Nouă escaladare: Iranul amenință Ucraina. Cum au ajuns două state în războaie diferite să se lupte între ele
Iranul și Ucraina au intrat într-o coliziune militară directă după ce forțele ucrainene au atacat cu succes nave în Marea Caspică, acțiune care a provocat furia Teheranului și amenințări explicite cu represalii din partea ministrului de externe iranian, Seyed Abbas Araghchi. Conflictul subliniază modul în care războiul din Ucraina și războiul regional din Orientul Mijlociu, în care Iranul este implicat, s-au interconectat global. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacul ucrainean mortal asupra unei nave comerciale iraniene în Marea Caspică „nu poate rămâne fără răspuns”, numindu-l o încălcare a Cartei Națiunilor Unite. Într-o postare pe rețelele de socializare de duminică, Araghchi a acuzat Israelul că a provocat atacul în încercarea de a „trage Europa în războiul său”. El a făcut aceste comentarii în cadrul unor convorbiri telefonice cu șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, și cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Teheran își rezervă dreptul de a răspunde Kievului pentru moartea unui marinar iranian în Marea Caspică, a declarat agenției TASS ambasadorul republicii iraniene în Federația Rusă. Ucraina a atacat o navă în Marea Caspică. 1 marinar a murit. Nava transporta mărfuri în Iran A man walks along a sandbar with a cargo ship offshore in Bandar Abbas, southern Iran, on July 21, 2026. U.S. strikes hit sites in Hormozgan province days earlier amid renewed hostilities with Iran, while tensions around the Strait of Hormuz raised fears of a wider regional conflict as Tehran accused U.S. forces of striking civilian infrastructure and both sides traded fire. Photo by Middle East Images/ABACAPRESS.COM Atacul ucrainean de sâmbătă a provocat explozia navei comerciale „ucigând un marinar și rănind alți câțiva”, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Iranului. Ucraina a declarat că a vizat o navă de război rusească și nave folosite pentru transportul de mărfuri militare legate de Iran în Marea Caspică. Însă Ministerul de Externe a declarat că Iranul „nu a intervenit niciodată în conflictul dintre Rusia și Ucraina”. Între timp, un important parlamentar iranian – Ebrahim Azizi – a avertizat că Ucraina s-ar putea confrunta cu represalii din cauza atacului. Într-o postare pe X luni dimineață, Ebrahim Azizi, șeful Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a parlamentului, a declarat: „Orice atac asupra Iranului vine întotdeauna cu un cost, iar acest lucru rămâne valabil și astăzi; SUA și Israelul sunt foarte conștiente de acest lucru.” „Și Ucraina ar putea înțelege în curând că Iranul nu lasă acțiunile fără răspuns”, a adăugat Azizi, numind atacul „greșit calculat”. Iranul l-a convocat pe însărcinat cu afaceri al Ucrainei la Teheran cu privire la atac, protestând împotriva a ceea ce a numit un „act ostil și criminal”. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la X că Ucraina a obținut „rezultate foarte puternice” cu atacuri de la distanță în Marea Caspică, inclusiv împotriva „navelor utilizate în transporturi militare de marfă care implică Iranul, precum și a unei nave de război”. De asemenea, el a acuzat Rusia că furnizează Iranului sprijin militar, spunând: „De la începutul lunii iulie, am înregistrat supravegherea activă prin satelit a statelor din Golf și a instalațiilor militare americane situate acolo. Aceste imagini apar ulterior în Iran. Zelenski acuză Iranul că ajută Moscova 23 July 2026, Ukraine, Kiev: Ukrainian President Volodymyr Zelensky waits to greet Taoiseach Micheal Martin at the Presidential Palace in Kiev. Photo: Niall Carson/PA Wire/dpa De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina în 2022, Kievul a acuzat Teheranul că a ajutat atacurile aeriene ale Moscovei asupra orașelor ucrainene prin furnizarea a mii de drone Shahed. De asemenea, și-a exprimat solidaritatea cu țările din Orientul Mijlociu vizate de Teheran în urma războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, trimițând personal militar ucrainean în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor Shahed. Între timp, Lavrov, ministrul rus de externe, a transmis condoleanțe pentru moartea marinarului. Într-o declarație publicată pe site-ul Ministerului rus de Externe, el a spus că Araghchi a mulțumit autorităților locale din regiunea rusă Astrahan, de unde și-a început călătoria nava, pentru asistența acordată echipajului și a subliniat necesitatea „de a pune capăt unor astfel de aventuri ale regimului de la Kiev”. Declarația a adăugat că Araghchi l-a informat pe Lavrov despre „continuarea eforturilor diplomatice menite să dezescaladeze tensiunile din Orientul Mijlociu”. Marea Caspică – rută logistică militară vitală Iranul a devenit principalul furnizor de tehnologie pentru atacurile aeriene ale Rusiei împotriva orașelor ucrainene, oferind mii de drone kamikaze (Shahed) și rachete balistice. Această asistență militară a transformat Iranul, în ochii Kievului, într-un co-participant direct la invazie. Marea Caspică este o cale navigabilă închisă, controlată de state riverane precum Rusia și Iran. Ea a servit drept o rută complet securizată, ferită de controalele internaționale, prin care navele iraniene transportau echipamente militare către porturile rusești (precum Astrahan). Ucraina a decis să extindă raza sa de acțiune pentru a tăia aceste linii de aprovizionare direct la sursă. Statele Unite și aliații săi se află în conflict deschis cu Iranul în Orientul Mijlociu. În acest context global, Ucraina încearcă să slăbească capacitățile strategice ale partenerilor Rusiei, în timp ce Iranul folosește legăturile cu Moscova, inclusiv asistența cu date din satelit, pentru a contracara presiunea occidentală.
Va exista un exod al medicilor fără precedent: Rogobete, despre criza din sănătate
În cadrul unor declarații de presă susținute luni, fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a fost întrebat despre criza în sănătate care va începe mâine. Dacă va fi sau nu retrasă legea salarizării, așa cum cer sindicatele, fostul ministru a declarat „e greu să vă spun dacă va fi sau nu retrasă. Cert este că varianta actuală a legii salarizării pentru sănătate este un dezastru”. „Un dezastru pe termen mediu și lung” „Nu este un dezastru doar pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung. Imaginați-vă că salariile pentru medici ATI, de exemplu, scad între 3.000-4.000 lei în anumite situații”, a adăugat el. Rogobete afirmă că „va exista un exod al medicilor din anumite specialități, atei, urgență, chirurgie, cardiologie, fără precedent. Acest exod s-a oprit în ultima perioadă”. În vremea în care era ministru al Sănătății, „români care au profesat în Franța, în Germania sau în alte țări au hotărât să se întoarcă acasă. Tocmai pentru că salarizarea era câte cât în regulă, condițiile au început să fie mai bune. Oricum, cu această lege, exodul va continua și nu vom mai avea predictibilitate”. „Nimeni nu contestă deficitul de personal” Alexandru Rogobete a transmis că „vor ajunge pacienții la spital și nu vor putea fi operați pentru că anestezistul este în Franța. De altă parte, am văzut și sus la comisii, nimeni nu contestă deficitul cronic de personal în acest domeniu. În schimb, am vorbit și cu domnul Rafila, care acuză lipsă de voință politică din ultimii doi ani de zile pentru a se veni cu un sistem de performanță. Un sistem de criterii de performanță care să fie uniformizat la nivelul unităților spitalicești”. „Nu cred că e neapărat o lipsă de voință politică. Eu vă spun ce am făcut concret. Este adevărat că reforma în sănătate trebuie să continue”, susține Rogobete. „Dacă premierul demis și-ar dori să facă cu adevărat o reformă, reforma ar fi la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Dacă ar crește tarifele și le-ar adapta la anul 2026, de exemplu, și spitalele ar fi plătite la costurile de astăzi, nu de acum 10 ani, automat acel procent se va reduce și lucrurile vor intra în normal”, a conchis fostul ministrul al Sănătății. Sesiune extraordinară de cinci zile Luni, parlamentarii revin pentru o sesiune extraordinară de cinci zile. Motivul central al convocării Parlamentului îl reprezintă proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pe agenda Camerei Deputaților se află și aprobarea acordului prin care România poate împrumuta 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, destinat investițiilor în apărare și infrastructură strategică. Legea salarizării unitare, unul dintre cele mai sensibile angajamente din PNRR, nu se află însă pe actuala ordine de zi, în lipsa unui acord politic asupra formei proiectului.
Ucraina ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței: Băsescu, despre criza carburanților din România
Invitat la Digi24, duminică seara, fostul președinte Traian Băsescu a vorbit despre criza de carburant. „Deci Caspian Pipeline Consortium este conducta de 1.500 de km, care leagă Tengiz, cel mai mare depozit de țiței din lume, de Novorossiisk, 1.510 km”, a transmis el. „Dar acest traseu este închis și aș vrea să înțelegem în ce context discutăm. În situația în care zăcământul de la Tengiz este deținut în proporție de 50% de Chevron, plus 25% Exxon, iar cazacii au 20% și Lukoil mai are 5%. Deci zăcământul este gestionat de americani, iar Chevronul este 15% în conducta de transport de la Tengiz la Novorossiisk”, a adăugat Băsescu. Ucrainei „îi dăm pâinea de la gură” Potrivit fostului șef de stat, Ucraina produce „daune uriașe” României și Europei prin blocarea aprovizionării cu țiței. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aproviziunii cuțiței, nu numai a României, dar a Europei. Pentru că Novorossiisk este terminalul care furnizează țiței de Kazahstan pentru Europa, sigur și rusesc. Există o parte din electorat care spune că ar trebui să nu-i ajutăm atât pe ucraineni”, a mai transmis fostul președinte. Traian Băsescu a mai specificat că „încărcam pe vapoare cerealele lor și nu cele românești. I-am ajutat enorm tot timpul, cu ce am putut noi, la dimensiunile noastre”. Totuși, fostul președinte a afirmat că „avem alternative cu țiței de Kazahstan. Dar problema este că trebuie discutat”. „O altă variantă, dar care e mai peste mână, este tot așa cu țiței din Kazahstan care vine la Baku, de la Baku pleacă în Azerbaijan și din Azerbaijan în Turcia pe conductă. Dar asta înseamnă că am merge să încărcăm în Mediterană și să intrăm prin strâmbările turcești. Ceea ce ridică probleme datorită aglomerației, a costurilor și așa mai departe”, a explicat Traian Băsescu.
Motivul pentru care căpșunile sunt printre cele mai bune fructe pentru sănătate și pierdere în greutate
Dincolo de faptul că sunt delicioase și răcoritoare, căpșunile sunt și printre cele mai nutritive fructe pe care le poți mânca, potrivit AOL. Căpșunile conțin fibre Căpșunile oferă o cantitate impresionantă de nutrienți în fiecare îmbucătură. Fibrele sunt un nutrient remarcabil. O singură cană de căpșuni conține aproximativ 3 grame de fibre, „ceea ce este util pentru digestie, promovând mișcările intestinale regulate și reducând riscul diferitelor boli gastrointestinale”, spune Elizabeth Klingbeil, nutriționist dietetician. Căpșunile oferă, de asemenea, mangan. Acesta susține sănătatea oaselor și îmbunătățește metabolismul, împreună cu folat, o vitamină B importantă pentru creșterea celulară și formarea ADN-ului. Iar conținutul de potasiu din căpșuni ajută la menținerea unor niveluri sănătoase ale tensiunii arteriale și a unei funcționări musculare adecvate, potrivit sursei. „Și căpșunile sunt o sursă puternică de vitamina C”, spune Laura Bellows, dietetician. Această vitamină este un nutrient cheie pentru susținerea producției de colagen, vindecarea rănilor și sănătatea părului și a pielii. De fapt, o cană de căpșuni oferă mai multă vitamina C decât o portocală. Căpșunile pot reduce inflamația Antioxidanții din căpșuni ajută la protejarea celulelor de stresul oxidativ. De asemenea, pot ajuta la reducerea inflamației în întregul corp. Astfel de compuși contribuie, de asemenea, la funcția imunitară generală și la sănătatea pe termen lung. O porție de 1 cană de căpșuni conține doar aproximativ 45 până la 50 de calorii. De asemenea, acestea oferă o combinație satisfăcătoare de apă și fibre, care încetinește digestia și promovează senzația de sațietate. Acest lucru poate ajuta oamenii să rămână sătui mai mult timp între mese, spune Klingbeil. „Căpșunile sunt ceea ce considerăm un aliment cu densitate energetică scăzută și densitate nutrițională ridicată, ceea ce înseamnă că obții o mulțime de nutrienți pentru o cantitate mică de calorii”, explică ea. Ajută la satisfacerea poftelor de zahăr Și pentru că aceste fructe sunt dulci în mod natural, ele pot ajuta la satisfacerea poftelor de alimente zaharoase. Ele servesc în același timp ca o alternativă mai sănătoasă la multe deserturi și gustări procesate, potrivit aceleiași surse. Totuși, deși conținutul de fibre este în general considerat benefic, acesta este și motivul pentru care „consumul multor căpșuni dintr-o dată poate provoca balonare, gaze sau diaree”, spune Bellows. Din același motiv, persoanele cu sisteme digestive sensibile sau afecțiuni precum sindromul de intestin iritabil ar trebui să fie deosebit de atente la dimensiunile porțiilor. Klingbeil avertizează, de asemenea, căpșunile se numără printre cele mai frecvente alergii la fructe, în special la copiii mici. Astfel de simptome pot varia de la mâncărimi ușoare sau urticarie până la reacții alergice mai grave în cazuri rare. Moderație pentru anumite persoane Bellows adaugă că aceste fructe conțin vitamina K, care poate afecta coagularea sângelui. De asemenea, ea recomandă moderație pentru persoanele predispuse la anumite tipuri de pietre la rinichi, deoarece căpșunile conțin oxalați. Aceștia sunt compuși ce pot contribui la formarea pietrelor la persoanele sensibile, mai arată sursa citată. Un alt aspect de avut în vedere este expunerea la pesticide. Din cauza pielii poroase, „căpșunile pot conține niveluri ridicate de reziduuri de pesticide”, avertizează Bellows. Secretul este să clătiți corespunzător căpșunile înainte de a le consuma pentru a reduce riscul.
Epidemia de Ebola din Congo depășește 3.000 de cazuri. Peste 1.350 de oameni au murit
Epidemia, provocată de o tulpină a virusului Ebola, afectează cinci provincii ale țării, cele mai multe cazuri fiind raportate în nord-est, la granița cu Sudanul de Sud și Uganda. Focarul, concentrat într-o singură provincie Potrivit datelor publicate duminică de autoritățile congoleze, au fost confirmate 3.075 de cazuri și 1.354 de decese. Pragul de 2.000 de cazuri fusese depășit deja în 15 iulie. Autoritățile, citate de Le Figaro, spun că evoluția epidemiei poate fi urmărită mai precis datorită unei îmbunătățiri semnificative a detectării și confirmării cazurilor. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproape 90% dintre cazuri sunt localizate în provincia Ituri, din nord-estul țării. Lupta împotriva epidemiei este îngreunată însă de grevele unor angajați din sistemul sanitar, care protestează din cauza salariilor neplătite. Nu există vaccin sau tratament aprobat Actuala epidemie, cea de-a 17-a declarată în Republica Democrată Congo, este cauzată de virusul Bundibugyo, pentru care nu există încă un vaccin sau un tratament aprobat. Totuși, cercetătorii încearcă să accelereze dezvoltarea unor soluții medicale. Universitatea Oxford a anunțat că primul voluntar a primit vineri un vaccin experimental conceput special împotriva tulpinii Bundibugyo. Alte vaccinuri și două tratamente experimentale sunt pregătite pentru testare și urmează să intre în faza studiilor clinice. Cea mai gravă epidemie din istoria țării Virusul Ebola se transmite prin contact direct cu fluidele corporale și provoacă febră hemoragică. În ultimii 50 de ani, boala a provocat peste 15.000 de decese în Africa. Cea mai gravă epidemie din Republica Democrată Congo, desfășurată între 2018 și 2020, s-a soldat cu aproape 2.300 de morți din aproximativ 3.500 de cazuri, adică o rată a mortalității de aproape 66%.
Parlamentarii, chemați din vacanță. Sesiune extraordinară cu mize de miliarde: PNRR, împrumutul SAFE și criza politică
Cele două Camere au fost convocate în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie. Senatul va avea luni, de la ora 14:00, o ședință de plen desfășurată atât la Palatul Parlamentului, cât și online, urmată, în restul săptămânii, de lucrări în comisiile permanente. Convocarea are loc pe fondul crizei politice și al funcționării unui Guvern interimar, în timp ce partidele încearcă să ajungă la un acord pentru formarea unui nou Executiv. Lipsa unui consens politic riscă să întârzie reforme de care depinde accesarea ultimelor fonduri disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele aflate pe masa deputaților Potrivit ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, printre proiectele care ar urma să fie dezbătute se numără Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, modificări ale legislației din sănătate și acordarea primelor de carieră pentru personalul din învățământ. Pe listă se mai află proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității, precum și cel referitor la decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire. Majoritatea inițiativelor vor putea intra în dezbaterea plenului numai dacă vor primi, la timp, rapoartele comisiilor parlamentare. Una dintre cele mai importante inițiative este aprobarea Acordului de împrumut SAFE dintre România și Uniunea Europeană. Proiectul este dezbătut în procedură de urgență, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată, iar Senatul urmând să aibă votul decizional. SAFE – „Acțiunea pentru securitatea Europei” – este un instrument european prin care statele membre pot contracta împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, pentru achiziții comune de echipamente militare, consolidarea industriei europene de apărare și dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală. României i-a fost aprobată o finanțare maximă de 16.680.055.394 de euro, una dintre cele mai mari alocări din program. Din această sumă, prefinanțarea stabilită la nivel european depășește 2,5 miliarde de euro. Ce va dezbate Senatul Pe ordinea de zi a Senatului se află un proiect privind recompensarea angajaților administrației fiscale și vamale în funcție de performanțele în colectarea veniturilor, precum și modificări ale Codului administrativ. Senatorii vor discuta și două proiecte de modificare a legislației fiscal-bugetare. Acestea au legătură inclusiv cu problemele apărute pe piața imobiliară și cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru anumite locuințe, după blocajele administrative semnalate în ultimele săptămâni. Ordinea de zi poate fi completată pe parcursul săptămânii cu inițiative adoptate de Camera Deputaților, motiv pentru care lucrările comisiilor sunt programate până vineri, 31 iulie. Miza PNRR: miliarde de euro și reforme întârziate Principala miză a sesiunii extraordinare rămâne adoptarea proiectelor asumate în relația cu Comisia Europeană. PNL a estimat la aproximativ trei miliarde de euro valoarea ultimei cereri de plată din granturi, în timp ce Guvernul interimar a asociat șase reforme restante cu peste 4,5 miliarde de euro pe care România trebuie să le mai încaseze. Printre cele mai sensibile reforme se află noua lege a salarizării bugetarilor. Proiectul nu apare în forma actuală a ordinii de zi publicate de Camera Deputaților, iar negocierile dintre partide nu au dus până acum la un acord. PSD a anunțat că nu va susține forma propusă de Guvernul interimar și a cerut amendamente privind salariile din educație, sănătate și apărare. Dispute există și în privința reformei legislației de integritate și a unor modificări din Codul administrativ. Orice schimbare adoptată de Parlament trebuie însă să rămână compatibilă cu jaloanele negociate cu reprezentanții Comisiei Europene. Sesiune extraordinară pe fondul crizei politice Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a cerut partidelor să pună temporar pe pauză disputele politice și a propus formarea unui „comitet de criză” informal, cu reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, care să pregătească soluțiile legislative urgente până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Propunerea nu a întrunit însă consensul partidelor. PNL a respins ideea unei structuri informale, susținând că actualele comisii și proceduri parlamentare sunt suficiente pentru adoptarea proiectelor urgente.
Trei băuturi roșii care ar putea ajuta la scăderea tensiunii arteriale
Trei sucuri roșii ar putea ajuta la scăderea tensiunii arteriale, arată unele cercetări menționeate de Mirror. Aceste băuturi ar putea reduce riscul de complicații grave, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Ce este hipertensiunea arterială Hipertensiune arterială înseamnă că inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sânge în tot corpul. În timp, aceasta pune o presiune suplimentară asupra organelor vitale, cum ar fi inima. De asemenea, poate duce la leziuni de durată, potrivit sursei. Mai mult, este asociată cu o serie de afecțiuni grave, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și chiar demență. Din fericire, există schimbări ale stilului de viață pe care le puteți face pentru a vă reduce tensiunea arterială. Printre acestea, se numără renunțarea la fumat, creșterea activității fizice și reducerea consumului de alcool. Dieta este un alt factor crucial, consumul excesiv de sare fiind recunoscut pe scară largă ca fiind unul dintre cei mai mari vinovați. Suc de sfeclă roșie O alegere neobișnuită de băutură, sucul de sfeclă roșie este plin de nitrați. Ei sunt compuși naturali care ar putea ajuta la reducerea tensiunii arteriale. Acest lucru se datorează faptului că organismul transformă nitrații în oxid nitric, care dilată vasele de sânge, potrivit aceleiași surse. Suc de roșii O altă băutură este sucul de roșii. Aceasta ar putea fi esențială pentru o tensiune arterială mai bună. Un studiu din 2019, publicat în Food Science and Nutrition, a examinat impactul sucului de roșii nesărat asupra participanților. Participanții au consumat aproximativ 200 de mililitri de băutură zilnic, în medie, timp de un an. Cercetătorii au observat reduceri ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice la 94 de persoane cu hipertensiune arterială netratată sau prehipertensiune arterială. Suc de rodie Cercetările au asociat, de asemenea, sucul de rodie cu creșterea tensiunii arteriale. O meta-analiză publicată în Pharmacological Research în 2017 a examinat opt studii, controlate cu placebo, care au implicat 574 de persoane. Unii participanți au băut sucul în mod regulat timp de două săptămâni, în timp ce alții au continuat timp de 18 luni. Analiza a stabilit că sucul de rodie a scăzut atât tensiunea arterială sistolică, cât și cea diastolică, reducerea tensiunii sistolice apărând indiferent de durata consumului, potrivit sursei.
Suspectul atacului de la Berlin Pride, împușcat mortal de poliție. A atacat trupele speciale cu o armă albă
Suspectul, identificat de autoritățile germane drept Abdul B., în vârstă de 21 de ani, a fost localizat în jurul orei 18:00 ( n.r 19:00 ora României) într-un complex de grădini și cabane din districtul Spandau, în vestul Berlinului. La operațiune au participat membri ai SEK Berlin, unitatea specială de intervenție a poliției germane. „Potrivit informațiilor preliminare, acesta a alergat spre forțele de intervenție având asupra sa o armă albă, după care polițiștii au folosit armele de foc”, a transmis Poliția din Berlin. Pompierii și echipele medicale au început imediat manevrele de resuscitare, însă bărbatul a murit la locul intervenției. Parchetul federal german a confirmat decesul suspectului. O femeie ucisă și 29 de persoane rănite Abdul B. era căutat după atacul produs sâmbătă seară, în jurul orei 22:00, în parcul Tiergarten, în apropierea Porții Brandenburg și a zonei în care se desfășura Christopher Street Day, festivalul Pride din capitala Germaniei. Potrivit anchetatorilor, o dubă albă a intrat pe trotuar și a lovit mai multe persoane, după care vehiculul s-a izbit de un copac. Suspectul ar fi coborât ulterior și ar fi atacat alte persoane cu o armă albă, despre care presa germană relatează că ar fi fost o macetă. O femeie a murit, iar alte 29 de persoane au fost rănite, unele dintre ele grav. Autoritățile germane au anunțat ulterior că persoanele internate nu se mai aflau în pericol de moarte. Evenimentele Pride au fost oprite la scurt timp după atac, iar participanții au fost îndemnați să părăsească zona și să evite traseele prin Tiergarten. Suspect cunoscut pentru legături cu mediile islamiste Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că toate informațiile strânse până în prezent indică un atac terorist cu motivație islamistă. Suspectul era cetățean german, provenea dintr-o familie cu origini libaneze și se născuse în Germania în 2005. Potrivit ministrului, acesta intrase anterior în atenția autorităților pentru mai multe infracțiuni, procesul său de radicalizare și legăturile cu mediile islamiste din Berlin. Autoritățile îl considerau potențial periculos, iar poliția avertizase populația să nu încerce să îl abordeze. Parchetul Federal al Germaniei a preluat ancheta privind atacul. Investigațiile continuă pentru a stabili dacă suspectul a acționat singur și dacă alte persoane l-au ajutat înainte sau în timpul atacului. Poliția anunțase anterior că una sau mai multe persoane ar fi putut coborî din dubă după impact. Cancelarul Friedrich Merz a calificat atacul drept o agresiune împotriva societății germane și a promis că autoritățile vor apăra libertatea, deschiderea și valorile democratice ale țării.
Garda de Coastă caută fragmentele dronei doborâte lângă Sulina
Echipe ale Gărzii de Coastă, cu două ambarcațiuni, caută fragmentele dronei și ale rachetei interceptoare în zona din Marea Neagră unde acestea au căzut, după ce un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât duminică o dronă care pătrunsese în spațiul aerian național. Potrivit MApN, drona a fost detectată de sistemul de supraveghere radar la ora 09:29, la aproximativ 25 de kilometri sud-est de Sulina, în contextul atacurilor lansate de Federația Rusă asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei cu România. Două aeronave F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației, iar populația din județul Tulcea a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert. Drona a intrat în spațiul aerian românesc la ora 10:08, iar la ora 10:13 a fost doborâtă de unul dintre avioanele F-16 deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României, la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina. Tot duminică au continuat și căutările pentru resturile dronei și ale rachetei interceptoare rezultate în urma misiunii de sâmbătă. Până în prezent, echipele de la sol și cele care cercetează zona din aer nu au identificat fragmente. Operațiunile vor fi reluate luni. În ceea ce privește drona doborâtă vineri, anchetatorii au stabilit că aceasta era de tip Shahed. Cazurile privind dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt investigate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Medicamentele pentru slăbit, asociate cu un risc mai mare de cădere a părului, arată un nou studiu
Cercetarea, realizată de specialiști de la Universitatea din Pennsylvania, susține semnalele raportate anterior de autoritățile de reglementare din Statele Unite și Marea Britanie. Oamenii de știință au analizat datele a aproape 50.000 de pacienți din cadrul University of Pennsylvania Health System, comparând persoanele tratate cu medicamente GLP-1 pentru diabet zaharat de tip 2 cu pacienți care primeau alte clase de medicamente antidiabetice, scrie Sky News. Riscul este cu până la 68% mai mare În cadrul studiului au fost comparați 12.004 pacienți tratați cu agoniști GLP-1 cu 15.221 de persoane care utilizau inhibitori SGLT-2. De asemenea, alți 11.964 de utilizatori ai medicamentelor GLP-1 au fost comparați cu 11.233 de pacienți tratați cu inhibitori DPP-4. După ajustarea rezultatelor în funcție de factori precum vârsta și greutatea corporală, cercetătorii au constatat că utilizarea medicamentelor GLP-1 a fost asociată cu: un risc cu 37% mai mare de alopecie comparativ cu inhibitorii SGLT-2; un risc cu 68% mai mare de cădere a părului comparativ cu inhibitorii DPP-4. Autorii subliniază că rezultatele indică o asociere și nu demonstrează neapărat o relație directă de cauzalitate. Sute de cazuri raportate autorităților Potrivit cercetătorilor, autoritățile americane analizează deja acest posibil semnal de siguranță. Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a anunțat că evaluează raportările privind apariția căderii părului după inițierea tratamentului cu semaglutidă (Ozempic și Wegovy) și tirzepatidă (Mounjaro). În Marea Britanie, Agenția pentru Reglementarea Medicamentelor și a Produselor Medicale (MHRA) a primit, doar în 2026, aproape 400 de raportări privind căderea părului asociată cu tirzepatida, după alte 541 de cazuri înregistrate în 2025. În ceea ce privește semaglutida, autoritatea britanică a primit 148 de raportări în 2026 și alte 164 în anul precedent. Care ar putea fi explicația Cercetătorii consideră că cea mai probabilă explicație nu este efectul direct al medicamentelor asupra firului de păr, ci consecințele pierderii rapide în greutate și ale reducerii aportului caloric. Restricția calorică poate provoca stres fiziologic și deficiențe de micronutrienți esențiali, precum fierul, zincul sau biotina, elemente importante pentru ciclul normal de creștere a părului. Totodată, specialiștii iau în calcul și posibile efecte metabolice, hormonale sau imunologice ale medicamentelor GLP-1, care ar putea influența dezvoltarea și regenerarea foliculilor de păr. Autorii studiului atrag atenția că, deși alopecia nu reprezintă în general un risc major pentru sănătatea fizică, aceasta poate avea efecte importante asupra stimei de sine, calității vieții și chiar asupra continuității tratamentului. Ei subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă există o relație cauzală directă între administrarea acestor medicamente și apariția căderii părului.