey Edwardson, împușcat de forțele de ordine pe 12 mai. Imaginile distribuite online arată cum mai multe persoane coboară dintr-un microbuz oprit pe marginea drumului. Vehiculul începe apoi să se deplaseze înapoi spre șosea. Un polițist aflat în fața mașinii scoate arma și trage spre șofer, în timp ce în jur se aud țipete și oamenii fug. Ulterior, polițiștii apar în imagini în timp ce scot trupul femeii din vehicul și îl transportă într-o autospecială. Presa locală a relatat că victima era mamă a doi copii și femeie de afaceri. Poliția jamaicană a anunțat că polițistul implicat a fost suspendat pe durata anchetei. Nu este primul incident în care sunt implicate forțele de ordine Cazul a provocat reacții puternice în Jamaica. Partidul de opoziție People’s National Party a cerut o anchetă rapidă și transparentă și a atras atenția asupra numărului tot mai mare de persoane ucise de poliție. Reprezentantul opoziției pe probleme de securitate națională, Fitz Jackson, a declarat că prea mulți jamaicani „se tem de poliție aproape la fel de mult cum se tem de infractori”. Potrivit Indecom, 130 de persoane au fost ucise anul acesta de forțele de securitate din Jamaica. Organizația pentru drepturile omului Jamaicans for Justice a afirmat că imaginile video demonstrează importanța camerelor independente de supraveghere și a cerut stocarea corespunzătoare a probelor în cadrul anchetei.
Guvern PSD – UDMR? Kelemen Hunor: Nu există. Nu se poate. Nu vrem
Întrebat, marți, la Digi 24, de un posibil guvern PSD – UDMR, Kelemen Hunor a spus: „Nu se poate. Nu vrem. Nu se poate”. „Eu de săptămâna trecută spun că nu există această soluție, nu există această posibilitate. Văd că ne apare de fiecare dată, spun și astăzi. Nu există această posibilitate”, a spus Kelemen. Kelemen Hunor a mai spus că nu a fost contactat pentru o asemenea idee și nici nu a vorbit cu nimeni din PSD despre o asemenea soluție de guvern. „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliții care a fost dată jos de PSD-AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate. Că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat guvernul, din care am făcut și fac în toate și în acest moment. Plus, la noi există o linie roșie: AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condițiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliții minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluție, asta ar însemna că ești la mâna celor de la AUR. Nu se poate. Nu pot accepta eu așa ceva”, a afirmat Kelemen Hunor.
Lungmetrajul lui Radu Jude, Jurnalul unei cameriste, ovaționat minute întregi la Cannes / Sumbru și amuzant
Noul lungmetraj al lui Radu Jude, „Jurnalul unei cameriste”, a fost prezentat în premieră mondială la Festivalul de la Cannes, în cadrul secțiunii Quinzaine des Cinéastes, unde a fost ovaționat minute întregi. Scenariul filmului este inspirat de romanul, publicat în 1900, al lui Octave Mirbeau, un roman despre sclavajul modern și fisura ireparabilă dintre clasele sociale. Celestine Aici, Celestine este filtrul prin care sunt privite toate personajele. Ea vede realitatea dincolo de aparențe și e convinsă că grdinarul Joseph a violat și asasinat o fetiță, motiv pentru care e gata să obțină revanșa, chiar dacă asta înseamnă crimă. Până la Jude, cartea a mai fost adaptată pentru marele ecran de Jean Renoir (1946), Luis Buñuel (1964) și Benoit Jacqot (2015). „Emigrație, sărăcie, Est-Vest” Viziunea lui Jude propune o reinterpretare contemporană a poveștii, cu tot ce înseamnă asta: fenomenul migrației, inegalitățile sociale, dinamica puterii în societatea europeană în ansamblu. Radu Jude însuși a carcaterizat filmul drept „un amestec de teme diverse – emigrația, sărăcia, relația dintre Est și Vest, relația dintre teatru, literatură și cinema”, într-o ecuație „unică”. „La fel ca în filmul Kontinental ’25 de anul trecut, scenaristul și regizorul român abordează temele sale caracteristice, precum inegalitatea economică și putrezirea societală, descoperind în protagonistul său de zi cu zi o luptă comună pentru supraviețuire într-o lume din ce în ce mai dificilă”, scrie Screen Daily, care caracterizează producția drept „reținută, dar sumbră”. „Satira mușcătoare” a lui Jude „Cel mai convențional film al lui Jude de mult timp și, prin montajul abrupt și dialogurile ascuțite, și unul dintre cele mai amuzante ale sale”, scrie International Cinephile Society, adăugând: „Dacă există un om în care poți avea încredere să transforme romanul clasic francez al lui Octave Mirbeau, Jurnalul unei cameriste, într-un film dulce-amar de Crăciun, acela este enfant terrible-ul român Radu Jude”. ICS remarcă „satira mușcătoare” a lui Jude la adresa burgheziei franceze, care se situează în acord cu spiritul romanului lui Mirbeau: „Surprinzător de fidelă unei structuri narative relativ simple, deși lipsită de orice fel de formalism în filmele sale, satira mușcătoare a lui Jude la adresa burgheziei franceze, în concordanță cu romanul lui Mirbeau, dar modernizată pentru secolul XXI, a stârnit cele mai multe râsete de până acum pe Croisette. Adevărul este că și cele mai multe greve; Jude nu este pe placul tuturor”. Pe când în România? Filmul îi are în distribuție pe: Ana Dumitrașcu, Sofia Drăgoman, Ilinca Manolache, Liliana Ghiță, Marie Rivière, Mélanie Thierry și Vincent Macaigne. Imaginea filmului este semnată de Marius Panduru, iar montajul de Cătălin Cristuțiu. În România, filmul va fi prezentat pentru prima oară la Festivalul Internațional de Film Transilvania și va fi lansat în cinematografe în această toamnă.