Sorin Grindeanu: Am mesaje de la Ilie Bolojan cu 10-11 propuneri. Liderul PSD spune că va face o nouă sesiune extraordinară, nu pentru orgoliul lui Bolojan”
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că își menține invitația adresată partidelor pentru a găsi o soluție de funcționare a statului până la instalarea unui Guvern cu puteri depline. Liderul social-democrat susține că, dincolo de dispute, este nevoie ca partidele politice să colaboreze mult mai eficient pentru adoptarea măsurilor urgente de care România are nevoie. „Am venit, dincolo de orgoliile politice ale fiecăruia, îndreptățite sau nu ale fiecăruia, cu această propunere de a încerca să gestionăm lucrurile până avem un Guvern cu puteri depline în Parlament. Și am fost luat la mișto. Revin cu această invitație. Pot să mă ia și în continuare, dar revin cu această invitație și le spun: haideți. Ceea ce azi dimineață ați făcut și mi-ați umplut secretariatul la Camera Deputaților de miniștri și de oameni trimiși, să mai punem…”, a declarat liderul PSD. Întrebat cum mai comunică cu premierul interimar Ilie Bolojan, în condițiile în care au existat declarații publice potrivit cărora dialogul dintre ei ar fi fost întrerupt, Grindeanu a spus că acesta îi „trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem” „Ăsta-i doar spusul. Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan, în care îmi trimite vreo 10 sau 11 propuneri pe care să le trecem. Am înțeles. Dar eu am aprobat ordinea de zi. De ce n-ați venit la acel comitet? Că nu e prezidat de mine, dacă toți vreți binele românilor.”, a afirmat acesta. Președintele PSD a mai spus că este dispus să convoace o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, dacă va exista o solicitare în acest sens. „O să fac o nouă sesiune extraordinară, pentru că e pentru români, nu pentru orgoliul lui Bolojan, al lui Grindeanu, al lui Fritz sau al altora, dacă mi se va cere acest lucru, unde vom discuta și această strategie pentru biodiversitate. Dar să o retragă și să o trimită către Parlament, pentru că Parlamentul poate în acest moment s-o aprobe. Legea prin care spun dânșii că strategiile se aprobă prin hotărâre de Guvern este pentru guvernele care au puteri depline. Nu e cazul acum”, a spus Grindeanu. Liderul social-democrat a făcut precizări și despre plata avansului pentru programul european SAFE, spunând că „Guvernul trebuie să facă aceste plăți”. „De asemenea, mai avem o problemă pe SAFE. Trebuie să plătim avansul. Toată lumea. Dar absolut toată lumea îmi spune că nu e rolul Parlamentului să facă acest lucru acum și că e rolul Guvernului. Prin legea tratatelor și prin tot, Guvernul trebuie să facă aceste plăți. E trecută pe ordinea de zi. Va fi o dezbatere peste două zile, fiindcă România are nevoie să facă aceste plăți, are nevoie să intre, să se doteze, doar că nu trebuie să încalci legea. Asta e o linie pe care eu nu o să încurajez pe nimeni să o treacă, indiferent de scopul bun sau rău pe care îl clamează unii”, a declarat Sorin Grindeanu.
Rusia și Coreea de Nord finalizează un pod care va asigura trecerea rutieră între cele două țări
Podul traversează râul Tumen, între Khasan, în extremul est al Rusiei, și Tumangang, în Coreea de Nord, o porțiune îndepărtată și slab populată de graniță, unde râul marchează ultimii kilometri ai frontierei înainte de a ajunge la coastă, potrivit The Guardian. Trecerea frontierei este acum în mare parte finalizată. Coreea de Nord și-a finalizat partea sa din proiect, inclusiv vama și facilitățile de carantină, înainte de deschiderea oficială care era programată pe 19 iunie, dar Rusia a rămas în urmă pe propria parte a frontierei și nu a fost confirmată nicio nouă dată de deschidere. Autoritățile ruse și nord-coreene nu au ascuns proiectul podului, afirmând că acesta are ca scop extinderea comerțului și a turismului. Agenția de știri de stat din Coreea de Nord, KCNA, a prezentat, de asemenea, podul ca o modalitate de a stimula „călătoria persoanelor, turismul și circulația mărfurilor” între cele două țări. Un coridor logistic militar discret Cu toate acestea, o nouă investigație realizată de grupul ucrainean pentru drepturile omului Truth Hounds și distribuită publicației Guardian sugerează că este destinat mai mult să ofere un coridor logistic militar discret decât să stimuleze comerțul. Nazar Myhun, care a condus cercetarea open-source la Truth Hounds, a declarat că un motiv cheie din spatele concluziei sale a fost faptul că este mult mai ușor să se evite monitorizarea prin satelit – o metodă de supraveghere utilizată de Occident pentru a înțelege activitățile Rusiei și Coreei de Nord – folosind drumuri în comparație cu o rețea feroviară. Noua trecere peste râul Tumen trece de-a lungul Podului Prieteniei, care este singura legătură feroviară dintre cele două țări. Proiectul include o platformă de aterizare pentru elicoptere Rețeaua rutieră a Rusiei și Coreei de Nord este mult mai mare decât rețeaua lor feroviară, a spus el, ceea ce face mai dificilă urmărirea în ansamblu. Încărcarea și descărcarea camioanelor poate avea loc, de asemenea, mult mai rapid decât în cazul vagoanelor, care sunt expuse trecerilor prin satelit pentru o perioadă mai lungă de timp. Podul peste râul Tumen are aproximativ 1 km lungime și șapte metri lățime, cu două benzi, parte a unei traversări mai late de 4,7 km, care include drumuri de acces. Imaginile din satelit arată, de asemenea, infrastructura de susținere construită pe partea rusă, inclusiv o platformă de aterizare pentru elicoptere.
Peste 40% dintre români cred că evreii sunt o amenințare și sunt adepți ai teoriilor conspiraționiste, afirmă Institutul Elie Wiesel
Acestea promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război sau a unor importanți lideri ai mișcării legionare, potrivit raportului publicat, luni, de Institutul „Elie Wiesel”. Fenomenul a fost observat în special în mediul online, pe rețelele sociale sau platforme video, în cadrul cărora au circulat postări ce prezentau narațiuni antisemite clasice, dar și teorii conspiraționiste adaptate la diferite contexte locale sau globale, amplificate de conturi cu zeci sau sute de mii de urmăritori. În același timp, reacția autorităților publice este mai vizibilă, atât la nivelul intervențiilor privind conținutul online, cât și al investigațiilor și al finalizării anchetelor judiciare, deși este dificil de evaluat impactul real în termenii combaterii acestor fenomene. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul „Elie Wiesel” la finalul anului 2025, 40% dintre români, cu 18% mai mulți decât cu patru ani în urmă, au ajuns să creadă că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”. Numărul românilor care cred că „ar trebui să fie limitat numeric accesul evreilor în anumite profesii/ocupații” (35%) sau celor care învinovățesc evreii pentru „instaurarea comunismului în România” (29%). 11% dintre români consideră astăzi că minoritatea evreiască este „o problemă” sau „o amenințare”, un procent dublu față de anul 2021. 40% dintre români, adepți cred în teoriile conspirației De asemenea, peste 40% dintre români aderă la teorii conspiraționiste antisemite vechi de secole sau actualizate, precum cea a milioanelor de apartamente pregătite pentru evreii care ar urma să vină în România. Deși aceste mesaje au fost des dezmințite de presă sau instituții ale statului, mesajele continuă să se răspândească în spațiul public. Intens dezbătut în ultima perioadă a fost subiectul Legii Vexler, inițiată de deputatul și președintele FCER, Sivliu Vexler, care prevede combaterea antisemitismului și xenofobiei. Au existat și amenințări cu moartea, dar și mesaje violente cu substrat antisemit, direcționate deputatului sau chiar persoanelor publice care susțin această lege. În ceea ce privește reprezentarea în memoria publică a unor personaje asociate cu trecutul fascist sau cu Holocaustul din România, cele mai polarizante subiecte în mediul online au fost legate de ștergerea picturilor reprezentându-i pe Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu de pe o biserică din București, controversele din jurul piesei asociate eronat lui Radu Gyr cântată în Catedrala Națională sau decizia Filarmonicii Banatul de a elimina din repertoriul concertului de Crăciun colindele lui Radu Gyr. Institutul acuză că unele primării refuză să redenumească străzi ale unor personaje controversate Institutul Național „Ellie Wiesel” mai acuză că Primăria Cluj-Napoca, Primăria Timișoara sau Primăria Municipiului București, refuză de ani buni redenumirea străzilor Radu Gyr și Mircea Vulcănescu sau a altor străzi denumite după personaje din trecutul fascist. Propagarea în spațiul public a mesajelor antisemite și pro-legionare a fost vizite în cadrul unor proteste a dreptei radicale, la unele comemorări anticomuniste, dar și creații artistice sau culturale, realizarea de grafitty sau chiar vinderea cărților cu teme legionare pe internet. De asemena, potrivit institutului, există o tendință recentă de înmulțire și promovare a artiștilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste, precum și intenția organizării unui astfel de festival internațional în România. Este vorba despre festivalul de black metal neonazist din Buzău, care a fost anulat, înainte de desfășurarea sa.
Motivul pentru care PSD a depus 12 plângeri împotriva Guvernului. Explicațiile lui Sorin Grindeanu
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni seara, la Antena 3 CNN, că PSD a depus 12 plângeri prealabile împotriva unor Hotărâri de Guvern, urmând ca acțiunile în contencios administrativ să fie depuse la Curtea de Apel. El a explicat faptul că acest demers Social-democratul a susținut că demersul este necesar pentru verificarea legalității actelor adoptate de Guvern și vine ca răspuns la ceea ce el numește o gestiune defectuoasă a țării. În interviul pentru Antena 3 CNN, Grindeanu a enumerat proiectele depuse deja la Senat pentru a debloca unele crize din domenii cheie. Printre acestea se numără rezolvarea blocajului de la Cadastru, proiectul susținut de deputatul Bogdan Ivan privind prețul carburanților, precum și inițiativa lui Alexandru Rogobete, prin care s-au deblocat posturile din sistemul de Sănătate. „Săptămâna trecută am fost luat la mișto când am spus că convoc sesiune extraordinară. (…) De azi dimineață este un concurs de propuneri pentru ordinea de zi. (…) Vreau doar să discutăm lucruri care țin de buna gestiune a țării”, a declarat Grindeanu la Antena 3 CNN. El a reiterat faptul că PSD nu va vota noua lege a salarizării și a subliniat că prioritatea PSD în această sesiune extraordinară rămâne protejarea veniturilor angajaților din sectorul public și corectarea deciziilor Guvernului pe care le consideră ilegale sau inoportune. PSD: „Guvernul demis a ales să sfideze Constituția” PSD a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că va contesta în instanță mai multe hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan și va sesiza Parchetul General. Partidul acuză că Executivul demis a încălcat Constituția. „Partidul Social Democrat a luat astăzi măsuri juridice ferme și fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituția României, cât și limitările impuse de lege. Este prima etapă a unui proces de denunțare în fața tuturor autorităților competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniștrilor săi a depășit termenul constituțional de 45 de zile”, se arată în comunicat. Social-democrații afirmă că, după demiterea Guvernului de către Parlament, activitatea acestuia „este strict restricționată de lege la acte de administrare curentă”. Ce spune PNL În replică, PNL a respins acuzațiile formulate de PSD, susținând că Guvernul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”, iar toate actele adoptate au avut ca scop protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene. Liberalii susțin că PSD încearcă „să transforme interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și acuză formațiunea că pune în pericol proiectele de investiții. Totodată, formațiunea consideră că demersul PSD are efecte negative asupra eforturilor de atragere a fondurilor europene. „Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene. PSD tratează cu o rea-credință evidentă măsurile luate de Guvernul Bolojan în interesul țării”, mai spune PNL. Criză politică de mai bine de două luni România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi. Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
O țară din UE vrea să mărească durata serviciului militar, în contextul războiului din Ucraina: Condițiile de securitate s-au schimbat fundamental
O țară din UE intenționează să mărească durata stagiului militar de la șase la nouă luni, în contextul actual generat de războiul din Ucraina. Potrivit Reuters, este vorba despre Austria, care în același timp încearcă să-și consolideze și să-și echipeze mai bine armata. De zeci de ani, forțele armate ale Austriei au servit mai degrabă ca o formă de protecție civilă, acționând în timpul dezastrelor naturale sau efectuând patrule la frontieră pentru a intercepta imigranții ilegali, mai degrabă decât pentru a opri avansul trupelor străine. „Condițiile de securitate s-au schimbat fundamental în ultimii ani, luni și săptămâni. Visul unei păci durabile în Europa s-a spulberat cel târziu odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat cancelarul Christian Stocker în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Reuters. El a menționat și faptul că noile amenințări includ atacurile hibride și războiul cibernetic. „Aceste evoluții arată clar că Austria trebuie să-și asume într-o măsură mai mare responsabilitatea pentru propriile capacități de autosuficiență și protecție a populației”, a adăugat el, potrivit sursei citate. Bărbații au de ales între serviciul militar și o alternativă civilă de nouă luni În prezent, bărbații din Austria au posibilitatea de a alege, de obicei în jurul vârstei de 18 ani, între serviciul militar și o alternativă civilă de nouă luni, în cadrul căreia lucrează, de regulă, în instituții precum serviciul de ambulanță. Acum, Guvernul austriac a declarat că intenționează să ofere posibilitatea prelungirii așa-numitului serviciu civil cu două luni, pe bază voluntară. În plus, guvernul intenționează să treacă la un model de rezerviști pentru serviciul militar. Cu toate acestea, modificările necesită adoptarea unei legi cu o majoritate de două treimi în parlament, pentru care guvernul are nevoie de sprijinul opoziției.
Testarea anuală a testosteronului în armata SUA, criticată de experți. Terapia poate provoca infertilitate și alte riscuri
Specialiștii avertizează că măsura, deși urmărește îmbunătățirea capacității de luptă a personalului militar, ar putea duce la prescrierea inutilă a terapiei de substituție hormonală, cu efecte adverse importante, inclusiv infertilitate, risc crescut de cheaguri de sânge și accident vascular cerebral. Departamentul american al Apărării a anunțat că, începând cu 15 iulie, toți militarii activi și rezerviștii cu vârsta de peste 30 de ani vor beneficia anual de testarea nivelului de testosteron. Testarea anuală a testosteronului în armata SUA depășește recomandările medicale Potrivit experților citați de Live Science, inițiativa Pentagonului depășește recomandările actuale ale organizațiilor medicale privind screeningul hormonal în rândul bărbaților. Specialiștii avertizează că un rezultat izolat care indică un nivel scăzut al testosteronului nu este suficient pentru stabilirea unui diagnostic și nici pentru începerea tratamentului. Nivelul hormonului poate varia în funcție de factori precum somnul, activitatea fizică, stresul sau perioadele de antrenament intens, frecvente în cazul militarilor. Luke Cox, lector în știința sportului și exercițiului fizic la Universitatea Swansea din Marea Britanie, a declarat că una dintre principalele sale îngrijorări este modul în care vor fi efectuate aceste teste și interpretate rezultatele. Testarea putea duce la tratamente inutile Îngrijorările privind administrarea excesivă a terapiei de substituție cu testosteron nu sunt noi. Încă din 2019, cercetătorii din sistemul medical militar american atrăgeau atenția că unii militari primesc tratament fără a îndeplini criteriile medicale necesare. Potrivit unui raport publicat pe platforma Health.mil, aproape trei din fiecare 1.000 de militari bărbați beneficiază în mod necorespunzător de terapia cu testosteron. Autorii raportului avertizau că tratamentul administrat fără indicație medicală poate provoca efecte adverse precum agravarea apneei obstructive în somn, retenția de lichide și apariția edemelor. Aceste probleme pot afecta capacitatea militarilor de a participa la misiuni și pot reduce nivelul de pregătire operațională. Cu toate acestea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, susține că noua măsură urmărește optimizarea performanței fizice și protejarea sănătății militarilor pe termen lung. Un nivel scăzut nu înseamnă automat tratament Experții subliniază că terapia de substituție cu testosteron este recomandată doar în cazul bărbaților diagnosticați cu deficit hormonal, confirmat prin simptome specifice și prin cel puțin două analize efectuate dimineața, în zile diferite. În astfel de cazuri, tratamentul poate îmbunătăți dorința sexuală, starea de spirit, densitatea osoasă și masa musculară. În schimb, la persoanele care au valori normale ale hormonului, administrarea suplimentară de testosteron nu și-a demonstrat beneficii semnificative. Medicii recomandă, înainte de inițierea terapiei, identificarea eventualelor afecțiuni care pot determina scăderea temporară a testosteronului, precum apneea în somn sau alte probleme medicale tratabile. Testarea poate afecta fertilitatea militarilor Unul dintre cele mai importante riscuri asociate terapiei cu testosteron este afectarea fertilității masculine. Potrivit medicului Joshua Halpern, urolog specializat în medicină reproductivă la Facultatea de Medicină Feinberg a Universității Northwestern, administrarea hormonului determină creierul să reducă producția naturală de testosteron la nivelul testiculelor. În consecință, scade sau chiar se oprește producerea spermatozoizilor, ceea ce poate provoca infertilitate. Specialiștii avertizează că refacerea fertilității după întreruperea tratamentului poate dura chiar și câțiva ani. În plus, terapia poate determina apariția eritrocitozei (n.r. o creștere excesivă a numărului de globule roșii), fenomen asociat cu un risc mai mare de formare a cheagurilor de sânge și de accident vascular cerebral. Alte reacții adverse pot include dezvoltarea țesutului mamar la unii bărbați și alte dezechilibre hormonale. Experții consideră că noul program de testare poate identifica cazurile reale de deficit de testosteron, însă avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, iar tratamentul trebuie prescris exclusiv în urma unei evaluări medicale complete.
O nebunie: Copie a filmului Odiseea, postată pe X și vizualizată de milioane de oameni
Peste 2 milioane de vizualizări în două ore și jumătate O publicație din industria cinematografică a relatat că un mesaj X încorporat cu o versiune de înaltă calitate a filmului a strâns 2,1 milioane de vizualizări în două ore și jumătate, sâmbătă. Ulterior, respectivul cont a fost suspendat. „Tot filmul «Odiseea» într-un tweet, așa cum a intenționat Nolan”, a glumit un utilizator. „Întregul film Odyssey într-un videoclip încorporat pe Twitter. O nebunie”, a scris un alt utilizator al aplicației. Nolan a filmat întregul film de trei ore pe peliculă de 70 mm, un format mare, de înaltă rezoluție. Acesta este conceput pentru ecrane IMAX gigantice, potrivit sursei. Altă postare ce conținea filmul, într-o rezoluție mai slabă O altă postare ce conținea filmul cu o rezoluție mai slabă a fost eliminată și ea după două ore de la publicare. Înainte de a fi ștearsă, a acumulat aproape 50.000 de vizualizări. Ca răspuns, studioul de film a declarat că „am aflat de postarea neautorizată a filmului și am inițiat imediat protocoalele de eliminare a acestuia”. „Tratăm cu seriozitate încălcarea drepturilor de autor. Vom lua toate măsurile adecvate pentru a ne proteja conținutul și drepturile de proprietate intelectuală”, a mai adăugat studioul. Filmul „Odiseea”, pe primul loc în box office-ul SUA Filmul fenomen al lui Christopher Nolan a încasat deja 640 de milioane de dolari la nivel mondial. Succesul său la box office este menținut pentru a doua săptămână în cinematografe, „Odiseea” situându-se pe primul loc. Adaptat după epopeea antică a lui Homer, filmul îl urmărește pe eroul Ulise în timp ce se confruntă cu numeroase obstacole la întoarcerea sa din Războiul Troian.
Ministerul Sănătății propune deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar. Cele mai multe sunt pentru asistenți medicali și personal auxiliar
Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea acestor posturi urmează să fie transmis în circuitul de avizare. Potrivit ministerului, măsura are ca scop acoperirea deficitului de personal din spitale și serviciile de ambulanță, în funcție de nevoile identificate și de complexitatea activității desfășurate de fiecare unitate sanitară. Peste 7.300 de locuri pentru spitale Din totalul celor 7.805,5 posturi propuse pentru deblocare, 7.360 sunt destinate spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății, a autorităților administrației publice locale și a altor rețele sanitare. Repartizarea acestora este următoarea: 1.336 posturi pentru medici; 2.923 posturi pentru asistenți medicali; 2.823 posturi pentru personal auxiliar, precum infirmiere și brancardieri; 278 posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni medicali. Alte 445,5 posturi sunt destinate Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ). Prioritate pentru ambulanță, psihiatrie și penitenciare Ministerul Sănătății precizează că a aprobat integral solicitările venite din partea Serviciilor de Ambulanță Județene, a spitalelor de psihiatrie și maximă siguranță, precum și a unităților sanitare din sistemul penitenciar. Potrivit instituției, aceste domenii au fost prioritizate din cauza specificului activității și a necesității de a asigura continuitatea serviciilor medicale. În același timp, spitalele care tratează cazuri complexe și desfășoară activități medicale cu un grad ridicat de dificultate au primit un număr mai mare de posturi, în timp ce unitățile cu activitate redusă au beneficiat de o alocare adaptată necesităților identificate în urma analizei. Ministerul pregătește organizarea concursurilor Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, afirmă că resursa umană reprezintă fundamentul funcționării sistemului medical. „Așa cum am mai spus, un sistem de sănătate puternic începe cu oamenii care îl țin în picioare. De aceea, voi continua să susțin profesioniștii din sănătate și măsurile care duc la servicii medicale mai bune pentru pacienți”, a declarat ministrul interimar. Ministerul Sănătății anunță că Memorandumul privind aprobarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice a fost transmis în circuitul de avizare, urmând ca, după aprobarea acestuia, instituțiile sanitare să poată demara procedurile de recrutare.
Rogobete despre de ce ne mor bebelușii în spitale: Unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos, în mod egal / Degeaba avem echipamente, dacă tăiem cu barda de sus până jos
Mortalitatea infantilă rămâne ridicată în România, iar cauza nu este infrastructura, în care s-a investit mult în ultimii ani, ci lipsa de resursă umană, eliminată din Sănătate în urma tăierilor fără discernământ aplicate de Guvernul Bolojan în ultimul an. Este opinia exprimată luni de Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății. Acesta acreditează ideea că deficitul de personal din Sănătate este principala cauză pentru care nou-născuții își pierd viața în România anului 2026. „Prin Planul Național de Redresare și Reziliență a existat o componentă importantă pentru dezvoltarea neonatologiei. Au fost investite aproape 200 de milioane pentru această componentă. Au fost înființate paturi noi. Inclusiv la Marie Curie există o construcție nouă și o extindere cu 12 paturi de ATI neonatologie, lucruri făcute prin PNRR”, explică Rogobete, care insistă pe ideea că, indiferent cât de mari sunt investițiile în infrastructura spitalicească, dacă nu există personal medical, activitatea este blocată, cu consecințe extrem de grave. „Degeaba avem paturi noi, dacă tăiem personal cu barda, de sus până jos” „Dacă, în ultimele 12 luni, viziunea, unica viziune a unicului salvator al acestei țări a fost să taie de sus până jos în mod egal, aici este răspunsul. Degeaba avem, pentru prima dată după Revoluție, spitale noi, paturi moderne, echipamente de ultimă generație, dacă nu avem personal și dacă, în viziunea unora, economia se poate face de oriunde, se taie cu barda de sus până jos. Sunt oameni care nu înțeleg contextul, sunt oameni care nu au viziune pe termen lung și singurul obiectiv este să-și atingă gloria care a redus deficitul cu orice preț”, ironizează Rogobete măsurile administrației Bolojan. Infrastructura a recuperat din deficit, dar adevărata problemă e lipsa resursei umane Dar mortalitatea infantilă a fost constant ridicată în România, țară care ocupă un trist loc de frunte în Uniunea Europeană la acest capitol. Ideea lui Rogobete rămâne centrată pe lipsa acută de personal, la care, în anii anteriori, s-a adăugat și lipsa infrastructurii. Infrastructură care a reușit, totuși, să se redreseze: secțiile de Terapie Intensivă Neonatologie sunt mult mai bine echipate, numărul de paturi s-a mărit, peste o sută de paturi sunt dotate la capacitate maximă. Acum, adevărata problemă este lipsa medicilor: „Peste 36 de maternități au beneficiat de investiții majore pentru creșterea calității și siguranței actului medical. Peste 36 de maternități au avut paturi extinse, iar în total în România capacitatea secțiilor de ATI pentru nou-născuți s-a extins cu 94 de paturi, iar alte 124 de paturi existente au fost dotate la capacitate maximă. De ce avem această mortalitate? Pentru că nu avem resursă umană”, a declarat Alexandru Rogobete.
Odiseea lui Christopher Nolan și reinterpretarea istoriei
În ultimele zile au fost publicate numeroase cronici dedicate filmului Odiseea regizat de Christopher Nolan. Nu intenționez să adaug încă una. Cititorul interesat poate ajunge cu ușurință la ele. De asemenea, am publicat pe pagina mea de Facebook o analiză amplă consacrată acestui film, iar cei care doresc să parcurgă argumentația integrală sunt invitați să consulte acest text. În analiza despre care vorbesc, m-am limitat deliberat la două personaje feminine secundare. Am susținut că reinterpretarea Penelopei (de către actrița americană Anne Hathaway) mi se pare una dintre cele mai inspirate opțiuni ale regizorului, deoarece dezvoltă un personaj profund compatibil cu spiritul epopeii homerice, conferindu-i o complexitate psihologică modernă fără a-i altera funcția simbolică. În schimb, alegerea actriței kenyene Lupita Nyong’o pentru rolul Elenei din Troia nu poate fi explicată prin raportare la textul homeric, la iconografia Greciei antice sau la tradiția artistică europeană succesoare, reprezentând o opțiune contemporană de distribuție a regizorului, pe care o respectăm, dar o considerăm neinspirată. Această alegere controversată a provocat o dezbatere uriașă, ceea ce este un fapt esențialmente pozitiv, în special pentru popularizarea capodoperei homerice (în rândul celor care nu au citit-o). Elena din Troia, descrisă de tradiția homerică drept cea mai frumoasă femeie a lumii grecești, este așadar interpretată în filmul lui Christopher Nolan de o actriță de origine subsahariană. Alegerea a fost receptată de numeroși comentatori în cheia actualelor dezbateri privind reprezentarea și diversitatea în industria cinematografică americană. Dincolo de această polemică, opțiunea regizorală oferă un excelent prilej pentru câteva reflecții de sociologia artelor, o disciplină pe care o predau la Facultatea de Științe Politice (SNSPA). Pornind de aici, am discutat raportul dintre libertatea reinterpretării artistice și fidelitatea față de patrimoniul cultural din care o asemenea operă își revendică originea. Reacțiile stârnite de acea postare m-au făcut însă să înțeleg că adevărata miză a dezbaterii nu este filmul lui Christopher Nolan, ci felul în care societatea contemporană încearcă să înțeleagă și să-și reprezinte antichitatea grecească din care s-a născut civilizația europeană. Așadar, miza filmului este uriașă pentru sensibilitatea istorică europeană, căci sunt reprezentate cinematografic fundamentale acestei civilizații prin intermediul capodoperei homerice „Odiseea”. În spațiul public românesc, european și internațional au circulat, în ultima săptămână, argumente care depășesc cu mult cazul particular al „Odiseei”. S-a afirmat că reprezentările artistice moștenite din Antichitate nu ar avea nicio relevanță pentru cunoașterea societăților care le-au produs, că prezența elementelor mitologice ar transforma întreaga lume homerică într-o ficțiune fără nicio legătură cu realitatea istorică sau că personajele imaginare (precum Elena din Troia) pot fi reprezentate în orice manieră, fără ca funcția lor socială și contextul cultural din care provin să mai conteze. Dincolo de filmul lui Nolan, acestea sunt afirmațiile care merită discutate, deoarece privesc modul în care înțelegem trecutul și raportul nostru cu adevărul istoric. Convențiile artistice și adevărul istoric Prima și cea mai frecventă eroare întâlnită în dezbaterea despre „Odiseea” lui Christopher Nolan provine din interpretarea operelor de artă ale antichității grecești fără cunoașterea convențiilor culturale și tehnologiilor artistice în care acestea au fost create. O imagine desprinsă din contextul ei cultural încetează să mai fie un izvor istoric și devine pretextul unor confuzii arbitrare. În ultimele zile au circulat – inclusiv ca reacție la postarea mea (care a fost critică din punct de vedere estetic în raport cu personajul Elena din Troia) – numeroase fotografii ale unor vase grecești de ceramică decorate în tehnica figurilor negre. Ele au fost prezentate – inclusiv de colegi profesori – drept dovadă că societatea greacă din epoca homerică ar fi avut o componentă subsahariană importantă, întrucât personajele apar reprezentate cu chipuri negre. Argumentul ignoră însă chiar limbajul artistic al ceramicii grecești. Culoarea neagră aparține tehnicii de execuție, nu antropologiei personajelor. Negrul nu reprezenta culoarea pielii și nu avea semnificație etnică, ci era efectul unei convenții tehnice: siluetele erau acoperite cu un strat fin de argilă care, în urma unui proces controlat de ardere, căpăta culoarea respectivă care devenea caracteristică. De altfel, contrademonstrația este simplă. Printre cele mai cunoscute vase grecești – prezervate de marile muzee ale lumii – se află cele dedicate competițiilor olimpice. Nimeni nu a susținut vreodată până acum că acești atleți erau africani. Ei sunt greci, iar culoarea corpului exprimă convenția artistică a epocii despre care am făcut vorbire anterior. Patrimoniul grec oferă și contraexemple în mod fatal decisive. Există vase în care artiștii diferențiază deliberat fizionomia grecilor de cea a africanilor. Un astfel de recipient pentru ulei parfumat, datat în secolul al VI-lea î.Hr., prezintă două capete alăturate, unul grec și unul african. În dreptul chipului grec apare lizibilă inscripția kalos („frumos”). Nu este rolul nostru să judecăm standardele estetice ale unei civilizații dispărute. Rolul nostru este să le înțelegem însă și să le descriem cât mai fidel. În măsura în care patrimoniul artistic ne permite să reconstituim – cinematografic de pildă – aceste reprezentări, modificarea lor retrospectivă nu mai aparține cercetării istorice, ci reinterpretării contemporane. Acesta este, de fapt, primul principiu pe care îl propun: patrimoniul artistic trebuie interpretat în propriile sale coduri culturale. O civilizație are dreptul să fie înțeleasă înainte de a fi reinterpretată. Respectul față de trecut începe prin respectul față de izvoarele pe care trecutul ni le-a lăsat. Aplicată dezbaterii despre „Odiseea” lui Christopher Nolan, concluzia este limpede. Patrimoniul artistic al Greciei antice nu susține reprezentarea Elenei din Troia ca femeie de origine subsahariană. Dimpotrivă, izvoarele iconografice păstrate până astăzi arată că artiștii greci distingeau foarte clar între propriile standarde estetice și fizionomiile altor populații cunoscute. Alegerea realizată de Nolan aparține, desigur, libertății sale artistice. Ea nu poate fi însă justificată prin invocarea ceramicii grecești sau a patrimoniului artistic antic, deoarece acestea transmit un mesaj fundamental diferit. Mitologia nu anulează realitatea istorică Un al doilea argument întâlnit frecvent în dezbaterea despre „Odiseea” pornește de la existența elementelor supranaturale din epopeea homerică. Se afirmă că, din moment ce lumea lui Homer este populată de zei, ciclopi, sirene, vrăjitoarea Circe, Scylla și Charybda sau de intervențiile permanente ale Atenei și ale lui Poseidon, întreaga narațiune ar aparține exclusiv domeniului ficțiunii. În consecință, reprezentarea