Moment istoric: Marele vis al lui Gaudi, Sagrada Familia, binecuvântat de Papa Leon – VIDEO
Papa Leon al XIV-lea a sosit la Sagrada Familia și s-a rugat la mormântul lui Antoni Gaudí, arhitectul Sagrada Familia, de la a cărui moarte se împlinesc, miercuri, 100 de ani. Autoritățile au intrat în catedrală în timp ce Papa s-a îndreaptat spre sacristie pentru a îmbrăca hainele sfinte și a face pregătirile liturgice. Sagrada Familia are două sacristii Gaudí a plasat două sacristii în capul Sagrada Familia, dintre care doar una a fost construită, și le-a conectat la claustru. Pe baza instrucțiunilor arhitectului și a modelului original din ipsos, au fost efectuate studiile necesare pentru a finaliza construcția unde Papa s-a pregătit cu câteva minute înainte de Liturghie. Un moment de neuitat este că la Liturghie vor participa 600 de cântăreți distribuiți printre corurile proiectate de Gaudí, care a aranjat vocalul în jurul templului, la o înălțime mare, între 15 și 20 de metri deasupra solului. Această dispunere elevată și bolțile hiperbolice acționează ca un difuzor natural, învăluind credincioșii într-un sunet coral omnidirecțional, scrie El Diario Vasco. Regele și Regina Spaniei participă la slujbă Regele Felipe al VI-lea și Regina Letizia ai Spaniei participă la eveniment. Când au ajuns, cei doi au salutat autoritățile deja prezente. Prim-ministrul, Pedro Sánchez, și soția sa, Begoña Gómez, au ajuns la Sagrada Familia împreună cu președintele Guvernului Cataloniei, Salvador Illa, președintele Congresului Deputaților, Francina Armengol, președintele Consiliului de Construcție al Templului Ispășitor al Sagrada Familia, Esteve Camps, și primarul Barcelonei, Jaume Collboni.
Fost consilier al lui Nicușor Dan, atac dur la președinte: Ipocrizie! A avut o ieșire nervoasă
„Este o ieșire nervoasă. E vina lui pentru că după o lună de moșmondeală a venit cu o soluție care nu are nicio legătură cu realitatea politică. Parlamentul este oglinda fidelă a opțiunilor cetățenilor”, spune Ludovic Orban, la B1 TV, despre declarațiile lui Nicușor dan de miercuri seara. Potrivit lui Orban, Nicușor Dan a venit cu o soluție „care nu e susținută decât de PSD”. Orban lui Dan: Așa se întâmplă când inventezi tu soluții „Nu am înțeles apelul către români la calm. Pe de o parte spune că știe el ce vor românii, că românii vor guvernare, responsabilitate, iar pe de altă parte face apel către români la calm… Cred că lui îi este adresat acest apel la calm. Așa se întâmplă când inventezi tu soluții care nu au nicio legătură cu realitatea politică, cu democrația și cu opțiunile politice”, mai spune Orban. Orban spune că dacă nu se poate face un guvern din opțiunile politice existente, se poate ajunge la alegeri anticipate: „alegerile anticipate înseamnă democrație, înseamnă acordarea, din nou, a puterii către cetățeni care să aleagă un nou Parlament”. „Ipocrizie fără margini” Ludovic Orban acuză că desemnarea lui Eugen tomac nu a avut nicio legătură cu realitatea politică și, în plus, este președintele unui partid, pe care Dan îl mai și „vinde ca tehnocrat”: „Păi atunci eu dacă îmi dau demisia din funcția de președinte al Forța Dreptei sau Ilie Bolojan din funcția de președinte PNL, suntem tehnocrați. Este ipocrizie fără margini”. În plus, îl acuză pe președintele Nicușor Dan că vrea un guvern format din echipa sa de consilieri: „Desemnezi și formezi Guvernul… adică tu vrei să transformi echipa de consilieri într-un guvern sau într-o parte din guvern, care să influențeze politica țării. Guvernul nu e emanația voinței președintelui, ci este rezultatul voinței cetățenilor la alegeri”, acuză Orban. Ludovic Orban îi transmite lui Nicușor Dan că „trebuie să înceteze acest blat cu PSD-ul” și să construiască o guvernare cu PNL și USR.
Pontaj electronic pentru personalul medical din spitalele publice. Ce prevede noul proiect de lege
Proiectul prevede instalarea unor sisteme de pontaj electronic care să înregistreze ora de începere și de finalizare a programului, timpul efectiv lucrat și să permită verificarea prezenței personalului. Toate spitalele publice vor trebui să implementeze aceste sisteme, iar managerii unităților vor răspunde de funcționarea și mentenanța lor. Proiectul definește sistemul electronic de evidență a prezenței ca fiind „un ansamblu de echipamente și aplicații informatice care permit identificarea unică a persoanei și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire”. Datele vor putea fi consultate de autoritățile de control și de organismele de audit. De ce ar fi necesare măsurile Politicienii susțin că măsura este necesară deoarece au fost semnalate în repetate rânduri situații în care angajații din sistemul public de sănătate nu respectă integral programul de lucru pentru care sunt remunerați. „În spațiul public au fost semnalate, în mod repetat, situații în care personal medical angajat în unități sanitare publice nu respectă programul de lucru stabilit prin contractul individual de muncă, desfășurând concomitent activități în unități sanitare private”, spun parlamentarii. Potrivit acestora, astfel de comportamente afectează accesul pacienților la serviciile medicale. „Aceste practici generează consecințe negative semnificative: afectarea accesului pacienților la servicii medicale în cadrul sistemului public, diminuarea calității actului medical, utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate pentru salarizare și imposibilitatea autorităților de a verifica în mod obiectiv respectarea obligațiilor de serviciu”, au transmis inițiatorii. Cum ar trebui să funcționeze sistemul Sistemele electronice de care vorbește proiectul ar trebui să permită identificarea unică a fiecărui angajat și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire. Spitalele trebuie să păstreze jurnalele de acces timp de cel puțin 12 luni. În plus, proiectul stabilește că evidența electronică a prezenței va fi verificată anual printr-un audit tehnic și funcțional, iar rezultatele vor fi transmise Ministerului Sănătății. Inițiatorii susțin că, în lipsa unui mecanism standardizat de monitorizare, verificarea respectării programului de lucru este aproape imposibilă. „În prezent, legislația nu prevede un mecanism standardizat și obligatoriu de monitorizare electronică a prezenței personalului medico-sanitar. În lipsa unui astfel de sistem, verificarea respectării programului de lucru este dificilă, iar capacitatea managerială și de control a autorităților este limitată”, au explicat parlamentarii. Amenzi pentru spitale și manageri Dacă vor fi aprobate, noile reguli privind evidența electronică a prezenței vor aduce amenzi consistente pentru unitățile medicale și managerii care nu le respectă. Spitalele publice care nu instalează ori nu pun în funcțiune sistemele de evidență riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 60.000 de lei. În același timp, managerii pot fi sancționați cu amenzi între 20.000 și 40.000 de lei pentru neutilizarea sau utilizarea formală a sistemului și cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru refuzul furnizării datelor solicitate de autorități. În cazul în care obligațiile nu sunt îndeplinite nici după acordarea unui termen de remediere, amenzile suplimentare pot ajunge la 100.000 de lei pentru spitale.
ONU solicită Iranului cooperarea urgentă și accesul la siturile nucleare
Consiliul ONU pentru supravegherea nucleară a cerut, miercuri, Iranului să coopereze pe deplin cu agenția, potrivit AP. A cerut și să furnizeze informații complete despre stocul său de materiale nucleare de calitate apropiată de cea militară și să le permită inspectorilor săi accesul la siturile nucleare iraniene. Furnizarea informațiilor, „esențială și urgentă” O rezoluție adoptată de consiliul de administrație al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a mai precizat că furnizarea de informații și accesul sunt „esențiale și urgente”. Acestea permit verificarea faptului că nu există „deturnări de materiale nucleare”, mai arată sursa. Douăzeci și una de țări din consiliul guvernatorilor AIEA, format din 35 de membri, au votat pentru rezoluție. Votul a avut loc la sediul AIEA din Viena, potrivit unor diplomați care au vorbit sub condiția anonimatului, pentru a descrie rezultatul votului cu ușile închise. Rusia, China și Niger s-au opus. Alte 10 țări s-au abținut, iar una nu a votat. Ce țări au înaintat rezoluția Rezoluția a fost înaintată de Franța, Regatul Unit, Germania și Statele Unite, potrivit aceleiași surse. Rezoluția „își propune să mențină presiunea diplomatică asupra Iranului. Presiunile au scopul de a asigura respectarea obligațiilor legale de garanții”, potrivit unui diplomat citat de Associated Press. De când Israelul și Statele Unite au atacat siturile nucleare ale Iranului, în timpul războiului de 12 zile din iunie 2025, Iranul nu a acordat inspectorilor AIEA acces la siturile nucleare afectate de atacuri. Teheranul este obligat legal să coopereze cu organismul de supraveghere în temeiul Tratatului de neproliferare nucleară. Agenția nu a putut verifica starea stocului de uraniu aproape de calitate militară de la bombardamentul din iunie, mai specifică sursa. Potrivit AIEA , Iranul deține un stoc de 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit cu o puritate de până la 60%. Acesta este un pas scurt, tehnic, până la niveluri de 90% pentru producerea de arme nucleare. Declarația Iranului Iranul declară că nu are în vedere dezvoltarea de arme nucleare. De asemenea, a precizat și că programul său este în întregime pașnic. Ambasadorul Iranului la AIEA, Reza Najafi, a denunțat rezoluția de miercuri. Najafi a declarat că documentul descrie situația din Iran „ca fiind destul de normală și ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”. „În contextul actualului mediu de securitate fără precedent creat de atacuri și amenințări continue din partea agresorilor, bazele juridice, tehnice și operaționale pentru implementarea normală a garanțiilor în Iran au fost distruse”, a mai precizat acesta. Najafi a mai spus că Iranul a acordat AIEA acces la „toate instalațiile neafectate”. El a mai spus că că rezoluția „neglijează orice cooperare a Iranului cu agenția, chiar și în condiții de război”.
A.REST 1989 Arhiva video a Securității. Probe și artefacte, expuse pentru prima dată în România
Potrivit anunțului dat de MNIR și Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), expoziția reconstituie universul cercetărilor penale ale Securității din 1989, anchetele și unitatea de arest, făcând publice, pentru prima oară, înregistrări operative audio-video din timpul interogatoriilor și din celule. Vor fi expuse și mijloace de probă din cadrul dosarelor penale de la acea vreme, dar și alte artefacte din arestul securității, pentru prima dată în România. Unul dintre acestea este tiparnița cu care grupul din jurul lui Petre Mihai Băcanu a tipărit ziarul clandestin „România”, confiscată de Securitate în noaptea de 24 ianuarie 1989, recuperată și adusă special în țară în 14 aprilie 2026, după mai bine de 27 de ani, cu ocazia acestei expoziții. Cu prilejul vernisajului va fi lansat și site-ul www.arestulsecuritatii.ro, care este gândit ca o platformă de studiu, care adună istorii, cazuri, documente, înregistrări audio-video operative și interviuri luate fostelor victime ale Securității. A.REST 1989 restituie publicului spațiul celulelor și al anchetelor, identitatea victimelor și practicile Direcției Cercetări Penale a Securității. Astfel, curioșii vor avea posibilitatea să cunoască mai mult despre influența Securității – poliția politică a PCR – exercitată prin intermediul mijloacelor directe, intruzive, folosite de ofițeri pentru supravegherea atentă a victimelor și controlul deplin al acțiunii penale. În lumea „justiției” Securității, reținuții sau arestații erau simpli prizonieri, captivi în labirintul operativ al construcției culpabilității. Pentru statul totalitar, vinovăția era un dat. Securitatea își izola victimele în secret, fără înștiințarea familiilor sau apropiaților, fără ca locul reținerii să fie cunoscut public. Mult timp, instituția secretului a protejat opresorii și imaginea edulcorată a autocrației, potrivit sursei citate. „Proiectul nostru nu înseamnă doar recuperarea unei istorii niciodată văzute sau auzite, ci și un avertisment, pentru o istorie care a fost mult timp negată, falsificată sau minimalizată de foștii ofițeri implicați, dar și relativizată, uitată sau distorsionată în strategiile de dezinformare și manipulare publică legate de comunismul târziu”, transmit organizatorii. Expoziția este deschisă până pe data de 20 septembrie 2026 și poate fi vizitată de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00 (ultimul acces la 17:15). Expoziția este o colaborare între CNSAS și MNIR, în parteneriat cu MAI, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, alături de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
UPDATE: Nicușor Dan: S-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone
UPDATE: Ambasadorul României la NATO a evidențiat consecințele atacurilor ruse Consiliul Nord-Atlantic, la sediul NATO din Bruxelles, a fost o reuniune dedicată situației de securitate din Marea Neagră, în contextul incidentelor recente cu drone care au afectat România. Reuniunea a oferit prilejul unei evaluări aliate asupra amenințărilor generate de acțiunile Rusiei în regiune, inclusiv asupra celor care afectează direct securitatea României, arată Ministerul Afacerilor externe (MAE). În cadrul intervenției naționale, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, a evidențiat consecințele atacurilor ruse asupra Ucrainei, în special incidentele repetate cu drone și riscurile pe care acestea le generează pentru spațiul aerian național, siguranța cetățenilor români, securitatea navigației, precum și pentru infrastructura critică din zonă. România a subliniat că recentele incidente cu drone confirmă caracterul persistent și tot mai complex al amenințărilor la adresa securității regionale. Astfel, România a evidențiat necesitatea consolidării urgente a capabilităților aliate dislocate pe teritoriul național, în special în domeniul apărării aeriene și al combaterii dronelor. „Aliații au reconfirmat solidaritatea deplină cu România. Discuțiile au vizat măsurile aflate în derulare la nivelul NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv activitățile destinate contracarării amenințărilor generate de drone, precum și modalitățile concrete prin care sprijinul aliat pentru România poate fi consolidat în continuare”, arată MAE. Reuniunea creează premisele pentru avansarea accelerată, în perspectiva Summit-ului NATO de la Ankara (7-8 iulie), a unor măsuri aliate suplimentare privind apărarea aeriană și contracararea dronelor pe Flancul Estic. NATO monitorizează în permanență situația de securitate din regiunea Mării Negre și evaluează constant măsurile necesare pentru protejarea teritoriului aliat. Știre inițială: Reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord a fost dedicată situației de securitate din Marea Neagră, un subiect de mare importanță pentru România și pentru NATO. Aliații și-au exprimat ferm solidaritatea cu România în urma incidentelor recente cu drone. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră, o regiune de importanță strategică pentru Alianță. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capacitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime. România a subliniat din nou necesitatea unor contribuții suplimentare din partea Aliaților și a evidențiat faptul că țara noastră are inițiative, proiecte și achiziții importante în derulare în acest sens. În cadrul discuțiilor, s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru Aliații afectați să poată fi aprobate la Summitul de la Ankara”, a spus Dan, pe X. Potrivit președintelui, securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor strategice energetice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei, iar acest subiect a făcut parte din discuțiile de astăzi. Nicușor Dan a mai spus că România va continua să colaboreze cu Aliații pentru o Mare Neagră mai sigură și un Flanc Est mai bine apărat. I welcome today’s results of the North Atlantic Council meeting at #NATO Headquarters in Brussels, dedicated to the security situation in the Black Sea, a topic of great importance for Romania and for NATO. Allies firmly expressed their solidarity with Romania following recent… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 10, 2026
Europa îl folosește de mii de ani, dar UE s-a trezit să-l interzică | Ofensivă fără precedent împotriva alimentelor și a florilor de canabis nepsihoactiv
Piața europeană a produselor pe bază de canabidiol (CBD) – de la fursecuri și ciocolată până la ceaiuri și uleiuri alimentare – se confruntă cu un nou val de restricții, după ce mai multe state membre UE au început să înăsprească regulile privind comercializarea acestora, relatează Euractiv. Deși planta Cannabis sativa este cultivată legal în Uniunea Europeană și este apreciată pentru utilizările sale industriale, componenta derivată din flori, CBD-ul, continuă să provoace controverse politice și sanitare. Nu e considerat drog, dar trece la categoria „alimente noi”, după ce Europa l-a folosit timp de mii de ani Considerat nepsihoactiv, deoarece conține doar urme de THC – tetrahidrocanabidol – substanța responsabilă pentru efectele halucinogene ale canabisului – CBD-ul a devenit extrem de popular în ultimii ani. Produsele care îl conțin sunt promovate pentru efectele relaxante și presupusele beneficii terapeutice și sunt vândute atât online, cât și în magazine specializate din marile capitale europene. Totuși, autoritățile europene și naționale tratează în continuare sectorul cu prudență, comentează Euractiv. Deși Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în 2020 că CBD-ul nu trebuie considerat drog narcotic, produsele alimentare care îl conțin intră sub incidența regulamentelor privind „alimentele noi” – o categorie care presupune proceduri lungi și costisitoare de autorizare. Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor pe bază de CBD În practică însă, multe state au tolerat ani de zile existența unei piețe gri pentru produsele comestibile cu CBD. Situația s-a schimbat radical luna trecută, când Franța a anunțat o interdicție strictă asupra produselor alimentare cu CBD și a transmis că autoritățile vor începe controale și sancțiuni începând cu 15 mai. „Consumatorii sunt sfătuiți să nu cumpere sau să consume acest tip de produs, indiferent de sursă”, au transmis autoritățile franceze într-un comunicat oficial. Grecia interzice până și florile La scurt timp după decizia Parisului, Grecia a mers și mai departe și a interzis vânzarea florilor crude de canabis cu CBD, produse aflate de ani buni într-o zonă juridică ambiguă în Uniunea Europeană. Florile erau utilizate frecvent pentru preparate casnice precum ceaiurile sau produsele de patiserie. Italia introdusese restricții similare încă de anul trecut. Noile măsuri au creat panică în rândul cultivatorilor de cânepă și al comercianților din industrie, mai ales că Bruxelles-ul părea să meargă în direcția opusă. Cultivatorii de cânepă au aflat de restricții după ce au investit masiv Comisia Europeană a propus recent reguli mai flexibile pentru cultivarea cânepei în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune după 2027. Jason Etcheverry, cultivator de cânepă (un canabis nepsihoactiv, n. red.) din sud-vestul Franței, spune că tocmai investise masiv într-o gamă de uleiuri alimentare cu CBD înainte de anunțarea restricțiilor. „Am făcut investiții majore în acest domeniu”, a declarat el pentru Euractiv. „Eram oarecum optimiști că autorizațiile pentru alimentele noi vor fi aprobate înaintea oricăror interdicții.” Fermierul a retras deja de pe piață uleiurile sale cu mușețel și roiniță și încearcă acum să transforme întreaga producție în produse cosmetice, pentru a evita pierderi estimate la aproximativ 180.000 de euro. Cânepa e consumată de mii de ani în Europa, dar UE se trezește s-o interzică Industria franceză a CBD-ului pregătește deja o ofensivă juridică împotriva deciziei guvernului de la Paris. Organizația Uniunea Profesioniștilor CBD acuză autoritățile că folosesc legislația europeană drept „armă politică”. Președintele organizației, Paul Maclean, contestă inclusiv clasificarea CBD-ului drept „aliment nou”. „Cânepa este consumată ca aliment în Europa de mii de ani”, a declarat acesta pentru Euractiv, invocând inclusiv existența unor rețete istorice pe bază de cânepă. În timp ce Bruxelles-ul încurajează cultivarea cânepei pentru utilizări industriale și agricole, statele membre par tot mai hotărâte să limiteze produsele destinate consumului uman. Rezultatul este o industrie prinsă între liberalizarea agricolă și restricțiile sanitare, într-o piață europeană unde regulile devin din ce în ce mai neclare.
Premieră în SUA: energia solară a depășit cărbunele, în ciuda sprijinului acordat de Trump industriei miniere
Datele publicate de organizația Ember, citată de Euronews, arată că panourile solare au furnizat 12,8% din electricitatea țării, depășind cărbunele, care a coborât la 12,2%, una dintre cele mai reduse ponderi înregistrate vreodată. Rezultatul vine într-un moment în care administrația președintelui Donald Trump încearcă să revigoreze industria cărbunelui și să reducă sprijinul federal pentru proiectele de energie regenerabilă. Energia solară câștigă teren în mixul energetic american Potrivit analiștilor Ember, ascensiunea energiei solare este rezultatul unei tendințe care se manifestă de mai mulți ani. În paralel, cărbunele și-a pierdut treptat statutul de sursă dominantă de electricitate în Statele Unite. În luna mai, energia solară a devenit a treia cea mai importantă sursă de electricitate din SUA, după gazele naturale și energia nucleară. Producția pe bază de cărbune atinsese deja un minim istoric în aprilie, iar revenirea modestă din luna următoare nu a fost suficientă pentru a depăși creșterea generată de noile capacități solare. SUA, industria cărbunelui. Sursa foto: X Experții estimează că în următorii ani vor exista tot mai multe luni în care energia solară va depăși cărbunele, iar pe termen mai lung acest lucru s-ar putea reflecta și în statisticile anuale. Cererea de electricitate crește pe fondul boomului AI După aproape două decenii de consum relativ stabil, cererea de energie electrică din Statele Unite este din nou în creștere. Expansiunea centrelor de date pentru inteligența artificială, dezvoltarea industriei interne și electrificarea transportului și încălzirii contribuie la această tendință. Din aceste motive, energia solară și sistemele de stocare în baterii au reprezentat 91% din noile capacități de producție instalate în primul trimestru al anului 2026, potrivit datelor Solar Energy Industries Association (SEIA) și Wood Mackenzie. Specialiștii din industrie susțin că investitorii continuă să favorizeze energia solară datorită costurilor în scădere și rentabilității ridicate, indiferent de schimbările politice de la Washington. Trump susține cărbunele, dar piața merge în altă direcție Săptămâna trecută, Donald Trump a anunțat un program de aproape 700 de milioane de dolari destinat susținerii centralelor pe cărbune și exporturilor din sectorul minier. Președintele american a afirmat că „nu există nimic comparabil cu cărbunele atunci când vine vorba despre energie”. În paralel însă, administrația sa a blocat sau încetinit mai multe proiecte de energie solară și eoliană și a anulat finanțări federale destinate programelor de energie curată. Președintele și directorul general al Peabody Energy, Jim Grech (stânga), îi înmânează un trofeu președintelui american Donald Trump în timpul evenimentului „Campionul cărbunelui” din Sala de Est a Casei Albe din Washington, DC, SUA, pe 11 februarie 2026. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto Analiștii din sectorul energetic consideră totuși că tendința pieței rămâne clară. Costurile tot mai mici ale energiei solare și nevoia de noi capacități de producție favorizează dezvoltarea surselor regenerabile, în timp ce cărbunele continuă să piardă teren. Statele republicane conduc expansiunea energiei solare Un element surprinzător al raportului este că 74% din noile capacități solare instalate în primul trimestru din 2026 au fost construite în state câștigate de Donald Trump la alegerile din 2024. Texas, Florida, Ohio, Indiana, Michigan, Arizona și Mississippi se află printre liderii dezvoltării energiei solare. La nivel național, SUA au depășit pragul de șase milioane de instalații solare, incluzând atât marile parcuri fotovoltaice, cât și sistemele rezidențiale. Specialiștii subliniază că dezvoltarea energiei regenerabile nu mai este un fenomen limitat la statele de pe coastele Atlanticului și Pacificului, ci o transformare care se extinde în întreaga țară.
Bacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi evaluarea competențelor la limba maternă. Cum se desfășoară probele și care sunt condițiile de promovare
Absolvenții de liceu susțin în zilele de 10 și 11 iunie proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba maternă din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației, după această etapă urmează evaluarea competențelor într-o limbă de circulație internațională și testarea competențelor digitale. Rolul acestor probe este să verifice competențele esențiale dobândite de elevi pe parcursul liceului, de la capacitatea de comunicare și exprimare până la folosirea tehnologiei și gestionarea informațiilor. Cum sunt structurate probele de competențe După proba A, dedicată evaluării competențelor de comunicare orală în limba română, candidații care au studiat într-o limbă a minorităților naționale susțin, în perioada 10-11 iunie, proba B. Aceasta se desfășoară după un model asemănător cu cel utilizat la limba română, însă conținutul este adaptat fiecărei limbi materne, precum maghiara sau germana. Elevii extrag un bilet cu anumite texte și cerințe, beneficiază de un timp de pregătire, după care susțin răspunsurile în fața comisiei de evaluare. Proba C se referă la competențele de comunicare într-o limbă de circulație internațională și include trei categorii. Candidații trebuie să demonstreze că înțeleg un mesaj audio, să rezolve cerințe pe baza unui text scris, iar apoi să susțină o probă orală, ce presupune prezentarea unui monolog, lectura unui text și participarea la un dialog cu evaluatorii. Ultima etapă este proba D, care are ca subiect competențele digitale. Examenul se desfășoară pe calculator și cuprinde în egală măsură întrebări teoretice, dar și aplicații practice. Sunt evaluate competențe precum redactarea documentelor, utilizarea foilor de calcul, navigarea pe internet și gestionarea corespondenței electronice. Candidații care dețin certificări recunoscute internațional, precum ECDL sau ICDL, pot beneficia de echivalarea acestei probe. Cine evaluează candidații Ministerul Educației precizează că fiecare candidat este evaluat de doi profesori: cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt profesor de specialitate desemnat de unitatea de învățământ. În situațiile în care nu există suficiente cadre didactice sau apar incompatibilități, comisiile pot fi completate cu profesori din alte școli. Cum sunt stabilite rezultatele La probele de comunicare orală în limba română, limba maternă și limba străină nu se acordă note și nici calificative de tip „admis” sau „respins”. Rezultatele la examene sunt desemnate prin niveluri de competență stabilite conform standardelor naționale și europene. Același sistem este aplicat și la proba de competențe digitale, unde elevii sunt încadrați într-un anumit nivel de performanță, fără a primi note. Condiții obligatorii pentru promovarea examenului Participarea la toate probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale este obligatorie pentru promovarea examenului de Bacalaureat 2026. Ministerul Educației precizează că elevii care refuză să răspundă sau să rezolve cerințele unei probe sunt considerați absenți la evaluarea respectivă. Pentru accesul în sălile de examen, candidații trebuie să prezinte un document de identitate valabil, fie cartea de identitate, fie pașaportul. Cei care participă la examen trebuie să țină cont de faptul că introducerea materialelor ajutătoare și a dispozitivelor electronice, inclusiv a telefoanelor mobile, este strict interzisă. Calendarul probelor de competențe 8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A) 10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) 11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C) 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale (proba D)
Sugative politice / Câciu dă de pământ cu liderii USR-PNL: Să-i vedem dacă au curajul să se decupleze de la banul public
Deputatul PSD Adrian Câciu a lansat un nou atac dur la adresa liderilor USR și PNL, într-o postare publicată pe Facebook, în care îi acuză pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz că ar încerca să-și păstreze influența și funcțiile din administrație. Fostul ministru al Finanțelor și al Investițiilor și Proiectelor Europene susține că „duetul Bolojan-Fritz” nu ar dori instalarea unui alt Executiv pentru că vor „să rămână pe funcțiile de premier, miniștri, secretari de stat, șefi de agenții, prefecți, sub-prefecți, membri de Consilii de Administrație, case de la RAAPPS”. „Sugative politice! Totul este despre sinecuri, numiri, corupție, contracte, trafic de influență, mite mascate, fripturi!”, a scris Câciu. Social-democratul afirmă că reacțiile venite din partea USR și PNL reprezintă „lipsă de curaj politic” și îi acuză pe adversarii politici că încearcă să transforme PSD într-un „dușman permanent”, deși partidul „nu este în guvern”. „În minciuna și ticăloșia care îi caracterizează, PSD trebuie să fie dușmanul”, afirmă acesta. „Sinecuriști, influenceri și ONG-iști” În aceeași postare, Adrian Câciu susține că reprezentanții celor două partide „sug zilnic din contractele cu statul” și vorbește despre „sinecuriști, influenceri și ONG-iști” care ar beneficia de bani publici. „Fiecare zi care trece înseamnă bani în conturile lor, ale useriștilor și peneliștilor”, a mai scris fostul ministru. Tonul mesajului escaladează spre final, când deputatul PSD afirmă că „a venit timpul să dăm de pământ cu Bolojan, cu Fritz și toate găștile astea de sugative politice”. „Eu zic ca e timpul sa-i vedem daca sunt oameni de stat, daca sunt bărbați politici. Daca au curaj să se decupleze de la banul public! Câte miliarde de lei au spoliat în aceste luni în care au pus japca pe români? Românii nu i-au votat! Au pierdut alegeri din 2004 incoace. Mai ales PNL. USR nici nu exista electoral”, mai scrie Câciu. „România trebuie condusă cu fața la români, nu cu spatele!” Postarea conține și referiri la Eugen Tomac, despre care Câciu spune că ar avea „o șansă” dacă ar susține măsuri precum reducerea taxării muncii și scăderea TVA la alimente. „România trebuie condusă cu fața la români, nu cu spatele!”, a conchis social-democratul. Adrian Câciu a ocupat funcțiile de ministru al Finanțelor în guvernul condus de Nicolae Ciucă și ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în Cabinetul Marcel Ciolacu.