Descoperire arheologică rară în Iași: Trei morminte din epoci diferite, găsite într-o necropolă cu tumuli din lunca Jijiei
0Trei morminte datând din epoci diferite au fost descoperite de arheologi într-un sit funerar aflat în lunca Jijiei, în zona localității Spineni, comuna Andrieșeni, județul Iași, în cadrul unei campanii de cercetare desfășurate între 18 și 25 iulie. Potrivit cercetătorilor, două dintre morminte datează de la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului, din perioada Hallstattului timpuriu, în timp ce al treilea a fost datat în secolele X-XI și este atribuit unor populații turanice. Descoperirea este considerată una neobișnuită deoarece tumulii – movile funerare ridicate deasupra mormintelor – sunt întâlniți, de regulă, în zone înalte, însă în acest caz au fost identificați în lunca Jijiei. Situl a fost localizat cu ajutorul hărților istorice și al imaginilor satelitare. Cinci tumuli descoperiți Arheologii au identificat până în prezent cinci tumuli în zona Spineni. Dintre aceștia, trei sunt încă vizibili în teren, iar existența celorlalți doi este confirmată doar de documente cartografice vechi. Înainte de începerea săpăturilor, specialiștii au utilizat metode moderne de investigare non-invazivă, printre care zboruri aeriene, măsurători magnetometrice și geoelectrice, precum și tomografie electrică, pentru a analiza structurile aflate sub pământ fără a afecta situl arheologic. La cercetări participă specialiști ai Muzeului de Istorie a Moldovei și ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, alături de masteranzi ai Facultății de Istorie. Campania de cercetare va continua în luna septembrie, când arheologii intenționează să investigheze și cealaltă jumătate a primului tumul, obiectivul fiind documentarea completă a necropolei și înțelegerea evoluției comunităților care au folosit acest spațiu funerar.
Comisia Europeană deschide o „anchetă aprofundată” pe hotărârea prin care România este obligată să plătească despăgubiri de peste 42 de milioane de euro către 10 investitori în energie
Comisia Europeană a deschis o investigație „aprofundată” pentru a evalua dacă o hotărâre arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri către zece investitori pentru modificările aduse unei măsuri de sprijin pentru energia electrică regenerabilă este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, anunță forul de la Bruxelles. Ancheta Comisiei Europene DG Competition anunță că România a instituit o schemă de sprijinire a producției de energie electrică din surse regenerabile prin certificate verzi, care a fost aprobată în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în iulie 2011. România a modificat schema de mai multe ori în 2013, 2014 și ulterior. Comisia a aprobat modificările aduse schemei în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat în mai 2015 și decembrie 2016 . Un grup de zece companii care au investit în cinci centrale solare fotovoltaice și care au beneficiat de schemă au inițiat proceduri de arbitraj împotriva României în urma modificărilor: LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH, Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 BV SC LJG Green Source Energy BETA SRL. Companiile au solicitat despăgubiri pentru sprijinul pe care l-ar fi primit dacă România nu ar fi modificat schema. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare Un tribunal arbitral a constatat că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei („ECT”) și, la 20 februarie 2024, a obligat România să despăgubească investitorii pentru pierderile presupuse suferite din cauza modificărilor. Despăgubirea acordată se ridică la 42,2 milioane EUR, plus dobânzi și costuri suplimentare. România a notificat această hotărâre Comisiei în temeiul normelor privind ajutoarele de stat și a informat Comisia că a efectuat o plată în temeiul hotărârii într-un cont deschis pe numele beneficiarilor hotărârii. În această etapă, opinia preliminară a Comisiei este că hotărârea arbitrală și punerea în aplicare a acesteia constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE („TFUE”), ceea ce este incompatibil cu piața internă. Comisia va investiga în continuare măsura și compatibilitatea acesteia cu piața internă și, în special, o posibilă încălcare a tratatelor UE prin măsura de ajutor. Ajutoarele de stat sunt interzise cu excepția cazului în care sunt aprobate de Comisie ca fiind compatibile cu funcționarea pieței interne. O măsură care încalcă alte dispoziții ale dreptului UE nu poate fi declarată compatibilă în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Litigiul care a condus la pronunțarea hotărârii arbitrale a fost un litigiu intra-UE. Prin urmare, Comisia va evalua în continuare dacă hotărârea și punerea în aplicare a acesteia ar putea încălca articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 267 și 344 din TFUE privind competența finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), precum și principiul general al autonomiei ordinii juridice a UE. Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații. Aceasta nu aduce atingere în niciun fel rezultatului investigației. Ce arată jurisprudența CJUE Jurisprudența CJUE stabilește că arbitrajul intra-UE dintre investitori și stat, bazat pe tratate bilaterale de investiții, este contrar dreptului UE ( hotărârea Achmea din 2018 , C-284/16). Comunicarea Comisiei din iulie 2018 privind protecția investițiilor explică faptul că acest lucru se aplică și clauzei de arbitraj dintre investitori și stat din TCE. În 2019, 22 de state membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele hotărârii Achmea și aplicarea acesteia în cadrul TCE. În 2021, CJUE a decis, în hotărârea Komstroy , că TCE este parte integrantă a dreptului UE și că clauza de arbitraj a TCE nu se poate aplica în interiorul UE. În 2024, statele membre ale UE au semnat o declarație privind consecințele juridice ale hotărârii Curții de Justiție în cauza Komstroy și o înțelegere comună privind inaplicabilitatea TCE ca bază pentru procedurile de arbitraj intra-UE. Aceasta a fost urmată de retragerea UE din TCE, cu efect începând cu 27 iunie 2025. Mai multe state membre s-au retras, de asemenea. România s-a retras la 22 mai 2026, cu efect începând cu 23 mai 2027. Dispoziții fiabile și transparente pentru sprijinirea producției de energie electrică din energii regenerabile sunt importante pentru a asigura încrederea investitorilor și a permite investițiile necesare pentru Pactul Industrial Curat și pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale Uniunii. Faptul că legislația UE exclude arbitrajul investițiilor intra-UE în temeiul tratatelor bilaterale de investiții sau al TCE nu înseamnă că investitorii nu beneficiază de protecție a investițiilor în UE. Acțiunile investitorilor individuali care solicită anularea măsurilor naționale sau care solicită despăgubiri financiare sunt de competența instanțelor naționale. Investitorii din UE beneficiază de protecția acordată de legislația UE. Dacă un investitor consideră că investiția sa este pusă în pericol în mod nejustificat de o decizie a Comisiei privind ajutorul de stat, acesta poate contesta decizia direct la Tribunalul General. În cele din urmă, Directiva privind energia regenerabilă (2018/2001) prevede obligația statelor membre de a se asigura că sprijinul acordat proiectelor de energie regenerabilă nu este revizuit într-un mod care afectează negativ drepturile conferite întreprinderilor și subminează viabilitatea economică a proiectelor care beneficiază deja de sprijin. În 2013 nu exista o astfel de prevedere. Versiunea neconfidențială a deciziei va fi pusă la dispoziție sub numărul de caz SA.113263 în registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul web al Comisiei dedicat concurenței, odată ce vor fi rezolvate toate problemele de confidențialitate. Noile publicații ale deciziilor privind ajutoarele de stat pe internet și în Jurnalul Oficial sunt enumerate în buletinul informativ electronic săptămânal privind concurența .
Miruță, despre amenințarea cu bombă din Constanța: Apelul, transmis de pe numere din Polonia și Ucraina
„Prin telefon a fost semnalizată o alertă cu bombă. Pe două numere de telefon din afara României, un număr de telefon cu prefix de Ucraina și un număr de telefon cu prefix de Polonia, se fac investigații cu privire la aceste numere de telefon”, a informat Radu Miruță. Radu Miruță precizează că mesajul telefonic a fost transmis în limba română și a fost general cu ajutorul Inteligenței Artificiale. „A fost transmis prin aceste telefoane un mesaj audio în limba română, pe care specialiștii noștri îl apreciază că este compus, generat cu inteligență artificială. Având în vedere că există acest anunț și această procedură demarată, se fac toate verificările de către instituțiile de la fața locului”, a informat Radu Miruță. Aceasta precizează că portul nu a fost închis, ci doar câteva clădiri au fost evacuate de SRI. Potrivit ministrului, Portul Constanța nu a fost închis. Miercuri la amiază, o alertă cu bombă a fost declanșată la terminalul de pasageri a Portului Constanța. Alerta a fost semnalată la 112 de un angajat al Autorității Navale Române, care ar fi recepționat un apel în limba română, ce anunța existența unor bombe.
Descoperire în Egiptul antic care reaprinde una dintre cele mai mari dezbateri biblice. Arheologii au găsit o așezare veche de 3.600 de ani
Situl arheologic se află la Tell el-Koua, în regiunea Wadi Tumilat, un coridor strategic care lega Delta Nilului de frontiera estică a Egiptului antic, scrie Fox News. O comunitate complexă din perioada hicsoșilor Potrivit Ministerului egiptean al Turismului și Antichităților, cercetările au scos la iveală un adevărat centru de locuințe. Acesta a continuat să fie ocupat inclusiv după sfârșitul dominației hicsoșilor și începutul Regatului Nou. Printre descoperiri se numără 10 morminte construite din cărămidă nearsă, locuințe, cuptoare folosite în activități de producție, silozuri pentru depozitarea cerealelor și un cartier înconjurat de ziduri. Arheologii au găsit și amulete în formă de scarabeu, unelte din bronz, vase ceramice, recipiente din alabastru pentru produse cosmetice. Au mai fost descoperite oase umane și resturi de animale, care oferă indicii despre alimentația și ritualurile funerare ale comunității. Descoperirea include morminte și artefacte din a XV-a Dinastie. Sursa foto Ministerul Egiptean al Turismului și Antichităților/Facebook. Descoperirea care i-a surprins pe cercetători Una dintre cele mai neobișnuite descoperiri este reprezentată de o suită de înmormântări realizate în afara mormintelor tradiționale. Acolo, unele dintre schelete au fost găsite în poziție ghemuită. Ministerul egiptean al Antichităților consideră că acest tip de înhumare este neobișnuit pentru regiune și va necesita cercetări suplimentare pentru a fi înțeles. În apropierea așezării a fost identificat și un complex rezidențial de aproape 2.000 de metri pătrați, cu încăperi de mari dimensiuni, cuptoare și spații destinate depozitării cerealelor. Ce legătură are descoperirea cu Exodul biblic Perioada în care a fost locuită așezarea coincide cu dominația hicsoșilor, un popor de origine asiatică care a controlat nordul Egiptului înainte de a fi alungat de faraonii egipteni. De-a lungul timpului, unii istorici și cercetători ai textelor biblice au sugerat că această epocă ar putea reprezenta fundalul istoric al Exodului, episodul în care, potrivit Bibliei, Moise a condus poporul evreu din robia egipteană. Totuși, comunitatea științifică este departe de un consens. Specialiștii continuă să dezbată atât datarea Exodului, cât și măsura în care relatarea biblică reflectă un eveniment istoric sau are în principal o semnificație religioasă și simbolică. Noua descoperire nu oferă dovezi directe privind Exodul, dar contribuie la înțelegerea unui context politic, social și economic al Egiptului din acea perioadă. O imagine mai clară asupra vieții de acum 3.600 de ani Potrivit ministrului egiptean al Turismului și Antichităților, Sherif Fathy, situl demonstrează existența unei comunități bine organizate, care dispunea de zone rezidențiale, spații de producție, depozite și locuri de înmormântare. Analiza ceramicii descoperite arată că așezarea era intens folosită în viața de zi cu zi, cele mai numeroase obiecte fiind vasele de masă și recipientele pentru gătit. Descoperirea vine la un an după ce arheologii au identificat în apropiere de Abydos mormântul unui faraon vechi de aproximativ 3.600 de ani, confirmând că această perioadă din istoria Egiptului continuă să ofere noi informații despre una dintre cele mai fascinante civilizații ale lumii.
Rogobete acuză împărțirea cu dedicație a posturilor din spitale: Spitalul Militar Central primește doar patru locuri
Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că autoritățile trebuie să explice criteriile care au stat la baza repartizării posturilor, oferind drept exemplu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, căruia i-au fost alocate 131 de posturi, în timp ce alte spitale județene din centre universitare importante au primit un număr considerabil mai mic. Fostul ministru compară situația cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, care ar fi primit 77 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 51 de posturi și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – 65 de posturi. Critici privind alocările pentru institutele naționale Rogobete susține că și institutele naționale, care tratează pacienți din întreaga țară, au fost dezavantajate în procesul de repartizare a posturilor. Potrivit acestuia, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” ar fi primit 15 posturi, Institutul Oncologic București – 22, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – 24, Institutul Clinic Fundeni – 86, iar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 24 de posturi. „Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, a transmis fostul ministru. Una dintre cele mai dure critici formulate de Rogobete vizează repartizarea posturilor către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, despre care spune că a primit doar patru posturi. În opinia fostului ministru, în actualul context de securitate, cu războiul din Ucraina la granița României, o astfel de decizie ridică semne de întrebare privind strategia autorităților în domeniul sănătății. „Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o”, a scris Rogobete, încheindu-și mesajul cu apelul: „Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”.
Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina: Nu putem lupta lovitură pentru lovitură cu Rusia
Declarațiile au fost făcute în primul său interviu după numirea în funcție, pe fondul schimbărilor recente din conducerea militară de la Kiev. Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina spune că strategia trebuie să fie „asimetrică” Într-un interviu acordat bloggerului american Laura Loomer și publicat pe platforma X, Ievhenii Hmara a explicat că Ucraina trebuie să își gestioneze cu atenție resursele și logistica pentru a obține rezultate pe câmpul de luptă. „Nu putem merge lovitură pentru lovitură. Trebuie să fim asimetrici”, a declarat oficialul ucrainean, referindu-se la modul în care Kievul încearcă să compenseze diferența de resurse față de Rusia. Potrivit acestuia, succesul operațiunilor militare depinde de utilizarea eficientă a echipamentelor și de distribuirea lor rapidă către unitățile aflate în prima linie. Atacurile în profunzime au afectat Rusia Hmara a afirmat că loviturile cu rază medie și lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice și a industriei petroliere ruse au avut un impact semnificativ. El a explicat că obiectivul acestor operațiuni este de a produce Rusiei pierderi mai mari decât costurile suportate de Ucraina pentru executarea atacurilor. În ultimele luni, Kievul a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și altor obiective strategice din Rusia, în timp ce armata rusă a continuat ofensiva pe linia frontului de aproximativ 1.200 de kilometri. Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina mizează pe consolidarea parteneriatului cu SUA În cadrul interviului, Ievhenii Hmara și-a exprimat speranța că relațiile dintre Ucraina și Statele Unite vor evolua către un parteneriat strategic de lungă durată. El consideră că experiența acumulată de armata ucraineană în războiul modern poate reprezenta un avantaj pentru cooperarea dintre cele două state. Totodată, oficialul a subliniat că este esențial ca Ucraina să poată produce pe plan intern rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, necesare pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene ruse. Discuțiile dintre Zelenski și Trump Declarațiile lui Hmara vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump au discutat despre relansarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile privind producerea în Ucraina a interceptoarelor Patriot. La începutul acestei luni, Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare, iar Zelenski a declarat că necesitatea consolidării apărării antiaeriene a fost unul dintre principalele subiecte abordate în timpul vizitei sale la Washington.
Un videoclip în stilul Rick și Morty, cu Trump în rolul principal, stârnește critici la adresa Casei Albe
„Oamenii nu-și permit să plătească benzina, alimentele, chiria și serviciile medicale, iar asta e porcăria aia ciudată și jenantă pe care contul oficial al Casei Albe o publică”, a scris, pe X, Marjorie Taylor Greene, fosta membră a Congresului american, și fostă aliată a lui Trump. Videoul este bazat pe intro-ul cunoscutului serial animat SF „Rick și Morty”, creat de Dan Harmon și Justin Roiland. Hop in… best dimension yet. pic.twitter.com/7dRJnUVANc — The White House (@WhiteHouse) July 27, 2026 În videoclipul publicat pe contul de X al Casei Albe, Donald Trump și J.D. Vance pilotează o farfurie zburătoare în timp ce sunt urmăriți de un demon înaripat. Mai departe în clip, un extraterestru este arestat de șeful serviciului de frontieră Tom Homan. În clip apare și liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, care își scoate un fel de mască pentru a dezvălui că, sub chipul uman, se află, de fapt, un robot. Videoclipul se termină cu o textul „MAGA” scris cu fulgere pe ecran, alături de sigla Casei Albe. O parodie la adresa migranților Clipul pare că este o parodie la adresa migranților, o problemă civilă accentuată de modul de gestionare al administrației Trump. Numeroși migranți din SUA se confruntă cu discriminare, inegalități în ceea ce privește accesul la servicii medicale, locuri de muncă, lipsa protecției juridice și vulnerabilitatea pe fondul statutului legal de imigrant. Cei mai supuși discriminării refugiații, afro-americanii și hispanicii, potrivit unui studiu publicat de KFF. Problema este accentuată, de asemenea, și de arestările realizate de agențiile guvernamentale din SUA, despre care organizațiile civice susțin că despart familii, încalcă drepturile omului și îi determină pe imigranți să evite spitalele, școlile sau colaborarea cu autoritățile, chiar și atunci când sunt victimele unor infracțiuni. În luna ianuarie, în SUA, un val de proteste împotriva agenției de imigrare din SUA, ICE, a fost declanșat după ce o femeie de 37 de ani a fost împușcată mortal de un agent, în cadrul unei operațiuni de deportare. Ba mai mult, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, prețurile la alimente, energie și combustibil în SUA au crescut, fenomen care a fost resimțit de populație. Americanii de rând clasează videoclipul ca fiind „patetic” și lipsit de „demnitate” Utilizatorii au criticat modul lui Trump de a-și face publicitate pe un cont oficial al Casei Albe. „Pare cu adevărat un nou minim în ceea ce privește lipsa de rușine, fiind, în același timp, extrem de patetic – «Reddit» în forma sa brută. Nu că aș vrea să mă aliniez normelor, dar odată exista totuși ceva demnitate”, se arată într-un astfel de comentariu referitor la videclipul animat generat cu AI. Administrația Trump a început să exploateze publicitatea digitală adresată tinerilor sub formă de meme-uri (poze amuzante), emisiuni și filmele din trenduri pentru a-și promova imaginea. Acesta s-a bazat pe imagini și videoclipuri generate cu ajutorul Inteligenței Artificiale și parodii inspirate din cultura pop pentru a-i denigra pe rivalii politici, dar și grupurile marginale, potrivit lui Kurt Sengul, cercetător la Universitatea Macquarie din Australia. Acesta a numit fenomenul drept: „Un război al meme-urilor”, potrivit Euronews Culture. Mulți internauți îi îndeamnă pe creatorii serialului „Rick și Morty” să dea în judecată Administrația Trump pe fondul drepturilor de autor, în timp ce comentatorul și influencerul democrat Harry Sisson a declarat, într-o reacție pe X: „Noi vrem doar asistență medicală, nu chestia asta, oricare ar fi ea.” Serial cu personaje inspirate din președinții SUA În pofida criticilor, creatorii serialului Rick și Morty nu sunt supărați. Dan Harmon a mărturisit că președinții SUA, Donald Trump și Barack Obama îi inspiră cel mai nou serial animat, derivat din „Rick și Morty”, numit „President Curtis”. Dan Harmon spune că personajul principal are o naivitate la fel ca Trump, care trăiește după impresia că este „un outsider”, adică nu aparține unui grup particular, consideră că funcția de Președinte este simplă și nu-i pasă de birocrația care o însoțește, a declarat acesta pentru The Hollywood Reporter. La popul opus se află Obama, care este „cel fermecător” și se bucură când este apreciat – acea impresie de „star rock” pe care o lasă Obama.
Un membru PNL cere împușcarea lui Sorin Grindeanu într-un comentariu la o postare făcută de Ilie Bolojan. Mesajul, apreciat și de alte persoane
Găgeanu Ionuț Silviu, membru al Partidului Național Liberal și lider al organizației de tineret a PNL din Păușești-Măglași, județul Vâlcea, a publicat un comentariu în care cere împușcarea lui Sorin Grindeanu, la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan. Pe pagina sa de Facebook, acesta se prezintă drept „Angajat la Președinte PNL Păușești-Măglași”, scrie Gândul. Comentariul acestuia a fost publicat la cea mai recentă postare a lui Ilie Bolojan, în care premierul interimar se plânge de presiunile și atacurile venite din partea PSD. „Soluția este să-l împușcați pe Grindeanu …. . PSD = atentat la siguranța României! Grindeanu elementul principal. Dacă era în Rusia plonja voluntar de la etajul 10 în gol sau se îneca cu mâncare”, a scris Găgeanu Ionuț Silviu. Sursa foto: Facebook/Ilie Bolojan Potrivit informațiilor publicate de Gândul, mesajul nu a fost moderat sau eliminat de pe pagina lui Ilie Bolojan. Mai mult, comentariul a primit aprecieri din partea unor simpatizanți ai PNL și ai premierului. Tot Gândul declară că l-a contactat pe liderul PNL Vâlcea, Cristian Buican, pentru a clarifica relația lui Găgeanu cu partidul și statutul său în organizația liberală. Publicația spune că a transmis și un mesaj în acest sens, însă până la publicarea materialului nu a primit un răspuns. Cine este liberalul care a publicat mesajul Potrivit informațiilor prezentate de Gândul și activității sale de pe Facebook, Găgeanu Ionuț Silviu este din județul Vâlcea, are 32 de ani și se prezintă drept președinte al TNL Păușești-Măglași și antreprenor la Titan Construct. În profilul său menționează că locuiește în Râmnicu Vâlcea. De asemenea, acesta publică frecvent mesaje de susținere pentru PNL și pentru liderii formațiunii. Pe pagina sa apar fotografii și postări alături de Cristian Buican, liderul PNL Vâlcea, dar și materiale de promovare a activităților organizației județene. Tot pe pagina sa de Facebook, Găgeanu a distribuit în repetate rânduri mesaje de susținere pentru Ilie Bolojan și pentru PNL, inclusiv în timpul campaniei prezidențiale a fostului lider liberal Nicolae Ciucă. Comentariul lui a fost publicat în contextul conflictului politic izbucnit după remanierea Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, la data de 5 mai. De atunci, aripa din PNL apropiată de Ilie Bolojan a schimbat replici dure și amenințătoare cu celelalte partide parlamentare, cu excepția USR. La mai bine de 80 de zile de la acel moment, România nu are încă un guvern cu puteri depline, iar disputele dintre PNL și PSD au continuat să se intensifice, inclusiv în spațiul public și pe rețelele sociale, după cum reiese din mesajele publicate.
Alexandru Rogobete îl acuză pe Ilie Bolojan că dezinformează despre sistemul sanitar: Nu înțelege cum funcționează spitalele
Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a respins marți, la Euronews, afirmațiile făcute în aceeași seară de premierul interimar Ilie Bolojan despre funcționarea sistemului medical. Acesta a afirmat că Bolojan nu înțelege diferențele dintre tipurile de spitale. „A înțeles ceva cu numărul de paturi, dar n-a înțeles tot. Și n-a înțeles până la capăt. Dezinformează, așa cum a făcut-o în toate aceste zile. O să explic de ce spun asta. Ce nu înțelege domnul premier demis, Ilie Bolojan, deși i-am explicat de zeci de ori când eram ministru, este că în țara asta există mai multe categorii de spitale”, a declarat fostul ministru. Rogobete a spus că spitalele de urgență funcționează după reguli diferite față de celelalte unități medicale și că „dacă apare un accident colectiv, ele trebuie să aibă capacitatea de extindere”. „Există categoria spitalelor de urgență, indiferent că sunt județene sau institute de urgență, în care gradul mediu de ocupare astăzi în România este undeva anual de 90%. Este enorm. Recomandările internaționale spun că un spital de urgență trebuie să aibă un grad de ocupare de maximum 75%. De ce? În cazul în care apare un accident colectiv, de exemplu, ele trebuie să aibă capacitatea de extindere și de a prelua acești pacienți”, a explicat Rogobete. Fostul ministru al Sănătății a precizat că există și spitale unde gradul de ocupare este mai redus, însă motivul nu este lipsa pacienților, ci deficitul de personal medical. „Mai există alte categorii de spitale unde gradul de ocupare este mai mic. Este adevărat că sunt unele spitale care au gradul de ocupare mediu undeva între 60 și 70% și ar putea să aibă mai mult pentru că nu sunt spitale de urgență. De ce nu au mai mult? Pentru că nu au personal medical care să îngrijească acești pacienți. Au secție în structură și nu face diferența, nu vede această diferență pentru că nu înțelege sistemul. Deși pe hârtie apare că au secție de cardiologie, ei nu au cardiolog”, a spus acesta. Legat de salarizarea personalului medical, Rogobete a spus că una dintre majorările importante ale veniturilor din sănătate a fost făcută în 2024, în perioada în care activa în Ministerul Sănătății. „A doua creștere de salarii din 2018 s-a făcut când eram în Ministerul Sănătății, în 2024, unde a crescut salariul mediu al asistentelor și medicilor cu 20%. Dar nu aici este problema. Până în 2018, România avea cel mai mare exod al medicilor. Un medic rezident câștiga 1.200 de lei. Este foarte greu de recuperat această pierdere. Cine își imaginează că peste noapte se produc medici și se reorganizează, se reașează serviciile, nu știe despre ce vorbește”, a declarat fostul ministru. „Premierul nu știe despre ce vorbește în situația asta. Toți sunt proști în sistemul de sănătate, doar el e deștept. Am văzut toate acestea. Un anestezist care lucrează în cele mai grele condiții pierde între 2.500 și 4.000 de lei pe lună”, a mai afirmat Alexandru Rogobete. Bolojan: „Un spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există doar pentru angajați” La rândul său, Ilie Bolojan a precizat marți că Guvernul a analizat solicitările venite din sistemul sanitar pentru deblocarea a 26.000 de posturi, însă a decis aprobarea unui număr mai redus, pe baza unor criterii care, potrivit acestuia, urmăresc nevoile pacienților și situația financiară a spitalelor. „Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condițiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajați în aceste spitale. Față de prima variantă, am solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sănătății să se bazeze pe două criterii care țin cont de realitățile din spitalele noastre și care urmăreau, pe de o parte, să rezolve nevoile pacienților, să rezolve aglomerarea în anumite secții, pe baza banilor pe care îi putem aloca în perioada în care ne găsim”, a declarat premierul interimar. Ilie Bolojan a spus că primul criteriu folosit a fost ponderea cheltuielilor de personal în bugetul fiecărui spital. Potrivit acestuia, unitățile care aveau spațiu financiar pentru noi angajări au primit un număr mai mare de posturi. „Cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își crească cheltuielile de personal. Acolo unde însă cheltuielile de personal au depășit procente de 85-90%, așa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situația în care acel spital nu mai există practic pentru pacienți, ci există doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecțiile nozocomiale și așa mai departe”, a afirmat Ilie Bolojan. Al doilea criteriu avut în vedere a fost gradul de ocupare al paturilor. Premierul a susținut că spitalele cu un număr mare de pacienți internați au primit mai multe posturi. „Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi. Asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că specializarea respectivă și calitatea serviciilor medicale răspund cererilor pacienților. Gândiți-vă că suntem în situația în care personalul este normat la numărul de paturi aprobate, iar dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că acele spitale nu răspund nevoilor cetățenilor și consumă resurse”, a spus acesta. „Având în vedere cele două criterii, Guvernul a aprobat deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate față de prima propunere de memorandum spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi”, a declarat Bolojan.
Guvernul deblochează aproape 6.900 de posturi în sănătate. Mii de asistenți și medici vor fi angajați
Guvernul a aprobat, în ședința de marți seară, Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice. Decizia permite deblocarea a 6.850,75 posturi în spitale și serviciile de ambulanță, astfel încât procedurile de recrutare să poată începe imediat. Măsura vizează în principal ocuparea posturilor de asistenți medicali, personal medical auxiliar și medici, categorii considerate esențiale pentru funcționarea sistemului sanitar. Peste 6.400 de posturi merg către spitale Potrivit Memorandumului aprobat de Executiv, din totalul posturilor deblocate: 6.452 de posturi sunt destinate spitalelor finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS); 398,75 de posturi vor fi ocupate în cadrul Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ). Autoritățile spun că măsura urmărește reducerea deficitului de personal din unitățile sanitare și asigurarea continuității actului medical. Ce posturi vor fi scoase la concurs Distribuția posturilor aprobate de Guvern este următoarea: 2.593 de posturi pentru asistenți medicali; 2.567 de posturi pentru personal medical auxiliar, inclusiv infirmieri și brancardieri; 1.433,75 de posturi pentru medici; 257 de posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni. Cea mai mare parte a locurilor vacante vizează personalul care asigură activitatea de zi cu zi în spitale și în serviciile de ambulanță. Cseke Attila: Este un pas important pentru echilibrarea resursei umane Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că aprobarea Memorandumului reprezintă o măsură necesară pentru funcționarea sistemului medical. „Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate și pentru asigurarea continuității actului medical în unitățile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susținerea personalului medical și pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă și fermă”, a afirmat ministrul interimar al Sănătății. În urma deciziei adoptate de Guvern, spitalele și serviciile de ambulanță pot demara imediat concursurile pentru ocuparea posturilor vacante.