Atacurile americane din Iran ar fi lovit infrastructura de apă din sudul țării
Conform postului de stat IRIB, două rezervoare de apă au fost afectate în urma loviturilor. Directorul executiv al companiei Abfa Hormozgan, Abdul Hamid Hamzehpour, a precizat că este vorba despre un rezervor de 500 de metri cubi și unul de 2.000 de metri cubi, utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a districtului Bamani și a orașului Kuhestak. Potrivit surselor iraniene, distribuția apei a fost suspendată în toate localitățile din districtul Bamani și în orașul Kuhestak, după avarierea infrastructurii. În paralel, presa de stat iraniană, citată de CNN, a relatat că explozii au fost auzite în cursul nopții în mai multe puncte strategice din apropierea Strâmtorii Ormuz. Explozii au fost raportate în zona Jask, incidente similare fiind menționate și la Qeshm și în Bandar Abbas. Agenția semioficială Tasnim a relatat anterior că portul Jask și un obiectiv situat în zona Kuh Mobarak, din comitatul Jask, au fost vizate de atacuri. Qeshm este considerată o componentă importantă a sistemului defensiv iranian din jurul Strâmtorii Ormuz, în timp ce Bandar Abbas găzduiește una dintre principalele baze navale și aeriene ale Iranului. De asemenea, Jask are o prezență militară navală semnificativă și un port strategic amplasat la est de strâmtoare, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Totodată, Fox News a citat un oficial american care a declarat că atacurile împotriva Iranului continuă, confirmând că țintele includ instalații de apărare aeriană și radar.
Hunor Kelemen, despre parlamentarii neafiliați: Dacă mergi cu ei în pădure, îți asumi un risc uriaș
Liderul UDMR a explicat că parlamentarii neafiliați cu care Eugen Tomac discută pentru obținerea unei majorități provin din formațiuni diferite, ceea ce face dificilă conturarea unui proiect politic coerent. „Este un grup heterogen. Nu este ceva foarte, foarte coagulat. Unii vin din SOS-ul lui Șoșoacă, alții vin de la AUR, alții vin de la POT, alții vin nu știu de unde”, a declarat marți Hunor Kelemen, invitat la TVR Info. O majoritate fără garanții de loialitate În opinia sa, migrația parlamentară reprezintă una dintre problemele cronice ale vieții politice românești și favorizează apariția unor grupuri care nu au primit direct votul alegătorilor în actuala formulă. „Este boala cronică a parlamentarismului românesc că există această mișcare, acest transfer permanent dintr-o parte în alta. Apar partide care nu au participat la vot și după aceea au grup în Parlament”, a spus liderul UDMR. „Nu este o asigurare de viață să mergi cu ei. Dacă vrei să mergi cu ei în întuneric, în pădure și sunt în spatele tău, îți asumi un risc uriaș”, a declarat Kelemen, explicând că sprijinul oferit de acest grup nu reprezintă o bază suficient de solidă pentru construirea unei majorități parlamentare. Guvern tehnocrat, premier politic? Întrebat dacă formațiunea sa ar putea susține un guvern care s-ar baza și pe voturile acestor parlamentari, președintele UDMR a precizat că discuția este prematură. El a enumerat mai multe probleme pe care partidul său trebuie să le lămurească înainte de a decide dacă va acorda sau nu votul unui eventual executiv condus de Eugen Tomac. „Până să discut despre acest grup eterogen, trebuie să lămurim câteva chestiuni de principiu: dacă putem susține un guvern din care nu facem parte, dacă putem vota alături de cei care au dat jos guvernul din care am făcut parte, cum se împacă ideea unui guvern tehnocrat cu un premier politic și care este rolul Parlamentului într-o democrație parlamentară”, a declarat Kelemen. Liderul Uniunii a adăugat că, înaintea unei decizii privind susținerea viitorului executiv, vor conta și programul de guvernare, precum și componența cabinetului.
Noi studii arată că persoanele cu demență pot rămâne active și independente
Pacienții reclamă prejudecăți persistente și lipsa unor servicii adecvate de sprijin după diagnostic, relatează The Guardian. Critici la adresa stereotipurilor Mai mulți activiști care trăiesc cu demență afirmă că reacțiile celor din jur sunt adesea mai greu de gestionat decât boala în sine. Ei spun că multe persoane, inclusiv unii profesioniști din sănătate, consideră în mod greșit că diagnosticul marchează începutul unui declin rapid și inevitabil. Potrivit acestora, numeroși pacienți primesc puține recomandări privind menținerea unei vieți active și independente. „Oamenii încetează să te mai vadă ca persoană și văd doar demența”, a declarat Maxine Linnell, fost psihoterapeut din Marea Britanie, diagnosticată în urmă cu patru ani. Mai mult sprijin după diagnostic Activiștii cer acces mai bun la servicii medicale și sociale, inclusiv consiliere, terapie și programe de reabilitare cognitivă. Ei susțin că persoanele cu demență beneficiază rar de astfel de servicii, deși există dovezi că acestea pot ajuta la menținerea autonomiei și a calității vieții. Printre solicitări se numără și instruirea personalului medical cu implicarea pacienților, precum și crearea unor programe naționale dedicate persoanelor diagnosticate. Kate Swaffer, activistă din Australia și cercetătoare în domeniu, consideră că demența ar trebui abordată și ca o formă de dizabilitate dobândită, care necesită sprijin specializat. Viață activă după diagnostic Mai multe organizații de pacienți încearcă să combată ideea că persoanele cu demență nu mai pot învăța, lucra sau participa la activități comunitare. Unii dintre activiști continuă să fie implicați în cercetare, educație și campanii publice de informare. Ei susțin că menținerea activității intelectuale și sociale poate avea efecte benefice asupra stării generale și a capacității de adaptare. „Cum îi ajutăm pe oameni să trăiască cât mai bine, cât mai mult timp, cu cât mai multă autonomie și independență?”, a afirmat Swaffer. O boală asociată cu teamă și stigmatizare Demența este una dintre afecțiunile care provoacă cele mai mari temeri în rândul populației. Activiștii spun însă că imaginea publică a bolii este dominată aproape exclusiv de cazurile aflate în stadii avansate. Ei cer o prezentare mai echilibrată a realității, care să includă și experiențele persoanelor aflate în fazele incipiente ale bolii. Mesajul lor este că demența aduce provocări majore, dar nu înseamnă automat pierderea identității, a independenței sau a posibilității de a avea o viață activă și semnificativă.
Kelemen Hunor: Poate să fie și un guvern monocolor, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face
Liderul UDMR a afirmat la TVR Info că, din punctul său de vedere, formula politică a viitorului cabinet este mai importantă decât componența acestuia. „Eu sunt pentru un guvern politic. Nu mai contează pentru mine, în acest moment, dacă e format doar din PSD, poate să fie și un guvern monocolor, dacă e format doar din PNL, dacă este PSD-PNL-USR sau PSD-PNL-USR-UDMR, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face”, a declarat Kelemen Hunor. Responsabilitatea aparține tuturor partidelor Întrebat dacă PSD ar trebui să fie primul partid care să propună o soluție de guvernare, având cel mai mare număr de mandate în Parlament, liderul UDMR a răspuns că responsabilitatea revine tuturor formațiunilor politice. Potrivit acestuia, deși social-democrații au cea mai mare reprezentare parlamentară, nu dețin singuri majoritatea necesară pentru formarea unui guvern. Kelemen Hunor a subliniat că fiecare partid trebuie să participe la identificarea unei soluții pentru depășirea actualului blocaj politic. Critici la adresa unei noi formule tehnocrate Liderul UDMR s-a declarat sceptic în privința posibilității instalării unui nou guvern tehnocrat în cazul în care partidele nu vor veni cu propuneri de premier. El a afirmat că partidele nu trebuie să renunțe la responsabilitatea politică de a propune un șef al Executivului. „Partidele trebuie să aibă capacitatea de a propune un prim-ministru. După aceea, președintele decide”, a spus Kelemen Hunor. Acesta a avertizat că o nouă soluție tehnocrată ar însemna, în opinia sa, un eșec al partidelor de a-și asuma responsabilitățile pentru care au primit votul cetățenilor. Liderul UDMR și-a exprimat convingerea că formațiunile parlamentare vor veni cu propuneri politice în cazul în care va fi nevoie de o nouă rundă de consultări pentru formarea guvernului.
Mai multe țări din occident impun noi sancțiuni coloniștilor israelieni din Cisiordania
Mai mule țări din occident au emis, marți, noi sancțiuni ce vizează coloniștii și așezările israeliene din Cisiordania, relatează AP. Sancțiunile vizează și un ministru israelian, deja sancționat de țările occidentale. Aceste sancțiuni au sporit presiunea asupra Israelului, din cauza valului de violențe împotriva palestinienilor din teritoriul ocupat. Măsurile, luate într-o declarație comună Măsurile au fost anunțate într-o declarație comună, de către cei mai importanți diplomați ai Australiei, Regatului Unit, Canadei, Franței, Norvegiei și Noii Zeelande, potrivit sursei. „Coloniștii extremiști violenți, cu sprijinul susținătorilor lor, continuă să atace palestinienii și să le încalce drepturile omului”, au spus ei. „Prea mult timp, coloniștii violenți au putut acționa aproape cu impunitate. Extinderea așezărilor și crearea de avanposturi continuă cu sprijinul și facilitarea guvernului Israelului”. Sancțiunile vin pe fondul criticilor tot mai mari din Europa. Acestea sunt legate de continuarea războiului din Gaza de către Israel și de politicile din Cisiordania ocupată. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt ca cele radicale impuse unor țări precum Iranul sau Rusia. Ele lasă comerțul mai larg, inclusiv cel cu arme, neatins. În anunțul de marți, fiecare țară și-a anunțat propriul set de măsuri care urmează să fie luate. Ministrul israelian de finanțe, interzis în Franța Franța i-a interzis ministrului israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, intrarea în țară. Noile sancțiuni vizează „cei responsabili de intensificarea activităților de colonizare și a violenței în Cisiordania”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, potrivit aceleiași surse. Secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că Regatul Unit impune sancțiuni asupra a șase entități și persoanelor implicate în finanțarea coloniilor sau a actelor de violență. Israelul declară că măsurile „alimentează antisemitismul” Ministerul israelian de Externe a declarat că sancțiunile sunt „măsuri rușinoase” care „nu fac decât să alimenteze antisemitismul”. Guvernul israelian, dominat de lideri și susținători ai coloniștilor, a supravegheat o creștere a construcției de așezări în ultimii patru ani. În același timp, Cisiordania a cunoscut un val de violență a coloniștilor împotriva palestinienilor. Agresorii au fost rareori pedepsiți. Comunitatea internațională consideră în mare parte construcțiiile de așezări israeliene în aceste zone ca fiind ilegale și un obstacol în calea păcii, mai arată sursa.
Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Premierul Albaniei a publicat un videoclip AI în care apare în fustă mini. Mesajul transmis către influenceri
Liderul albanez a redistribuit videoclipul pe contul său de Instagram și a comentat simplu: „Cine a făcut asta, bravo”. Imaginile au apărut la scurt timp după un discurs susținut de Rama pe 7 iunie, în care acesta a criticat bloggerii și influencerii care au sprijinit protestele organizate împotriva unui proiect turistic de amploare ce urmează să fie dezvoltat pe litoralul Albaniei, mai arată Euronews. Ironii la adresa influencerilor În discursul său, premierul a susținut că mulți influenceri își construiesc notorietatea și câștigă bani prin intermediul rețelelor sociale fără să contribuie suficient la bugetul statului. Rama a ironizat protestatarii și creatorii de conținut online, afirmând că „bloggerii ar trebui să se provoace între ei, unul îmbrăcat ca un flamingo și altul îmbrăcat ca mine, pentru a vedea cine câștigă”. Premierul Albaniei în fustă mini, generat de AI: Sursa foto: Instagram/ediramaal Referirea la flamingo nu a fost întâmplătoare. La manifestațiile recente din Tirana, protestatarii au purtat decupaje și pancarte reprezentând flamingo roz, una dintre speciile protejate care trăiesc în zona vizată de dezvoltarea imobiliară. Un proiect controversat legat de familia Trump Protestele au fost declanșate de un proiect turistic de lux care include hoteluri, vile, apartamente și un port de agrement pe coasta sudică a Albaniei. Investiția este asociată cu Jared Kushner, ginerele fostului președinte american Donald Trump, și cu Ivanka Trump. O companie afiliată lui Kushner a primit statut de investitor strategic din partea autorităților albaneze. Proiectul vizează două zone sensibile: Laguna Narta, o rezervație naturală importantă pentru păsările migratoare, și insula Sazan, o fostă bază militară din perioada comunistă. Ecologiștii avertizează asupra impactului asupra mediului Organizațiile de mediu din Albania și din alte state europene susțin că lucrările pun în pericol una dintre cele mai valoroase zone de biodiversitate ale țării. Criticii afirmă că, de la sfârșitul lunii mai, utilaje grele au început să amenajeze drumuri de acces, să curețe terenuri și să instaleze garduri în interiorul zonei protejate. Mai multe grupuri ecologiste au acuzat autoritățile că permit distrugerea unor habitate naturale care au beneficiat de protecție timp de decenii. Guvernul de la Tirana respinge criticile și susține că proiectul ar putea transforma Albania într-o destinație premium pe piața turismului internațional, într-un moment în care țara încearcă să accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Budapesta a depășit Bucureștiul într-un sondaj privind muzeele naționale. Capitala României nu se află nici în top 10
Luna trecută, Time Out a publicat clasamentul anual al celor mai bune orașe din lume pentru cultură, realizat pe baza răspunsurilor a peste 24.000 de locuitori din orașe incluse în sondaj. Deși termenul „cultură” este unul larg, analiza a vizat mai multe componente ale ofertei culturale, de la muzică live și spectacole clasice, până la teatru, comedie și, desigur, muzee și galerii, pentru a vedea unde orașele performează cel mai bine. Conform Time Out, Londra a fost desemnată câștigătoarea generală, dar atunci când vine vorba de o nișă culturală, cum sunt muzeele naționale și lista orașelor care găzduiesc cele mai bune astfel de instituții, Budapesta ocupă un loc onorabil. Clasată pe locul 8 în topul orașelor cu cele mai importante muzee, demne de vizitat oricând, capitala Ungariei a întrecut Bucureștiul, care de data aceasta nu se află pe nicio poziție din primele zece. Tot la capitolul muzee, Londra, câștigătoarea de anul trecut, a avut o evoluție foarte bună, ocupând locul trei, cu o rată de aprobare de 88% din partea localnicilor chestionați. Unul dintre motivele principale este accesul gratuit la multe muzee importante și accesibilitatea generală a scenei culturale. Totuși, Londra nu este pe primul loc. Cu o rată de aprobare de 90%, Madrid se clasează pe locul doi, în timp ce Paris ocupă prima poziție, fiind considerat cel mai bun oraș pentru muzee în acest an. Surpriză sau nu, lucrurile se inversează când vine vorba de galerii de artă. Aici, Paris și New York sunt la egalitate, cu o rată de aprobare de 68%, însă Londra conduce clasamentul cu 81%, poziționându-se pe primul loc. Clasamentul Time Out demonstrează că există în continuare o competiție foarte strânsă între marile capitale culturale, fiecare având puncte forte diferite în zona artistică. Muzeele din București și Budapesta, diferențe de viziune Când ne gândim la Budapesta, ne gândim automat la muzee mai mari, mai organizate și cu accent puternic pe artă europeană și istorie central-europeană, în timp ce Bucureștiul pune mult mai mult accent pe istoria națională, tradiții și colecții eclectice. Printre cele mai importante muzee din Budapesta se numără Muzeul Național al Ungariei, care prezintă istoria Ungariei de la antichitate până în epoca modernă, inclusiv revoluția din 1848, Muzeul de Arte Frumoase, un muzeu de talie europeană cu opere de Rembrandt, Goya, Rafael și artiști moderni, Galeria Națională a Ungariei, Muzeul de Arte Aplicate, Muzeul de Artă Contemporană Ludwig, dar și altele. Nici Bucureștiul nu se lasă mai prejos la capitolul muzee care încântă localnicii și turiștii, pentru că orașul a adunat de-a lungul anilor un arsenal mare de instituții culturale care pot fi vizitate. Pe lista muzeelor celor mai vizitate și căutate din București se numără Muzeul Național de Artă al României, unul dintre cele mai importante muzee din țară, găzduit în fostul Palat Regal din Piața Revoluției, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), un spațiu dedicat artei moderne și contemporane, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național de Istorie a României și poate chiar și Muzeul Colecțiilor de Artă. Totuși, sondajul a clasat Londra pe două poziții destul de importante în ambele categorii, atât când vine vorba de muzee, cât și la capitolul galerii. Pentru cei care ajung în Londra, recomandările includ vizitarea noului Muzeu V&A East, dar și expoziția „Frida: The Making of an Icon” de la Tate Modern. O altă atracție europeană când vine vorba de cultură este, bineînțeles, Parisul, unde vizitatorii pot descoperi instalația „La Caverne du Pont Neuf”, o lucrare imersivă amplasată pe cel mai vechi pod al orașului, cu acces gratuit după finalizarea amenajărilor. În topul general al muzeelor, primele zece orașe cele mai căutate sunt: Paris (97%), Madrid (90%), Londra (88%), New York (85%), Chicago (79%), Florența (78%), Praga (77%), Budapesta (76%), Viena (76%) și Lisabona (73%). La categoria galerii, clasamentul arată astfel: Londra (81%), Paris (68%), New York (68%), Florența (63%), Madrid (61%), Edinburgh (61%), Roma (60%), Melbourne (60%), Praga (58%) și Washington D.C. (56%).
Avertismentul unui nutriționist: Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă
Avertismentul a fost lansat de Mihaela Bilic. „Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă. De multe ori nu conștientizăm felul în care mâncarea intră în contact cu corpul nostru. Mestecam alimentele, le îndesăm în stomac și apoi ne culcăm pe-o ureche, are el grijă intestinul să le fragmenteze și ficatul să le proceseze! Lucrurile sunt mai simple…sau mai complicate de atât”, a scris Bilic pe Facebook. Ea a explicat ce efecte produc zahărul și proteinele asupra corpului uman. „Pentru amidon/zahăr ruta e rapidă: în intestin sunt desfăcute în fragmente mici de glucoză (cu efort minim și fără intervenția enzimelor de digestie) care trec direct în sânge și de aici direct la toate celulele din corp; în ficat ajunge doar excesul de glucoză, care va fi transformat în grăsime de rezervă! Cu proteinele e mai complicat: e nevoie de prezența enzimelor din ficat și pancreas care să desfacă proteinele în aminoacizi pe care ficatul îi va metaboliza și din care se construiesc celule noi”, a transmis Mihaela Bilic. Ce spune Bilic despre grăsimi Grăsimile nu pot fi asimilate în sânge, a avertizat Bilic. „Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli”, a adăugat Bilic. Sfatul lui Bilic Concluzia aparține nutriționistului. „Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun…vă recomand, din inimă!”, a precizat Mihaela Bilic. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât la nivel mondial, cât și în România.
Mihai Fifor, avertisment asupra riscurilor de securitate la Marea Neagră: Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Sau ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”
Deputatul PSD Mihai Fifor a făcut marți o serie de precizări despre problemele de securitate ale României la Marea Neagră, în special în contextul incidentului recent din Portul Constanța și al riscurilor pentru infrastructura energetică strategică. „În urmă cu șase luni trăgeam un semnal de alarmă referitor la vulnerabilitățile uriașe de la Marea Neagră. Șase luni! Mă refeream atunci la securitatea infrastructurii critice, la exploatările energetice offshore și la riscurile tot mai evidente la adresa unor obiective strategice esențiale pentru România.”, a scris el pe pagina de Facebook. Fifor susține că incidentul recent din Portul Constanța reprezintă o confirmare a acestor riscuri. „Săptămâna trecută, realitatea ne-a lovit din nou în moalele capului și s-a dovedit chiar mai gravă decât anticipam. O dronă a reușit să pătrundă chiar în Portul Constanța și să explodeze în apropierea terminalului petrolier. Nu în larg. Nu în apropierea portului. În port.”, a scris acesta. „Conștientizăm oare cât de norocoși am fost și de această dată? Că nu a fost rănit nimeni? Că nu a murit nimeni? Se întreabă însă cineva cât ne va mai ține norocul?” Deputatul PSD mai afirmă că Portul Constanța este „vulnerabil la astfel de amenințări”. „Săptămăna trecută am avut dovada clară că Portul Constanța este vulnerabil la astfel de amenințări, lucru de nepermis după mai bine de patru ani de război la Marea Neagră. Este de neconceput ca cea mai importantă infrastructură portuară a României și una dintre cele mai importante ale Flancului Estic să fie lipsită de un nivel minim de protecție împotriva unor asemenea riscuri.” „Au trecut deja câteva zile. Incidentul e deja la și altele, acoperit de zgomotul politic cotidian atât de specific României. Mai contează astăzi a cui era responsabilitatea? Mai contează cine a greșit? Ca de fiecare dată, răspunderea este pasată de la o instituție la alta, între ministere, agenții și structuri cu atribuții în domeniu, până când nimeni nu mai răspunde pentru nimic. Și s-a făcut liniște. Începe Campionatul Mondial de fotbal…românii sunt fericiți.” Acesta a precizat însă că problema rămâne una serioasă, mai ales în contextul proiectelor energetice din Marea Neagră. „Rămâne însă un fapt care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți: o dronă a ajuns în Portul Constanța și a explodat în incinta celui mai important obiectiv portuar al României. Acesta este adevărul pe care nicio explicație birocratică și nicio pasare a responsabilității nu îl poate șterge. Și este doar o chestiune de timp până când un nou incident se poate petrece.” Totodată, deputatul a criticat și lipsa de reacție politică în tot acest context și a spus că atenția autorităților este concentrată pe formarea noului guvern. „Și, cu toate acestea, nimeni nu pare să se agite prea tare. Cu sacul plin, Bolojan e deja la ușa Palatului Victoria. Pentru noul guvern, dacă trece, urmează perioada de dibuit ușile și butoanele. Parlamentul intră în vacanță în două săptămâni.” „România nu își poate permite să investească miliarde într-un proiect energetic fără să investească, în paralel, în securitatea lui. Este obligația noului Guvern al României, oricum se va numi el, și a instituției prezidențiale să trateze cu celeritate această problemă în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și să gândească un plan clar de protecție a infrastructurii critice din Marea Neagră.”, a mai declarat Fifor. „Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Acum? Sau, ca de obicei, ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”, a completat deputatul.