Rogobete îi răspunde lui Bolojan: România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din UE

rogobete-ii-raspunde-lui-bolojan:-romania-aloca-sanatatii-cel-mai-mic-procent-din-pib-din-ue

Într-o postare publicată pe platforma Facebook, Rogobete afirmă că România investește în sănătate cel mai mic procent din produsul intern brut dintre statele Uniunii Europene. Acuzații privind subfinanțarea sistemului sanitar Alexandru Rogobete reacționează dur la declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la sistemul de sănătate, susținând că acesta continuă să considere prea mari salariile personalului medical și să promoveze reducerea veniturilor angajaților din domeniu. Fostul ministru afirmă că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit de peste 36.000 de angajați și spune că îmbunătățirea serviciilor medicale nu este posibilă în lipsa unor măsuri de suplimentare a personalului. „În continuare, domnule Bolojan, considerați că salariile personalului medical sunt prea mari. În continuare considerați că trebuie tăiate veniturile celor care salvează viețiile românilor! În continuare refuzați să recunoașteți că sistemul de sănătate are un deficit de peste 36.000 de oameni. Cum vreți servicii medicale mai bune fără personal? Cum vreți performanță în spitale când medicii, asistentele și întreg personalul medical sunt la limita epuizării? Vorbiți despre economii în sănătate? Aflați că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană!”, susține Rogobete, argumentând că principala problemă a sistemului este subfinanțarea și nu nivelul cheltuielilor salariale. „Economiile trebuie făcute prin eliminarea risipei” În mesajul său, fostul ministru afirmă că i-a transmis lui Ilie Bolojan, inclusiv în cadrul unor discuții directe, că nu poate susține diminuarea cu 10% a veniturilor personalului medical. Potrivit acestuia, soluțiile pentru reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze eliminarea risipei și o administrare mai eficientă a resurselor, nu concedieri sau reduceri salariale într-un sistem care funcționează deja cu deficit de personal. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră. V-am spus că nu pot accepta reducerea cu 10% a veniturilor personalului medical. V-am spus că sistemul este subfinanțat și că are nevoie de angajări, nu de concedieri. V-am spus că economiile se pot face prin eliminarea risipei și printr-o administrare mai eficientă, nu prin reducerea cheltuielilor de personal într-un sistem aflat deja în deficit”, spune Rogobete. El aduce în discuție și situația unor investiții realizate în infrastructura medicală, susținând că 13 centre de radiologie construite nu pot funcționa la capacitate din cauza lipsei specialiștilor, pe fondul nivelului de salarizare și al dificultăților de recrutare. Critici la adresa politicilor guvernamentale Fostul ministru mai afirmă că România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de medici și asistenți medicali raportat la populație și susține că, în timp ce o parte dintre specialiști aleg să plece în străinătate sau să se concentreze în marile centre universitare, numeroși absolvenți de medicină nu reușesc să ocupe posturi în spitale. În finalul mesajului, Alexandru Rogobete îi solicită lui Ilie Bolojan să renunțe la politicile pe care le consideră nocive pentru sistemul de sănătate, avertizând că acestea pot produce efecte grave asupra pacienților. Totodată, fostul ministru lansează un apel direct către premierul interimar să se retragă: „Domnule Bolojan, ca tânǎr de 35 de ani, vǎ rog, eliberați România! Plecați acasǎ!”

Economia Rusiei, tot mai afectată de război. Atacurile ucrainene cu drone pun presiune pe Moscova

economia-rusiei,-tot-mai-afectata-de-razboi.-atacurile-ucrainene-cu-drone-pun-presiune-pe-moscova

Potrivit unor analize economice și datelor prezentate în ultimele zile, autoritățile de la Moscova se confruntă cu dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, în timp ce piețele financiare și mediul de afaceri dau semne de deteriorare, relatează Politico. Unul dintre cele mai recente semnale vine din piața obligațiunilor de stat. Ministerul rus al Finanțelor a suspendat temporar vânzarea de titluri de stat după ce mai multe licitații nu au atras suficienți cumpărători la costurile pe care guvernul era dispus să le accepte. Băncile solicită randamente mai ridicate pentru a finanța statul, în contextul dobânzilor mari și al riscurilor crescute din economie. Dobânzile ridicate pun presiune pe companii Banca Centrală a Rusiei menține o dobândă-cheie de 14,25% pentru a limita inflația, însă această politică face creditarea tot mai costisitoare pentru companii. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că, în lipsa unei reduceri a dobânzii de referință, în toamnă ar putea urma un val de insolvențe. Primele semne sunt deja vizibile. Numărul falimentelor corporative a crescut în prima jumătate a anului, iar companiile reclamă acces tot mai dificil la finanțare într-un moment în care statul atrage masiv resurse de pe piață pentru a susține cheltuielile militare. Analiști citați de presa internațională apreciază că, deși nu există un risc imediat de colaps financiar, indicatorii arată o înrăutățire treptată a situației economice. În același timp, cheltuielile pentru apărare au ajuns să reprezinte aproape jumătate din cheltuielile guvernamentale în al doilea trimestru al anului, peste nivelul estimat inițial de autoritățile ruse. Atacurile ucrainene afectează infrastructura economică În ultimele luni, Ucraina și-a extins considerabil campania de atacuri cu drone asupra unor obiective aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului. Printre țintele vizate s-au numărat rafinării, depozite de combustibil, infrastructură logistică și facilități comerciale. Loviturile au provocat perturbări în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni ale Rusiei și au afectat transportul mărfurilor. În paralel, armata ucraineană susține că a atacat numeroase nave în Marea Neagră și Marea Azov, ceea ce ar fi complicat atât alimentarea Crimeei cu combustibil, cât și exporturile rusești de cereale. În același timp, atacurile asupra unor depozite aparținând Wildberries, cea mai mare platformă de comerț electronic din Rusia, au distrus mărfuri în valoare de sute de milioane de dolari, potrivit estimărilor apărute în presa internațională. Numeroși antreprenori au relatat pe rețelele sociale că și-au pierdut stocurile și că activitatea le-a fost grav afectată. Impact și asupra piețelor internaționale Efectele conflictului depășesc granițele Rusiei și Ucrainei. Perturbările exporturilor prin Marea Neagră au contribuit la creșterea prețurilor grâului pe piețele europene, în timp ce fermierii ruși reclamă dificultăți în comercializarea recoltei din cauza riscurilor tot mai mari asociate transportului maritim.

Șeful Bienalei de la Veneția critică retragerea finanțării UE: O decizie pur politică

seful-bienalei-de-la-venetia-critica-retragerea-finantarii-ue:-o-decizie-pur-politica

Președintele Bienalei de la Veneția, Pietrangelo Buttafuoco, a criticat joi decizia Uniunii Europene de a retrage un grant în valoare de două milioane de euro, afirmând că măsura are un caracter politic și nu unul juridic sau cultural.  „Uniunea Europeană a fost un partener de drum alături de care am parcurs o etapă a călătoriei și care acum se desparte de noi din motive pur politice, în niciun caz juridice și cu atât mai puțin culturale. Suntem chemați aici să desfășurăm cercetări internaționale în domeniul artelor și să răspundem exigențelor acestora. În caz contrar, am trăda principiile autonomiei, libertății de exprimare, cercetării, creativității și imaginației care definesc această instituție de 131 de ani”, a declarat oficialul, citat de Reuters.  Declarațiile au fost făcute în cadrul prezentării ediției din 2026 a Festivalului de Film de la Veneția, după ce Comisia Europeană a anunțat că a retras finanțarea ca reacție la revenirea Rusiei la expoziția de artă a Bienalei, pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022.   Comisia Europeană a argumentat că fondurile provenite din bugetul Uniunii trebuie să sprijine inițiative care promovează valorile democrației și libertății, valori despre care consideră că Rusia nu le întruchipează în prezent.   În urma deciziei de miercuri a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură, Bienala pierde 2 milioane de euro, fonduri care urmau să acopere activitățile instituției până în 2028.

Rogobete: Nu voi vota o lege a salarizării care lovește în inima spitalului, în ATI

rogobete:-nu-voi-vota-o-lege-a-salarizarii-care-loveste-in-inima-spitalului,-in-ati

Într-o postare publicată joi pe Facebook, fostul ministru al Sănătății spune că secțiile de ATI reprezintă „ultima linie de apărare dintre viață și moarte” și avertizează că diminuarea veniturilor personalului medical ar putea afecta grav sistemul sanitar. „Spun răspicat: noua lege a salarizării lovește exact în inima spitalului”, a scris Rogobete. „Îi invit pe toți cei care susțin actuala formă a legii salarizării să stea două minute în fața unui salon de Terapie Intensivă. Să privească un pacient intubat, aflat în comă, care respiră doar pentru că o echipă întreagă refuză să renunțe la el. Să privească un medic care, după ore întregi de luptă, trebuie să iasă pe hol și să spună unei mame că fiul ei nu a mai putut fi salvat. Să privească o asistentă care, după o gardă de 24 de ore, pleacă acasă cu imaginea ultimului pacient pe care nu a reușit să-l salveze”, spune fostul ministru. „Aici se discută despre sacrificiu, despre demnitate” Acesta susține că personalul din Terapie Intensivă nu poate fi evaluat doar prin prisma sporurilor sau a impactului bugetar, ci prin responsabilitatea și presiunea uriașă pe care le presupune activitatea din aceste secții. „Aici nu se discută despre sporuri, procente sau calcule bugetare. Aici se discută despre oameni. Despre competență. Despre sacrificiu. Despre demnitate”, afirmă deputatul PSD. Rogobete avertizează că reducerea veniturilor angajaților din ATI ar putea descuraja medicii și asistenții, accentuând fenomenul de epuizare profesională și plecarea specialiștilor din sistemul public sau din țară. „Dacă reducem veniturile celor care lucrează în ATI, dacă îi descurajăm, dacă îi împingem spre epuizare sau spre plecarea din țară, nu facem reformă. Slăbim ultima linie de apărare dintre viață și moarte”, a transmis acesta. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă” Deputatul face apel la medicii și asistenții din Anestezie și Terapie Intensivă să vorbească public despre condițiile în care lucrează și despre responsabilitatea pe care o presupune această specialitate. „Fac un apel către toți colegii mei din Anestezie și Terapie Intensivă: nu mai tăceți! Spuneți public ce înseamnă o gardă, ce înseamnă responsabilitatea pe care o purtați și cât costă, de fapt, fiecare viață salvată”, spune Rogobete. El afirmă că nu va susține un proiect de lege care, în opinia sa, afectează personalul din ATI. „Nu voi vota niciodată o lege care transformă sacrificiul în pedeapsă și care pune în pericol tocmai oamenii care salvează vieți în fiecare zi”, conchide Alexandru Rogobete în mesajul publicat pe Facebook.

Alergiile de vară: ce le declanșează și cum le poți ține sub control

alergiile-de-vara:-ce-le-declanseaza-si-cum-le-poti-tine-sub-control

Vara este sezonul vacanțelor și al activităților în aer liber, însă pentru multe persoane înseamnă și strănut, nas înfundat, ochi iritați și oboseală. Deși mulți asociază alergiile doar cu primăvara, simptomele pot continua sau chiar se pot intensifica în lunile de vară din cauza polenului, sporilor de mucegai și a altor alergeni din mediul înconjurător. Potrivit dr. Mark Aronica, medic alergolog și imunolog în cadrul Departamentului de Alergologie și Imunologie Clinică al Cleveland Clinic (SUA), alergiile de vară sunt o formă de rinită alergică sezonieră, provocată de expunerea la alergeni care ating concentrații ridicate în sezonul cald. Dr. Aronica este profesor asistent la Facultatea de Medicină Cleveland Clinic Lerner din cadrul Universității Case Western Reserve și este certificat în medicină internă, pneumologie și alergologie-imunologie, tratând pacienți cu astm și alte boli alergice. Polenul și mucegaiul, printre principalii factori declanșatori În sezonul cald, polenul de iarbă, polenul buruienilor și sporii de mucegai se numără printre cei mai importanți factori care declanșează alergiile sezoniere. Polenul de iarbă atinge, de regulă, concentrații ridicate între lunile mai și iulie, iar polenul buruienilor și sporii de mucegai sunt mai prezenți din iulie până în toamnă. La acestea se adaugă alergenii din locuință. Temperaturile ridicate îi determină pe mulți oameni să petreacă mai mult timp în interior, unde pot fi expuși la acarieni, mucegai sau alergeni proveniți de la animalele de companie. Ce simptome apar Printre cele mai frecvente simptome ale alergiilor de vară se numără nasul înfundat, secrețiile nazale, strănutul repetat, presiunea la nivelul sinusurilor și durerile de cap, ochii roșii și iritați, tusea seacă, iritația în gât și senzația de urechi înfundate. Specialistul alergoloc citat atrage atenția că există și un simptom adesea trecut cu vederea. „Oboseala este, de fapt, un simptom foarte frecvent asociat rinitei alergice. Cel mai probabil este cauzată de tulburările de somn. La urma urmei, este dificil să dormi bine atunci când ai nasul înfundat, secreții nazale sau strănuți”, explică medicul. Cum deosebești alergia de o răceală de vară Deși simptomele pot semăna, există câteva diferențe importante. Febra, durerile musculare, greața, vărsăturile sau diareea sunt mai sugestive pentru o infecție virală decât pentru o alergie. În schimb, simptomele alergice se pot accentua în perioadele cu nivel ridicat de polen sau în timpul unor activități precum tunderea gazonului și grădinăritul. „Nivelurile de polen ating, de regulă, valori maxime între orele 5.00 și 10.00 dimineața, astfel că persoanele care ies devreme afară sunt mai expuse”, a precizat expertul în alergologie. Cum poți reduce expunerea la alergeni Specialiștii recomandă verificarea zilnică a nivelului de polen și evitarea activităților în aer liber atunci când concentrațiile sunt ridicate. Nivelul de polen poate fi consultat în aplicațiile meteo și pe platformele online specializate, care publică zilnic prognoze privind concentrația alergenilor din aer, în funcție de zonă. De asemenea, este recomandată păstrarea ferestrelor închise și utilizarea aerului condiționat în zilele cu mult polen. După întoarcerea din exterior, este indicată schimbarea hainelor și un duș înainte de culcare pentru îndepărtarea polenului de pe piele și din păr. Aspirarea frecventă a locuinței și utilizarea purificatoarelor de aer, atunci când este necesar, pot contribui la reducerea expunerii la alergeni. După ce revii din exterior, este bine să îți schimbi hainele și să faci un duș înainte de culcare pentru a îndepărta polenul de pe piele și din păr. Aspirarea frecventă a locuinței și utilizarea purificatoarelor de aer, atunci când este necesar, pot contribui, de asemenea, la reducerea expunerii la alergeni. Când este nevoie de tratament Dacă măsurile de prevenție nu sunt suficiente, simptomele pot fi controlate cu spray-uri nazale și antihistaminice recomandate de medic. În cazul persoanelor cu simptome persistente sau severe, este indicat un consult la alergolog, care poate recomanda investigații suplimentare și tratamentul potrivit. Specialiștii atrag atenția că antihistaminicele nu trebuie administrate preventiv, fără recomandare medicală, și nici utilizate pe termen lung dacă simptomele persistă sau se agravează. Foarte importantă este identificarea cauzei alergiei și stabilirea unui tratament adaptat fiecărui pacient. De asemenea, unele antihistaminice pot provoca somnolență și pot afecta capacitatea de a conduce autovehicule sau de a folosi utilaje. Persoanele cu boli cronice, femeile însărcinate sau cele care alăptează ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a începe orice tratament. Dacă simptomele sunt însoțite de dificultăți de respirație, umflarea feței, a limbii sau a gâtului ori apar reacții alergice severe, este necesară solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență.

Acordul SUA-Arabia Saudită provoacă temeri în Israel privind o cursă a înarmării în Orientul Mijlociu

acordul-sua-arabia-saudita-provoaca-temeri-in-israel-privind-o-cursa-a-inarmarii-in-orientul-mijlociu

Acordul, anunțat miercuri și aflat încă în așteptarea aprobării Congresului Statelor Unite, are ca obiectiv dezvoltarea unui program nuclear civil în Arabia Saudită. Documentul mai permite Riadului să îmbogățească uraniu și să reproceseze combustibil nuclear uzat, activități care pot reprezenta etape tehnologice către dezvoltarea unei arme nucleare, notează Reuters.  Reacții vehemente ale liderilor din opoziție Până în prezent, premierul Benjamin Netanyahu, precum și miniștrii israelieni ai apărării și afacerilor externe nu au comentat public acordul, însă, foști oficiali și membri ai opoziției au avertizat cu privire la efectele acordului. „Acordul nuclear care se conturează cu Arabia Saudită, peste capul Israelului, reprezintă un eșec strategic grav care ne pune în pericol securitatea. Îmbogățirea uraniului pe teritoriul saudit ar putea duce la o cursă regională a înarmării nucleare și la o pierdere periculoasă a controlului”, a transmis fostul premier Naftali Bennet.  „Programul nuclear civil din Arabia Saudită va culmina cu obținerea de arme nucleare și va declanșa o cursă a înarmărilor scăpată de sub control în Orientul Mijlociu”, a reacționat și fostul ministru al Apărării, Avigdor Lieberman.  Acesta consideră că Israelul ar trebui să se opună acordului și să încerce să convingă Congresul SUA să blocheze ratificarea sa.  Alt fost ministru al Apărării, Benny Gantz, a declarat: „Nu există niciun oficial din domeniul securității care să afirme că introducerea capacităților nucleare civile în Arabia Saudită, fără a integra această inițiativă în procesul de constituire a unei alianțe regionale moderate, ar fi benefică pentru securitatea Israelului”.  Proiectul unui acord nuclear civil cu Arabia Saudită a fost discutat de mulți ani, fiind luat în calcul atât în timpul primei administrații Donald Trump, cât și în mandatul lui Joe Biden.  Până în prezent, demersurile au stagnat din cauza avertismentelor lansate de grupurile de neproliferare nucleară, care au arătat că o astfel de tehnologie le-ar putea oferi saudiților o cale directă către dezvoltarea armamentului atomic. 

Droupadi Murmu, președinta Indiei: România este mult mai mult decât un partener bilateral. Este o poartă de intrare esențială pentru extinderea angajamentului nostru economic cu Europa

droupadi-murmu,-presedinta-indiei:-romania-este-mult-mai-mult-decat-un-partener-bilateral.-este-o-poarta-de-intrare-esentiala-pentru-extinderea-angajamentului-nostru-economic-cu-europa

Doamnă Președintă, vizita dumneavoastră de stat în România este prima efectuată de un șef de stat indian în mai bine de trei decenii. De ce are loc această vizită acum și ce mesaj transmite ea? Această vizită de Stat are loc într-un moment definitoriu pentru evoluția relațiilor dintre India și România. Prietenia noastră de lungă durată s-a întemeiat dintotdeauna pe respect reciproc, încredere și valori democratice comune. Astăzi însă, peisajul global se schimbă rapid, iar parteneriatul nostru capătă o importanță tot mai mare. India este una dintre cele mai dinamice economii majore ale lumii, în timp ce România a devenit un partener economic din ce în ce mai important și de încredere în cadrul Uniunii Europene. Convergența punctelor noastre forte deschide oportunități fără precedent de cooperare. Pe măsură ce lanțurile globale de aprovizionare sunt reconfigurate, iar statele caută parteneri de încredere pentru tehnologie, producție, inovare și investiții, India și România sunt poziționate în mod firesc pentru a colabora mai strâns. Această vizită nu este așadar doar o sărbătorire a unei prietenii îndelungate, ci un demers de a modela împreună viitorul. Ea reflectă ambiția noastră comună de a extinde cooperarea în domeniul comerțului și investițiilor, apărării, tehnologiilor digitale, inovării, industriei farmaceutice, energiei regenerabile, educației, mobilității profesioniștilor calificați și schimburilor interumane. Acordul comercial încheiat recent între India și Uniunea Europeană marchează un nou moment de referință. El deschide căi noi pentru companii, investitori și inovatori de ambele părți, iar eu cred că România va juca un rol tot mai important în extinderea angajamentului Indiei față de Europa. Sper ca această vizită istorică să rămână în memoria colectivă drept începutul unui nou capitol, unul în care India și România transformă o prietenie caldă și durabilă într-un parteneriat dinamic, orientat spre viitor, care aduce prosperitate, inovare și oportunități generațiilor ce vor urma. Rolul României în relația Indiei cu Europa Importanța economică și strategică a României în cadrul Uniunii Europene a crescut semnificativ în ultimii ani. Cum vedeți rolul României în relația Indiei cu Europa? Pentru India, România reprezintă mult mai mult decât un partener bilateral. Este o poartă de intrare esențială pentru extinderea angajamentului nostru economic cu Europa. Ecosistemul de producție al României, infrastructura logistică, inclusiv Portul Constanța, și peisajul său de inovare în plină creștere completează punctele forte ale Indiei în domeniul producției, tehnologiei și serviciilor. Acordul comercial dintre India și Uniunea Europeană creează un cadru favorabil pentru o nouă eră a cooperării economice. Întrevăd oportunități considerabile pentru companiile românești de a-și extinde prezența în India, precum și pentru întreprinderile indiene de a face din România o destinație importantă pentru investiții, producție și cercetare în cadrul Uniunii Europene. Dincolo de comerț și investiții, cred că cele două țări ale noastre pot lucra împreună pentru a construi lanțuri de aprovizionare reziliente, a consolida cooperarea industrială și a dezvolta parteneriate tehnologice în domenii care modelează economia globală. România este, prin urmare, un pilon important al angajamentului mai amplu al Indiei față de Europa, iar eu sunt convinsă că parteneriatul nostru va continua să crească în profunzime, ambiție și relevanță. Într-o lume tot mai incertă, India a devenit o voce globală influentă, consolidându-și în același timp parteneriatele în toate regiunile. Cum vedeți rolul Indiei în ordinea internațională și locul pe care îl ocupă România în această viziune? Lumea traversează transformări geopolitice, economice și tehnologice profunde. Într-un asemenea moment, nevoia de dialog, încredere reciprocă și cooperare internațională nu a fost niciodată mai stringentă. Politica externă a Indiei este ghidată de principiile autonomiei strategice, respectului reciproc, coexistenței pașnice și convingerii că diplomația rămâne cel mai eficient mijloc de soluționare a diferendelor. Abordarea noastră se inspiră din filosofia indiană atemporală Vasudhaiva Kutumbakam, „lumea este o singură familie”, care ne amintește că pacea și prosperitatea durabile pot fi atinse numai prin cooperare și responsabilitate comună. India a devenit o punte între Sudul Global și lumea dezvoltată, promovând o ordine internațională mai incluzivă și mai reprezentativă, în timp ce își consolidează parteneriatele cu state de pe toate continentele. Considerăm că provocările globale de astăzi, fie că este vorba despre schimbările climatice, securitatea sanitară, securitatea alimentară și energetică sau tehnologiile emergente, impun soluții colective și instituții multilaterale eficiente. România este un partener important în acest demers. În calitate de membru respectat al Uniunii Europene și de țară care împărtășește angajamentul Indiei față de democrație, statul de drept și o ordine internațională bazată pe reguli, România are un rol important de jucat în consolidarea cooperării dintre India și Europa. Lucrând împreună, cele două țări ale noastre pot contribui la lanțuri de aprovizionare robuste, dezvoltare durabilă, transformare digitală, inovare, securitate energetică și stabilitate globală. Privesc India și România drept parteneri de încredere, care lucrează nu doar pentru prosperitatea propriilor popoare, ci și pentru o comunitate internațională mai pașnică, mai incluzivă și mai puternică. Droupadi Murmu, despre viitorul parteneriatului economic: India și România au puncte forte complementare Comerțul dintre India și România a crescut constant. Cum vedeți viitorul parteneriatului nostru economic? Creșterea constantă a comerțului bilateral din ultimii ani reflectă încrederea tot mai mare pe care mediile de afaceri din cele două țări o au unele față de celelalte. Cred însă că abia am început să valorificăm întregul potențial al parteneriatului nostru economic. India și România au puncte forte complementare. Există oportunități semnificative de aprofundare a cooperării în domeniul produselor farmaceutice, tehnologiei informației, ingineriei, tehnologiilor digitale, producției de apărare, componentelor auto, agriculturii și procesării alimentelor, energiei curate, logisticii, sănătății, infrastructurii, cercetării și inovării. Sectoare noi, precum inteligența artificială, semiconductorii, securitatea cibernetică și producția avansată, oferă, la rândul lor, posibilități interesante. Poziția strategică a României, capacitățile sale industriale și forța de muncă calificată o transformă într-o destinație atractivă pentru investițiile indiene în cadrul Uniunii Europene. În același timp, amploarea pieței indiene, ecosistemul său de inovare, baza de producție competitivă și piața de consum aflată în rapidă expansiune reprezintă oportunități excepționale pentru companiile românești. Acordul comercial dintre India și Uniunea Europeană oferă un cadru solid pentru extinderea comerțului, investițiilor, parteneriatelor tehnologice și colaborării industriale dintre cele două țări. Sunt convinsă că acesta va încuraja companiile să

OMS: Ebola a ucis peste o mie de oameni în RD Congo și Uganda

oms:-ebola-a-ucis-peste-o-mie-de-oameni-in-rd-congo-si-uganda

Focarul de Ebola a făcut 1.001 de victime în Republica Democrată Congo (RDC) și Uganda, conform ultimelor cifre publicate miercuri de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care citează date de la autoritățile sanitare congoleze, potrivit Le Figaro. Un total de 999 de decese și 2.473 de cazuri confirmate au fost înregistrate în RDC de la începutul epidemiei, la mijlocul lunii mai, a anunțat OMS într-un raport actualizat din 20 iulie. Numărul deceselor rămâne la două, cu 20 de cazuri confirmate în Uganda vecină, unde autoritățile au declarat săptămâna trecută că nu mai au niciun caz. Cu toate acestea, țara trebuie să aștepte încă o lună fără noi cazuri pentru a fi considerată oficial indemnă de virus. Ebola a ucis peste 15.000 de oameni în Africa în ultimii 50 de ani Ebola, care se transmite prin contactul cu fluide corporale și provoacă febră hemoragică, a ucis peste 15.000 de oameni în Africa în ultimii 50 de ani. Cel mai mortal focar din RDC a dus la aproape 2.300 de decese din cele 3.500 de cazuri înregistrate între 2018 și 2020. Cel de-al 17-lea focar din RDC, declarat oficial pe 15 mai, este cauzat de virusul Bundibugyo, pentru care nu există nici vaccin, nici tratament. Un studiu clinic pentru două tratamente împotriva acestei tulpini rare a început la începutul lunii iulie, potrivit OMS, care a acordat și autorizație de utilizare de urgență pentru primul test de diagnostic molecular pentru virus. Săptămâna trecută, OMS a anunțat, de asemenea, primul studiu de siguranță al vaccinului ChAdOx1, condus de Universitatea din Oxford (Marea Britanie). Epicentrul crizei, a cărei adevărată amploare este încă dificil de evaluat și care ar putea dura câteva luni, este situat în Ituri, o provincie din nord-estul Congo-ului, la granița cu Sudanul de Sud și Uganda. Potrivit OMS, provincia înregistrează 89,1% din cazuri și 83,9% din decese. „Epidemia este încă în fața noastră și ne aflăm încă într-o fază în care încercăm să recuperăm evoluția ei”, a declarat marți reporterilor la Geneva, Elveția, Thierno Baldé, managerul de incidente al OMS în RDC. „Unele zone, precum Bunia (capitala Ituri) și împrejurimile sale, se confruntă cu o transmitere foarte intensă”, a adăugat el, explicând că „ ne menținem prioritatea de a controla situația” în aceste zone. Virusul este prezent și în alte patru provincii, inclusiv Kivu de Nord și Kivu de Sud, unde capitalele provinciilor și mari porțiuni de teritoriu sunt controlate de gruparea armată antiguvernamentală M23.

Grindeanu: Nu răspund la butoane din afara țării. Nu există să-și permită cineva să dea ordine

grindeanu:-nu-raspund-la-butoane-din-afara-tarii.-nu-exista-sa-si-permita-cineva-sa-dea-ordine

Invitat miercuri seara la Realitatea Plus liderul PSD Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă răspunde la butoane din afara țării. „Nu. Și ca dovadă deciziile pe care le iau”, a răspuns acesta. Liderul social-democrat a oferit ca exemplu Mercosur. „Am fost sunat de la președintele Consiliului European, Antonio Costa, la toți comisarii S&D (n.r – Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), chiar și, premierii socialiști din Europa, să voteze PSD-ul pentru Mercosur. Așa cum știți, Mercosur a picat atunci cu cele 10 voturi ale PSD”, a detaliat Grindeanu. „N-am înclinat steagul” El a transmis că „n-am înclinat steagul, am fost cu argumente și am fost ascultat”. „Atâta timp cât spui argumente care stau în picioare, care se dovedesc a fi adevărate, oamenii nu sunt absurzi. Înțeleg de ce iei o decizie sau alta”, a afirmat liderul PSD. „În ceea ce mă privește, nu există să-și permită cineva să dea ordine” „Cel puțin, în ceea ce mă privește, nu există să-și permită cineva să dea ordine”, a conchis Sorin Grindeanu.

Rebelii houthi revendică atacuri asupra a două petroliere saudite din Marea Roșie, unul luând foc

rebelii-houthi-revendica-atacuri-asupra-a-doua-petroliere-saudite-din-marea-rosie,-unul-luand-foc

Petrolierele vizate sunt Encelia și Layla, asupra cărora ar fi fost lansate mai multe rachete balistice și de croazieră, se arată într-un comunicat al rebelilor houthi, preluat de Reuters. O sursă din domeniul securității maritime a confirmat că petrolierul Encelia, sub pavilion saudit, a transmis un apel de urgență prin radio VHF după ce a fost lovit de o rachetă în timp ce opera în apropierea limitelor exterioare ale portului saudit Jizan, la Marea Roșie. Nava a luat foc, iar echipajul a intervenit pentru stingerea incendiului. Compania britanică de management al riscurilor maritime Vanguard a precizat că Encelia a fost lovită de un proiectil neidentificat pe partea tribord, la aproximativ 70 de mile marine sud-vest de localitatea saudită Al Shuqaiq, în jurul orei 23:00. La rândul său, agenția britanică maritimă (UKMTO) a anunțat că a primit o notificare privind un incident în aceeași zonă. Potrivit raportului, comandantul unui petrolier a semnalat că nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, care a provocat un incendiu la bord. Echipajul a reușit să combată flăcările, iar până în prezent nu au fost raportate victime sau scurgeri de produse petroliere în mare. Nu este clar dacă raportul UKMTO se referă oficial la Encelia, însă locația și descrierea incidentului coincid cu informațiile furnizate de Vanguard. În ceea ce privește cel de-al doilea petrolier, Layla, Vanguard a precizat că revendicarea houthi nu a putut fi confirmată independent. Blocada navală amenință transportul regional de petrol Atacul survine la doar câteva zile după ce rebelii houthi au anunțat impunerea unei blocade navale asupra Arabiei Saudite în Marea Roșie, măsură care riscă să afecteze fluxurile comerciale și exporturile de petrol din regiune. Gruparea a susținut că aproximativ zece nave comerciale și-au schimbat ruta sau s-au întors din drum după avertismentele sale de a evita porturile saudite. Datele de monitorizare a traficului maritim au arătat că cinci petroliere și-au modificat traseul în Marea Roșie în cursul zilei de miercuri, iar două dintre acestea au indicat Canalul Suez ca nouă destinație, după avertismentele lansate de houthi privind navigația către porturile Arabiei Saudite.