Aceasta e fișa de vot! Cum au notat membrii juriului din Moldova prestația Alexandrei Căpitănescu. Primele declarații ale uneia dintre jurate: Asta m-a speriat cel mai mult
În finala Eurovision de sâmbătă seară, juriul Republicii Moldova a acordat reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, trei puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim, 12 puncte. Votul a provocat numeroase reacții, atât în România, cât și în Republica Moldova. Potrivit fișei de vot, cei șapte membri ai juriului din Republica Moldova au avut evaluări foarte diferite pentru prestația Alexandrei Căpitănescu. Doi jurați au plasat România pe locurile 15 și 16 din 24, în timp ce alți doi au clasat-o pe locurile 3 și 4. După cumularea voturilor, România a ajuns pe locul 8 în clasamentul juriului moldovean, iar primele trei poziții au revenit Poloniei, Israelului și Greciei. Într-o postare pe Facebook, Viktoria Cușnir a spus că este „juratul cu numărul 6” și a explicat că fiecare membru al juriului a decis separat. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală”, a scris Viktoria Cușnir. Ea a afirmat că finala din acest an a avut concurență puternică la fiecare capitol și a criticat presiunea pusă pe membrii juriului de a vota pe criterii de vecinătate. „Fiecare jurat a decis separat. Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate”, a transmis membra juriului. Viktoria Cușnir a respins acuzațiile potrivit cărora votul său ar fi fost unul îndreptat împotriva României. „Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg că nu mă face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau să se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României. Din toate blestemele și injuriile pe care mi le-ați trimis public sau privat, asta m-a speriat cel mai mult”, a scris ea.
Axios: Cuba cumpără peste 300 de drone și analizează folosirea lor pentru a ataca ținte americane
Cuba a cumpărat peste 300 de drone militare, potrivit unor informații clasificate comunicate agenției de știri Axios. De asemenea, Cuba a discutat și planuri de a folosi aceste drone pentru a ataca baza navală americană din Golful Guantanamo, precum și nave militare și, posibil, Key West, Florida, mai relevă sursa citată. Un înalt oficial american a declarat pentru Axios că administrația Trump este îngrijorată din cauza evoluțiilor în domeniul războiului cu drone și a prezenței consilierilor militari iranieni la Havana. „Când ne gândim la faptul că aceste tipuri de tehnologii se află atât de aproape și la o serie de actori răuvoitori, de la grupuri teroriste la carteluri de droguri, iranieni și ruși, este îngrijorător. Este o amenințare în creștere”, a spus oficialul american pentru sursa citată. Totodată, el a mai spus că în ultima lună, oficialii cubanezi au solicitat mai multe drone și echipamente militare din Rusia și că dronele achiziționate încă din 2023 au fost depozitate în locații strategice. Potrivit Axios, Cuba nu este considerată de către oficialii americani drept o amenințare iminentă și nici că ar planifica în mod activ un atac asupra intereselor americane. Totuși, serviciile de informații americane indică faptul că oficialii militari ai insulei au discutat planuri de război cu drone, în situația izbucnirii unor ostilități pe fondul deteriorării continue a relațiilor cu SUA. „Nimeni nu este îngrijorat de avioanele de vânătoare din Cuba. Nici măcar nu este clar dacă au vreunul care poate zbura”, a conchis oficialul american.
Laura Codruța Kovesi, retrospectiva celor șapte ani la conducerea EPPO: Mi s-a spus că nu am nicio șansă
Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a vorbit într-un interviu acordat G4Media despre perioada în care a candidat pentru conducerea EPPO, imediat după revocarea sa de la șefia DNA. Aceasta a povestit despre presiunile, dosarele și amenințările pe care le-a primit în acea perioadă, dar totodată și despre începuturile instituției pe care o conduce astăzi. Laura Codruța Kovesi a spus că, după revocarea din funcția de procuror-șef al DNA, în anul 2018, a avut impresia că întreaga sa carieră s-a încheiat. „Vă amintiți când am candidat? Pentru această poziție a fost după revocarea din DNA. Când am… O dată cu revocarea am zis gata, cariera mea s-a sfârșit. Am fost revocat. Nu mai pot să fac nimic altceva. Și am candidat pentru această funcție”, a declarat aceasta. Kovesi a povestit că, în momentul în care a intrat în cursa pentru șefia Parchetului European, se confrunta deja cu numeroase verificări disciplinare și dosare penale. „Întâmplător aveam vreo 44 de verificări disciplinare. A fost și dosarul penal, unul dintre, cred că 5 sau 6 dosare penale care au fost deschise împotriva mea. Pusese acea măsură preventivă a interdicției de a părăsi țara exact înainte de a mă prezenta la acest interviu. Erau foarte multe atacuri”, a spus Kovesi. Șefa EPPO a explicat că primea constant citații și era chemată la diferite instituții în timp ce încerca să își pregătească candidatura. „Primeam aproape fiecare săptămână, două, trei citații să mă prezint fie la SIS și fie la Inspecția Judiciară. Și în mijlocul acestor aventuri am candidat pentru această funcție. Singură”, a afirmat ea. Aceasta a mai dezvăluit că, după etapa inițială a selecției, a fost anunțată că a obținut cel mai bun rezultat, însă i s-a transmis că nu are șanse reale să câștige din cauza lipsei de susținere politică din partea României. „Am primit un telefon de la cineva care lucra în Comisie Europeană (…) și mi s-a spus, doamnă, atunci eu am o veste bună și una proastă. Am zis, ok. Zice, vestea bună este că sunteți prima în urma competiției. Și cumva am început să râd. Dar ce veste proastă poate să urmeze dacă sunt prima? Și mi-a zis, vestea proastă este că pe lista scurtă este un francez și un german și nu aveți nicio șansă. România nu vă susțină și de acum încolo procedura este una politică și la nivel politic nu aveți nicio susținere din partea statului”, a declarat Kovesi. Ea a povestit în cadrul interviului pentru G4Media despre un episod pe care l-a considerat o tentativă de intimidare, chiar în ziua interviului de la Bruxelles. „Am venit atunci la Bruxelles cu câteva zile înainte, la hotelul la care am stat, am primit o scrisoare de amenințare. Cumva știm că ești aici, știm ce se întâmplă. În ziua interviului eram la hotel și de la recepție am fost anunțată că am primit o scrisoare”, a spus procurorul-șef european. „Și vă dați seama că am fost puțin surprinsă, că nu știa nimeni la ce hotel stau, nu era informație de interes public. Eram singură la hotel, adică nici măcar familia mea nu cred că știa exact la ce hotel sunt cazată în Bruxelles. Am luat-o ca un semn de intimidare, adică să primești astfel de scrisoare în ziua interviului nu era ceva foarte obișnuit”, a mai declarat ea. În cadrul discuției, Laura Codruța Kovesi a vorbit și despre problemele existente la acea vreme în cadrul Parchetului European. Ea a spus că a fost surprinsă de bugetul redus și de numărul foarte mic de procurori prevăzuți inițial pentru noua instituție. „Când m-am așezat am văzut bugetul era între 8 și 10 milioane de euro și scria 32,5 angajați. M-am mai uitat o dată și am întrebat sunteți convinși că e ok? 32 virgulă, 32 punct. Da, zice. Păi și cum? Ce-s ăștia 32,5 angajați. Deci ăsta e numărul de procurori pe care tu poți să-l ai la viitorul Parchet European. Și am zis ok, am o dilemă. Eu n-am văzut niciodată jumătate de procuror. Puteți să-mi explicați cum îi 32,5 ăsta?”, a relatat Kovesi. „Și mi-au zis, păi o să fie procuror care o să lucreze jumătate de normă. Deci patru ore la parchetul național și patru ore la EPPO. Și deja am început să am emoții. Și am zis, da, asta cred că trebuie să o clarificăm de la început. Dacă vrem să avem o instituție independentă, tu nu poți să ai un procuror care lucrează sub autoritatea Procurorului General și sub autoritatea EPPO-ului”, a explicat ea. Kovesi a mai spus că a fost surprinsă și de bugetul alocat instituției. „Și am zis, 10 milioane de euro, sunteți serioși cu suma asta? Când România are o structură de parchet, un parchet al Curții de Apel, are într-un an de zile bugetul ăsta”, a afirmat aceasta. „Și au zis, asta este ceea ce s-a decis, ce s-a estimat și un funcționar al Comisiei Europenei mi-a spus, doamna Kovesi, poate nu înțelegi, trebuie să te descurci cu ce primești. Și Comisia nu greșește niciodată”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
La Festivalul de la Cannes, toate privirile vor fi ațintite asupra filmului Fjord al regizorului român Cristian Mungiu
Luni, evenimentul de pe Coasta de Azur ar putea continua seria de victorii odată cu revenirea la Palais des Festivals a unei generații de actori descoperiți recent de Cannes, potrivit Le Figaro. Actrița norvegiană Renate Reinsve , muza regizorului Joachim Trier , va face o excepție. Cu o performanță mai mult decât reală, asemănătoare cu cea a lui Trump în „Ucenicul” , justițiarul româno-american Sebastian Stan din „Avengers” va surprinde cu încă o transformare. Toate acestea vor ridica cu siguranță temperatura în cursa pentru Palme d’Or. Câștigător al premiului Palme d’Or din 2007 pentru filmul Patru luni, trei săptămâni și două zile, cineastul român Cristian Mungiu revine la ora 19:00 cu Fjord, o dramă filmată în Norvegia, care reunește două fețe descoperite la Festivalul de Film de la Cannes: Renate Reinsve (premiul pentru cea mai bună actriță în 2021 pentru Julie în 12 capitole) și Sebastian Stan (Ucenicul), de nerecunoscut în rolul unui patriarh chel. Actorii, care au împărțit anterior ecranul în straniul Un alt om, interpretează un cuplu româno-norvegian foarte devotat. Familia Gheorghiu se stabilește într-un sat de la capătul unui fiord, unde se împrietenesc rapid cu vecinii lor, familia Halberg. Copiii celor două familii devin foarte apropiați, în ciuda educației lor diferite. Când personalul didactic descoperă vânătăi la cel mai mare copil al familiei Gheorghiu, comunitatea se întreabă dacă educația tradițională pe care o primesc copiii de la părinți ar putea fi cauza. Va influența prezența lui Stellan Skarsgard, care a jucat alături de Renate Reinsve în strălucitul film de anul trecut „Sentimental Value”, decizia juriului de a premia filmul Fjord ?, se întreabă jurnaliștii de la Le Figaro.
India și Suedia au semnat un parteneriat strategic. Comerțul dintre cele două țări s-ar putea dubla în următorii cinci ani
Suedia și India au anunțat semnarea unui acord de parteneriat strategic care propune dublarea comerțului și investițiilor bilaterale în următorii cinci ani, potrivit Euractiv. Anunțul a fost făcut după întâlnirea dintre premierul suedez Ulf Kristersson și premierul indian Narendra Modi. Noul acord a venit după semnarea unui alt acord, de liber schimb, dintre Uniunea Europeană și India, în luna ianuarie. La conferința de presă au participat și Ursula von der Leyen și Narendra Modi. „Avem ambiția comună de a dubla comerțul și investițiile noastre bilaterale în termen de cinci ani, cu viteza actuală”, a declarat Kristersson. Premierul suedez a adăugat, legat de acest subiect, că obiectivul ar putea fi atins chiar mai repede decât este estimat în prezent. „De fapt, cred că ar putea deveni realitate chiar mai devreme.”, a precizat Ulf Kristersson. În acest moment, schimburile comerciale dintre cele două state sunt estimate la aproximativ 7,75 miliarde de dolari anual. Totodată, Narendra Modi a explicat că noul parteneriat va include mai multe domenii strategice. „În cadrul acestui parteneriat, vom avansa pe piloni cheie, cum ar fi tranziția verde, apărarea, tehnologiile emergente și legăturile interpersonale”, a declarat liderul indian. Cele două state vor colabora și în domenii precum securitatea, inteligența artificială, tehnologia spațială și dezvoltarea noilor tehnologii. De asemenea, agențiile spațiale din India și Suedia au semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea unui instrument care va face parte din misiunea Venus Orbiter. În cadrul evenimentului, Ursula von der Leyen a anunțat că acordul dintre Uniunea Europeană și India ar urma să fie semnat până la finalul anului. „Dar comerțul este doar jumătate din ecuație. Următorul nostru pas trebuie să fie să încheiem un acord de investiții.”, a spus șefa Comisiei Europene. Von der Leyen a precizat, de altfel, că alt obiectiv ar fi întărirea relațiilor economice, în acest context internațional în care lanțurile de aprovizionare se schimbă rapid, iar securitatea economică devine vitală. „Și aceasta este piesa lipsă din puzzle-ul cooperării noastre economice consolidate, mai ales într-o lume în care lanțurile de aprovizionare sunt remodelate, iar securitatea economică ne provoacă ca niciodată.”, a precizat aceasta. Vizita face parte din turneul european al lui Narendra Modi. Premierul indian va continua deplasarea în Norvegia, unde va participa la un summit cu țările nordice, iar ultima oprire va fi în Italia, unde se va întâlni cu premierul Giorgia Meloni.
Președintele Nicușor Dan are consultări astăzi cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou Guvern
Președintele României, Nicușor Dan, începe, luni, consultările oficiale cu partidele din Parlament, pentru desemnarea unui nou premier. Demersul vine după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urmă cu două săptămâni prin moțiune de cenzură. „În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială. Programul consultărilor de la Cotroceni Consultările de la Cotroceni se vor desfășura după următorul program: 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:00 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) 11:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL) 12:00 – Uniunea Salvaţi România (USR) 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale 15:00 – Partidul S.O.S. România (S.O.S.) 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) Niciun anunț imediat după încheierea consultărilor Întrebat săptămâna trecută dacă se așteaptă ca după consultările de luni să se încheie criza politică și să se contureze o coaliție de guvernare, Nicușor Dan a explicat faptul că procesul este în curs și nu poate fi rezolvat într-un singur moment. „O să avem discuții luni, conform Constituției. Probabil că o să avem marți sau miercuri de asemenea discuții cu ceilalți oameni din Parlament care nu sunt reprezentați actualmente de partidele parlamentare”, a mai spus președintele. Referitor la un posibil anunț după prima rundă de discuții, Nicușor Dan a fost tranșant, spunând că nu va exista un anunț luni seara sau marți dimineața. Consultările urmează să continue și în zilele următoare. „Lucrul cel mai important și solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări este, primul lucru pe care o să vă întreb: care va fi majoritatea”, a declarat Nicușor Dan. Prioritatea lui Nicușor Dan – evitarea unei noi crize politice Șeful statului a fost întrebat zilele trecute dacă o renominalizare a lui Ilie Bolojan ar reprezenta un experiment politic, însă el a subliniat că prioritatea sa este evitarea unei noi crize politice. „Nu o să dau răspunsuri particulare, ci o să dau doar răspunsuri generale. Și un răspuns general este că nu aș vrea să numesc un guvern care să nască o altă criză. Asta e răspunsul general pe care pot să-l dau”, a declarat Nicușor Dan. Șeful statului a spus că negocierile pentru formarea unei majorități sunt complicate în acest moment, însă a adăugat că toate partidele trebuie să își asume rolul în guvernarea țării. Care sunt pozițiile partidelor și cu ce mandate merg Sâmbătă, premierul interimar Ilie Bolojan și liderul USR, Dominic Fritz, s-au întâlnit la Timișoara, cei doi stabilind și poziția pentru consultările de la Cotroceni. „Vom merge cu aceeași poziție la consultările de la Cotroceni că orice formă de guvernare în care PSD se regăsește nu va fi susținutǎ. În plus, săptămâna viitoare, partidele noastre – USR și PNL – vor depune împreună în Parlament mai multe inițiative legislative”, a mai spus Dominic Fritz. Pe de altă parte, PSD va participa la consultările privind formarea unui nou Guvern „cu multe opțiuni pe masă”, însă a exclus categoric o majoritate cu AUR, susținerea unui guvern minoritar sau a lui Ilie Bolojan din nou premier. „Mandatul cu care mergem noi este unul destul de larg, în sensul că avem 2-3 lucruri peste care nu putem trece. 1 – nu facem majoritate cu AUR, ceea ce am spus și înainte de moțiune. 2 – Nu există varianta ca PSD să-l mai susțină pe Ilie Bolojan prim-ministru. 3 – Nu vom susține vreun guvern minoritar PNL-UDMR”, a explicat săptămâna trecută Grindeanu, în cadrul unei conferințe de presă. La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara că prima opțiune a formațiunii este refacerea coaliției, iar premierul să fie o persoană acceptată de toate partidele implicate. „Prima opțiune pentru noi este refacerea coaliției. Sigur, trebuie un om care poate fi acceptat de toată lumea, și de PNL și de PSD și de noi și de cei de la USR. Și probabil că acel om nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, fiindcă atunci se pune problema pentru celălalt partid cum acceptă după această aventură”, spunea Kelemen Hunor într-un interviu pentru Știrile ProTV. Și partidul AUR a anunțat că va participa la consultările de luni de la Palatul Cotroceni. „Ne dorim ca aceste consultări să fie reale, efective și loiale, nu o formalitate juridică. Partidele chemate la consultări trebuie să poată prezenta poziția lor, soluția politică pe care o propun și condițiile în care pot susține sau participa la formarea unui guvern. AUR este al doilea partid parlamentar și reprezintă voința exprimată prin vot de milioane de români”, se arată în comunicatul transmis de AUR.
Căpșuna divorțată și creierul tău – de ce funcționează clipurile IA cu fructe / Fructodrama nu e întâmplătoare și nu e inocentă
Asistăm la o explozie de clipuri generate de IA în care fructe, legume sau alte obiecte antropomorfizate sunt subiectele unor tragedii siropoase pe internet. Sunt fascinant de proaste și tocmai asta e cumva scandalizant, pentru că oamenii, în comentarii, își manifestă o oarecare stare de năucire: „iar m-am uitat!”. Dialogurile sunt grobiene, dramele – ieftine: un pepene își înșală nevasta, o piersică foarte grasă, cu o căpșună sexy, îmbrăcată în roșu, un morcov e plecat la muncă în străinătate, în timp ce iubita lui, un măr, se pupă pe canapea cu domnul banană, plin de mușchi. Abandon, tristețe, singurătate, lacrimi În altă parte, o caisă obeză se duce la sală ca să-și recupereze silueta pierdută pentru că soțul ei, o vânătă, o obliga să mănânce non-stop. Ba chiar cineva a observat un pattern: „e întotdeauna căpșuna” cea cu care își înșală fructele nevestele. Sau cu care le înlocuiesc dacă nevasta face un copil care nu-i seamănă – un ou cu coaja spartă și ochi umezi. Divorțuri, abandon, tristețe, boală, singurătate, bătrânețe. Toate se întâmplă pe un fundal muzical trist, tânguitor, plângăcios. Fascinația tâmpeniei e explicabilă neurologic Platformele de socializare sunt pline, iar vizualizările explodează. Zeci de milioane de vizualizări, sute de mii de comentarii, distribuiri. Cartoful divorțat și căpșuna amantă au invadat în toate limbile pământului internetul. Dar de ce funcționează atât de bine aceste filmulețe? De ce sunt atât de fascinante și de ce, așa cum scriu mulți prin comentarii, „ne uităm de fiecare dată”? Răspunsul începe în neurologie. Creierul uman e construit să empatizeze cu orice entitate care prezintă semnale sociale de bază: față, voce, emoție. Creierul tău nu știe că ăla e un cartof Nu există un filtru intern care să spună „stai, ăsta nu e decât un fruct poligonal, care sfidează cu grație orice logică, generat de algoritm”. Dacă vocea tremură, dacă muzica urcă, dacă lacrimile curg șiroaie pe chipul prăpăditei de piersici, părăsite de vânătă pentru căpșună este pentru că sistemul limbic reacționează. Punct. E același mecanism care face ca oamenii să se atașeze de roboței, să vorbească cu plantele sau să se simtă vinovați când închid un Tamagotchi. Psihologii numesc „atribuire de intenție”, „antropomorfizare” – tendința universală de proiecta intenție și emoție asupra obiectelor, mai ales când acestea au trăsături antropomorfe. Clipurile IA cu fructe suferinde exploatează exact acest mecanism cu o eficiență brutală. Clipurile sunt optimizate să activeze empatia în cel mai scurt timp posibil: față, voce emoționantă, poveste simplă, rezoluție lacrimogenă. Totul în 47 de secunde. Gata. Algoritmul pur și simplu iubește lacrimile Aceste videoclipuri sunt perfecte pentru algoritmi. Platforme precum TikTok sau YouTube Shorts recompensează, în ordinea importanței, timpul de vizionare, reacțiile emoționale și distribuirirle. Dacă provoacă emoție – oricare ar fi ea – generează comentarii și alte tipuri de reacții, iar algortimul jubilează. Sunt suficient de tâmpite încât oamenii să le distribuie ironic – „ia uite ce tâmpenie am găsit!” – ceea ce le amplifică reach-ul exponențial. Ești ironic? Nu contează. Odată ce ai distribuit clipul, ai contribuit la viralizare și, dacă observi bine, aceste videoclipuri au milioane de vizualizări. Practic, algoritmul îi mulțumește ironiei tale, nu-l deranjezi cu nimic, căci el nu citește intenția ta, nu-i pasă de spiritul tău critic, el citește engagementul și-l recompensează. Totul este matematică! Cine se uită, de fapt Analiza demografică a acestor clipuri relevă un pattern consistent. Cele mai mari audiențe se regăsesc la două capete opuse ale spectrului de vârstă: copiii mici și adulții în vârstă – categorii mai puțin echipate să identifice estetica specifică a conținutului generat cu AI și mai predispuse să ia povestea ca atare. Dar a reduce fenomenul la aceste categorii ar fi o eroare. Adulții între 25 și 45 de ani consumă masiv acest tip de conținut, de obicei în stări de deconectare mentală: seara, pe canapea, în scroll pasiv. E un consum care nu cere nimic – nici atenție susținută, nici gândire critică, nici context. Emoția vine rapid, pleacă rapid. Ecranul se schimbă. Există și un factor de satisfacție paradoxală. Multe persoane raportează că urmăresc aceste clipuri tocmai pentru că sunt proaste – o formă de guilty pleasure digital, similar cu reality TV-ul de calitate îndoielnică sau cu romanele de dragoste de buzunar. Calitatea slabă devine, în sine, parte din atracție. De fapt, e atracția însăși! Fabrici de empatie ieftină Până aici, fenomenul ar putea părea doar o ciudățenie inofensivă a internetului. Dar există un strat mai întunecat, pe care puțini l-au investigat sistematic. O mare parte din paginile care produc și distribuie aceste clipuri nu sunt creatori individuali amuzați de propriul concept. Sunt operațiuni comerciale – unele cu zeci de canale simultane pe mai multe platforme -, care monetizează empatie în volum industrial. Modelul de business e simplu: conținut produs cu cost aproape zero (un prompt, un generator IA, o voce sintetică), distribuit pe scară largă, monetizat prin reclame sau, în versiunile mai agresive, prin redirecționare către pagini de donații false sau campanii caritabile dubioase. „Ajută-l pe Tomy, cartoful bolnav, să-și plătească operația” nu e o glumă – variante ale acestui tip de conținut au fost documentate pe Facebook în mai multe țări. E, în fond, o actualizare tehnologică a unor scheme vechi: e-mailurile cu prințul nigerian au evoluat. Acum au față de fruct și muzică tânguitoare. Ce spune asta despre noi Dincolo de schemele comerciale, fascinația pentru aceste clipuri ridică o întrebare mai inconfortabilă: ce ne spune despre felul în care consumăm emoție în 2025? Suntem, colectiv, atât de flămânzi de stimulare emoțională rapidă încât un cartof animat o poate furniza? Sau, dimpotrivă, suntem atât de saturați de realitate încât preferăm emoția într-o formă distilată, fără riscul de a fi cu adevărat afectați? Probabil ambele. Clipurile cu fructe suferinde oferă ceva rar în ecologia digitală actuală: emoție fără consecințe. „Plângi” pentru un ou cu coaja crăpată și ochi umezi. Oul nu există. Exiști doar tu și oboseala ta. Nu trebuie să faci nimic, să ajuți pe cineva, să te implici. La următorul scroll, ecranul se schimbă. Vine alt clip. O iei de la
Cannes / La 8 ani după #MeToo, Cate Blanchett numără 10 femei la 75 de bărbați în fiecare dimineață
La un deceniu după ce mișcarea #MeToo a zguduit industria cinematografică, actrita australiană Cate Blanchett spune că progresul a fost superficial și de scurtă durată, relatează luni dimineață presa de specialitate. „A fost ucis foarte repede, ceea ce cred că este interesant”, a declarat ea duminică, într-o conversație amplă desfășurată la Festivalul de Film de la Cannes. Blanchett a vorbit deschis despre persistența inegalității de gen pe platourile de filmare, invocând propria experiență curentă: „Încă lucrez pe platouri și fac numărătoarea personalului în fiecare zi. Sunt 10 femei și 75 de bărbați în fiecare dimineață.” Actrita a recunoscut că îi place să lucreze cu bărbați, dar a subliniat că omogenitatea are un cost artistic real. „Glumele devin la fel. Devine plictisitor pentru toată lumea când intri într-un loc de muncă omogen. Cred că are un efect asupra muncii.” Opt ani mai târziu. Ce s-a ales de protest? Declarațiile vin la opt ani distanță de la unul dintre cele mai vizibile gesturi de solidaritate feminină din istoria festivalului. În 2018, când era președinta juriului la Cannes, Blanchett a urcat pe treptele Palais des Festivals alături de alte 81 de femei – număr care reprezenta exact câte regizoare fuseseră selectate în competiția oficială față de 1.866 de regizori bărbați în aceeași perioadă. Ironic, chiar în acel an, festivalul fusese criticat pentru că includea doar trei filme regizate de femei în selecția oficială de 21 de titluri. Blanchett apărase atunci festivalul, afirmând că schimbarea „nu se va întâmpla peste noapte”. Opt ani mai târziu, tonul ei este vizibil mai sumbru. Blanchett nu a fost singura voce la Cannes pe această temă în weekend Actrita Julianne Moore a vorbit sâmbătă, la o conferință Kering Women in Motion, despre aceeași realitate – dar cu o nuanță ușor diferită. Moore a declarat că lucrurile s-au îmbunătățit față de acum un deceniu, amintind că în jurul anului 2016 era una dintre doar două femei de pe un platou de filmare. „Îmi amintesc că am fost pe un platou unde singurele femei eram eu și a treia asistentă de cameră. Era momentul în care Hillary Clinton a pierdut alegerile și amândouă eram devastate”, a spus Moore. „Cu siguranță am văzut o reprezentare mai mare a genului în echipe față de atunci.” Cele două perspective nu se exclud reciproc – și împreună conturează o imagine a unei industrii care s-a mișcat, dar nu suficient și nu uniform. Activism, cinematografie și, de fapt, nimic Dincolo de declarațiile despre egalitatea de gen, Blanchett a anunțat la Cannes că va juca în următorul film al regizorului Brady Corbet – realizatorul lungmetrajului premiat „The Brutalist” -, un proiect a cărui acțiune se petrece în anii 1970, alături de Selena Gomez și Michael Fassbender. O alegere care, în contextul discuției despre reprezentare, nu e lipsită de ironie: Blanchett, una dintre cele mai vocale susținătoare ale femeilor din industrie, va juca din nou sub bagheta unui regizor bărbat, într-un film dominat de nume masculine. Industria, pare să spună ea însăși, e complicată.
Ministrul Economiei, despre programul SAFE: Jumătate din acești bani clar sunt investiți pe teritoriu românesc
Avantajele financiare Ministrul Economiei a explicat avantajele financiare ale Programului european SAFE: „este un instrument cu 3% de dobândă față de 7, cât are România, Cu 10 ani perioadă de grație și cu perioada de rambursare pe 45 de ani. Dacă facem un calcul simplist, cumva, pe 4 ani de zile, SAFE înseamnă, efectiv, acea sumă, cam 1% din PIB anual”. Cât se va investi în România? Irineu Darău a precizat că peste jumătate din suma pe care o va contracta România prin acest mecanism va fi investită în facilități autohtone, subliniind că acest demers va însemna reindustrializarea României. „Există acest procent minim de 65% care trebuie produs în Uniunea Europeană. . Sunt foarte confortabil să spun astăzi că dacă ne uităm în ansamblu pe proiectul SAFE peste 50% din producție va fi efectiv în România, în mod direct. va genera bunăstare și practic cerere pentru multă industrie din jur, inclusiv poate industria automotive, de exemplu, reorientată, care va însemna noi locuri de muncă, noi retehnologizări și impact pe termen lung”, spune Darău, duminică la Digi24. Întrebat de ce nu se va investi mai mult în România, oficialul a explicat: „Ceea ce am încercat de asemenea de la Ministerul Economiei este să ne imaginăm cum în 4 ani și jumătate putem să extindem aceste capacități după 35 de ani de dezvoltare sau nedezvoltare a industriei de apărare, nu avem unele capacități. Ne-am imaginat o traiectorie realistă oriunde se putea, astfel încât în 2030 aș spune eu să avem un fel de apărare sau domeniu al apărării reindustrializat în România, încă o dată”. Reindustrializarea României Ministrul a menționat și mai multe companii și platforme industriale vizate pentru parteneriate și investiții. „Sunt șanse enorme și sunt luate în calcul multe parteneriate cu companii de stat. Acum, ori salvate, ori retehnologizate și dezvoltate pe noi tehnologii. Știți, exemplu de la Victoria, se încearcă până în ultimul moment o soluție la Mangalia, pe ce înseamnă armele pot menționa Cugir sau Sadu”, spune ministrul. Întrebat ce va produce exact acest program, Darău a răspuns: „Cumpărăm pentru MAPN, pentru, cumpără de fapt, tehnic, MApN, MAI, instituțiile de forță. Se vor construi patru nave și sper să fie construite pe șantierul de la Mangalia. Știți că se cumpără aproape 300 de tancuri, știți că vor fi achiziții și de drone”.
Soprana Irina Baianț, despre prestația Alexandrei Căpitănescu: Se simte studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei
„Nu este un artist “ambalat” într-o singură rețetă. Ea are un tip de voce care nu trece pur și simplu pe lângă tine. Are metal, are dramatism, dar și fragilitate în același timp, iar combinația asta este foarte rară la un artist atât de tânăr”, a se arată în mesajul publicat, duminică, pe Facebook, de soprana Irina Baianț. Irina Baianț spune că și-a dat seama, încă de când lucra cu Alexandra Căpitănescu la Vocea României, că „are instinct scenic și o curiozitate reală pentru nuanță, nu doar pentru a cânta bine”. „Se simte că are studiu, disciplină și o relație autentică cu vocea ei. Iar asta, pe o scenă ca Eurovision Song Contest, unde totul e foarte expus și foarte rapid consumat, face diferența”, a scris Baianț. Soprana a precizat că, vocal, Alexandra Căpitănescu „are unul dintre acele timbre pe care le recunoști după câteva fraze. Nu doar o voce puternică, ci o voce cu identitate”. Baianț mai scrie că „partea lirică și teatrală” adusă de cântăreață în piesă i-a amintit sopranei că „vocea nu trebuie să fie doar entertainmnet, precizând că „poate să creeze tensiune, atmosferă, poveste”. „Cred că ea are exact tipul acesta de expresie, mai cinematică, mai dramatică, foarte europeană ca estetică”, a scris soprana. Baianț mai scrie că „genul acesta de amestec între forță contemporană și inflexiuni clasice poate deveni o semnătură foarte puternică pentru ea, dacă o dezvoltă inteligent în timp”. Alexandra nu și-a subțiat personalitatea artistică Soprana a mai precizat că Alexandra Căpitănescu „nu și-a subțiat personalitatea artistică doar ca să fie mai ușor de înțeles” și precizează că a avut curajul să participe la concurs cu propria identitate, fără să se „autocenzureze”, afirmând că a „avut un curaj pe care nu mulți îl au la început de drum”. „Eurovisionul este un spațiu foarte greu, unde presiunea poate să înghită un artist foarte repede. Iar ea a ales să fie intensă, diferită și foarte prezentă emoțional. Și cred că exact asta a făcut lumea să vorbească despre ea: nu faptul că a încercat să copieze ceva ce există deja, ci că a avut curajul să aducă într-un concurs atât de expus o parte din identitatea ei vocală reală”, a scris soprana. Reamintim că Alexandra Căpitănescu a avut o prestație foarte apreciată la Eurovision de artiștii autohtoni români, dar și din străinătate. Ea a venit acasă cu un scor deosebit de bun, clasându-se pe locul al 3-lea. Cu toate acestea, ediția Eurovision de anul acesta a concursului a fost una controversată, în urma celor trei puncte acordate de juriul din Republica Moldova, decizie care a stârnit critici din partea artiștilor români, dar și a unor personalități din Moldova, deopotrivă.