WSJ: Trump le spune consilierilor că este dispus să pună capăt războiului din Iran fără a redeschide Ormuz
Președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, relatează The Wall Street Journal. Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a căii navigabile ar prelungi durata misiunii dincolo de termenul stabilit de acesta, de patru până la șase săptămâni, relatează Wall Street Journal , citând oficiali ai administrației. Sursele au adăugat că totul se va concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a marinei iraniene, înainte de a încerca să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea. Teheranul a blocat în mare parte ruta vitală a strâmtorii Ormuz, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie. Prețul mediu național de vânzare cu amănuntul al benzinei din SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în mai bine de trei ani, arată datele serviciului de urmărire a prețurilor GasBuddy, în contextul în care războiul americano-israelian cu Iranul continuă. Luni, Trump a vorbit despre „progrese mari” în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „imediat «deschisă pentru afaceri»”, atunci SUA vor continua „să arunce în aer și să distrugă complet toate centralele lor electrice, sondele de petrol și insula Kharg (și, eventual, toate instalațiile de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am «atins» încă”. Desfășurarea de trupe SUA În ciuda insistențelor lui Trump că este probabil să se ajungă la un acord, SUA au desfășurat mii de soldați în regiune în ultima săptămână, în pregătirea unei potențiale operațiuni terestre. Rapoartele au sugerat că pregătirile pentru o operațiune terestră ar putea fi o încercare de a presa Teheranul să accepte termenii americani de a pune capăt războiului. Complicând și mai mult eforturile de a pune capăt războiului, New York Times a relatat că decapitarea conducerii Iranului de către americani și israelieni de la izbucnirea războiului a împiedicat capacitatea Teheranului de a lua decizii. Uciderea a zeci de lideri iranieni complică, de asemenea, eforturile Washingtonului de a negocia cu oficialii de la Teheran care rămân, a relatat The Times, adăugând că negociatorii iranieni ar putea avea puține cunoștințe despre ceea ce guvernul lor este dispus să cedeze. Cu toate acestea, vizarea conducerii a împiedicat, de asemenea, capacitatea acestora de a coordona atacuri majore de represalii, se arată în raport, citând oficiali anonimi familiarizați cu evaluările serviciilor secrete americane și occidentale. Oficialii americani au declarat pentru The Times că asasinatele au generat o mai mare putere pentru cei din linia dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Raportul a venit după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA interacționau era, de fapt, președintele parlamentului iranian de linie dură, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el a declarat că SUA negociază cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” în Iran. Ghalibaf și-a menținut o personalitate combativă prin intermediul contului său X în timpul războiului, batjocorindu-i pe americani și lansând amenințări. Fostul comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și-a văzut profilul crescând pe măsură ce membri superiori ai teocrației au fost uciși. Israel: Nu există un calendar pentru război PM: Nu există un calendar cu privire la momentul în care se va încheia războiul din Iran, dar peste jumătate din misiunile noastre au fost îndeplinite. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat luni că războiul împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, fără a stabili un calendar cu privire la momentul în care acesta se va încheia. „Cu siguranță a trecut de jumătatea drumului. Dar nu vreau să pun un program fix”, a declarat Netanyahu pentru postul de radio conservator american Newsmax. El a adăugat că se referă la faptul că războiul este mai mult de jumătatea drumului „în ceea ce privește misiunile, nu neapărat în ceea ce privește timpul”. Netanyahu a spus că războiul a atins obiective, inclusiv uciderea a „mii” de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene. Israelul și Statele Unite sunt, de asemenea, „aproape de a distruge industria de armament [a Iranului]”, a adăugat el. „Doar întreaga bază industrială – distrugerea… uzinelor întregi și a programului nuclear în sine”, a spus el. Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Republica Islamică va cădea. „Cred că acest regim se va prăbuși intern. Dar, în acest moment, ceea ce facem este doar să le degradăm capacitatea militară, să le degradăm capacitatea de rachete, să le degradăm capacitatea nucleară și, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a spus Netanyahu.
Iranul începe să-și oficializeze controlul asupra Strâmtorii Ormuz printr-un regim de taxă de vamă
Comunicările iraniene către autoritatea maritimă a Națiunilor Unite și experiența navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz sugerează crearea a ceva asemănător unei „cabine de taxare”. Navele trebuie să intre în apele iraniene și să fie verificate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran. Cel puțin două nave au plătit pentru trecere, potrivit AP. Traficul prin strâmtoare a scăzut cu 90% de la începutul războiului cu Iranul, ceea ce a dus la o creștere vertiginosă a prețurilor globale ale petrolului și a provocat penurii alarmante națiunilor asiatice care își procură petrolul din țările din Golful Persic prin intermediul Strâmtorii Ormuz. Doar aproximativ 150 de nave, inclusiv petroliere și nave container, au tranzitat de la 1 martie, potrivit firmei de informații maritime Lloyd’s List Intelligence. Aceasta este puțin mai mult decât traficul normal dintr-o zi înainte de război. Terminalul iranian de pe insula Kharg a încărcat 1,6 milioane de barili în martie – în mare parte neschimbat față de totalurile lunare de încărcare dinainte de război, potrivit firmei de date și analiză Kpler. Majoritatea clienților sunt rafinării mici, private, din China, cărora nu le pasă de sancțiunile americane. Cel puțin 18 nave au fost lovite Majoritatea navelor care au reușit să traverseze în ultimele săptămâni s-au îndreptat spre est, din Golf; navele afiliate Iranului au reprezentat 24% din tranzite, Grecia 18%, iar China 10%, numărate după proprietate sau înmatriculare. Totuși, la o examinare mai atentă, navele conectate la Iran au reprezentat 60% din tranzite în prima parte a războiului, iar în ultimele zile, aproximativ 90%. Aproximativ jumătate dintre nave dezactivează sistemele de identificare radio care le arată locația înainte de a traversa și reapar pe partea cealaltă, în Golful Oman. Există un motiv pentru reticența și prudența lor. Cel puțin 18 nave au fost lovite și cel puțin șapte membri ai echipajului au fost uciși, potrivit Organizației Maritime Internaționale a ONU, care urmărește securitatea maritimă. Nu a specificat ce națiune a atacat navele.
Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri
Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud. În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel. Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU. Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
Fost premier israelian: „Suntem în impas. Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak, Afganistan. Nu poți militar să extragi uraniul din Iran”. Care sunt îngrijorările
Fostul prim-ministru israelian Ehud Barak a avertizat că conflictul legat de Iran, care implică SUA și Israel, a intrat într-o fază de impas, argumentând că acțiunea militară singură nu poate rezolva provocări strategice cheie, cum ar fi programul nuclear al Iranului. Ehud Barak a susținut că Statele Unite nu au obținut victorii decisive în războaiele din ultimele șase decenii. El crede că, deși SUA au avut succes în bătălii individuale, s-au chinuit să le transforme în victorii strategice pe termen lung. Barak a subliniat că conflictele moderne încep adesea cu succese rapide, dar treptat trec la perioade prelungite de stagnare, necesitând soluții politice mai degrabă decât soluții pur militare. Barak a afirmat că eliminarea uraniului îmbogățit al Iranului prin operațiuni militare nu este fezabilă din punct de vedere practic. El a sugerat că aproximativ 450 de kilograme de material nu ar putea fi eliminate doar prin atacuri convenționale, subliniind limitele forței miliare în abordarea preocupărilor legate de proliferarea nucleară. „Ehud Barak: Poate fi deschisă Strâmtoarea Ormuz? Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak și Afganistan” „Trebuie să desfășori acolo două divizii americane și să te pregătești să stai luni de zile. Așa a arătat începutul războiului din Vietnam, începutul războiului din Irak și același lucru în Afganistan. La început reușește. Apropo, în toate aceste războaie – inclusiv acest nou capitol al nostru – trebuie să știi: un război inițiat începe cu o realizare strălucită și pagube impresionante. Apoi vine etapa „pășirii pe apă”, în care cred că am intrat. Și dacă nu știi cum să ieși din ea și să o întrerupi la timp, se termină în negocieri în condiții inferioare celor existente înainte de a începe totul sau în înfrângere. Iar America nu a câștigat niciun război – a câștigat aproape fiecare bătălie – dar nu a câștigat niciun război în ultimii 60 de ani. Toate acestea trebuie luate în considerare și sper din tot sufletul că mă înșel”, a spus Barak. Ehud Barak: „Israelul, la nivel politic, nu știe sau nu vrea să pună capăt războiului” Ehud Barak l-a criticat și pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu: „Israelul, la nivel politic, nu știe – nu știe sau nu vrea – să pună capăt războiului. Nu știe cum să pună capăt războaielor. Au trecut doi ani și jumătate; Hamas este încă acolo după ce ne-a promis de șase ori că suntem la un pas de „Victoria Totală”. Hezbollah este încă acolo după ce ne-au spus că i-am dat înapoi cu decenii. Și programul nuclear și rachetele iraniene sunt încă acolo după ce ne-au clarificat că el [Netanyahu] a eliminat amenințarea existențială. Acum, care este problema? Când nu există adevăr și nu există încredere. De asemenea, nu cunoaștem toate detaliile – inclusiv cei dintre noi care am fost adânc implicați în aceste probleme.Nu știm care este adevărul. Dar pur și simplu nu ar trebui să ne mintă în față într-un mod atât de flagrant, astfel încât să putem participa la discuție mai serios”. Comentariile sale reflectă dezbateri mai ample între analiștii din domeniul apărării cu privire la posibilitatea de a demonta eficient infrastructura nucleară profund înrădăcinată a Iranului. Barak a descris situația actuală ca intrând într-o fază de „impas”, în care câștigurile operaționale inițiale cedează locul unei incertitudini prelungite. El a avertizat că, fără o strategie clară de încheiere a conflictului, rezultatele s-ar putea pierde și ar putea duce la negocieri prelungite sau la soluționări nefavorabile. De asemenea, el a făcut paralele cu conflicte istorice precum Vietnam, Irak și Afganistan, menționând că succesele timpurii în aceste războaie nu au prevenit complicațiile pe termen lung. Barak a subliniat prezența operațională continuă a unor grupări precum Hamas și Hezbollah, argumentând că afirmațiile repetate privind înfrângerea lor strategică nu au corespuns cu realitatea de pe teren. El a sugerat că, în ciuda presiunii militare, aceste grupuri rămân active, contribuind la instabilitatea continuă din regiune. Fostul prim-ministru a pus, de asemenea, sub semnul întrebării capacitatea conducerii politice de a încheia războaie în mod eficient. El a susținut că lipsa de transparență și încredere în mesajele publice complică procesul decizional strategic și înțelegerea publică a obiectivelor conflictului. Barak a avertizat că, fără o planificare clară a finalului, conflictele riscă fie să se încheie în condiții mai proaste decât înainte, fie să nu ajungă la o rezoluție semnificativă. Barak a subliniat, de asemenea, complexitatea scenariilor potențiale de escaladare, inclusiv controlul punctelor cheie de blocare maritimă, cum ar fi Strâmtoarea Ormuz. El a sugerat că ar fi necesare desfășurări de trupe la scară largă și o prezență militară prelungită pentru operațiuni susținute, crescând riscul unui conflict prelungit.
China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
După ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz în urma atacurilor ale SUA și ale Israelului, a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu creșteri de prețuri la benzină și motorină. Nicio putere economică nu este imună, iar prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului. În China, benzina s-a făcut 1.160 yuani, iar motorina 1.115 yuani. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, răspunzătoare de planificarea economică a Republicii Populare Chineze, a anunțat că va limita creșterea prețurilor la combustibili la nivel național pentru a ușura „povara deja destul de apăsătoare” pentru consumatori. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor la nivel internațional, pentru a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea socială, au fost implementate măsuri temporare de reglementarea prețurilor la nivel intern ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul mecanismului existent de stabilirea prețurilor”, a declarat comisia, potrivit Le Figaro. China, mai pregătită pentru criza energetică decât Occidentul Xi Jinping s-a pregătit pentru criza energetică de câțiva ani. În 2021, când a vizitat un vast câmp petrolier, a spus: „China trebuie să-și securizeze aprovizionarea energetică pe cont propriu”. Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, arată compania de consultanță Kpler. Jumătate din țițeiul importat de către China provine din Orientul Mijlociu. Iranul continuă să aprovizioneze China, dar la nivel mai scăzut În ciuda războiului, Iranul a continuat totuși să aprovizioneze China, principalul cumpărător al țițeiului iranian. Cu toate că vasele chinezești ale companiilor de stat din China au continuat să navigheze în regiune, importul de țiței iranian a intrat în declin. Rapoartele arată o scădere semnificativă de la 1,57 de milioane de barili pe zi în februarie 2026 la 1,47 milioane de barili pe zi în martie 2026, potrivit The Guardian. China continuă tranziția la energiile verzi pe fondul crizei petroliere De la începerea războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să înceteze exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez depune eforturi pentru a-și reduce dependența economică față de combustibilii fosili. În ultimii ani, China a devenit cel mai mare exportator mondial de automobile electrice și hibride. Institutul de cercetare Ember estimează că panourile solare și hidrocentralele au generat 31% din electricitatea Chinei, în 2024. În România, guvernul Bolojan a devenit preocupat de criza energetică abia când motorina a ajuns la 10 lei În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Luni dimineață, 23 martie, în mai multe benzinării din țară, prețul motorinei standard a depășit pragul psiholologic de 10 lei. Abia când cel mai sumbru scenariu al specialiștilor în energie s-a adeverit, guvernul Bolojan a anunțat că va adopta marți o ordonanță de urgență prin care se decretă „stare de criză pe piața petrolului”. Guvernul României va adopta mai multe măsuri pentru protejarea populației, printre care „plafonarea adaosului comercial la combustibili și monitorizarea pieței”. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă: China a fost de acord ca Trump să-și amâne vizita la Beijing în contextul războiului cu Iran
Șeful ONU nu a vorbit cu Trump de trei săptămâni. Ce plan pregătește pentru Strâmtoarea Ormuz
Declarațiile șefului ONU au fost făcute într-un interviu exclusiv acordat publicației Politico. Guterres se află la Bruxelles, unde a participat la reuniunea Consiliului European dedicată în mare parte războiului cu Iranul. El a declarat că ONU este în contact cu actorii-cheie din Golf și cu Consiliul European pentru a găsi o soluție privind Strâmtoarea Ormuz. „Obiectivul meu principal este să văd dacă este posibil să se creeze în Strâmtoarea Ormuz condiții similare cu cele existente în trecut”, a spus Guterres, referindu-se la inițiativa privind Marea Neagră din iulie 2022. Guterres și Ormuz: modelul Mării Negre, invocat ca precedent Inițiativa din Marea Neagră a permis exporturile de alimente și îngrășăminte ucrainene printr-un coridor umanitar timp de un an. Rusia și-a retras sprijinul în iulie 2023, punând capăt acordului. Guterres recunoaște că situația din Strâmtoarea Ormuz este diferită. El spune că ONU este pregătită să gestioneze un mecanism similar, dar preferă să colaboreze direct cu SUA și cu alte state. Prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a perturbat traficul maritim și a împins prețurile la energie la niveluri record. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat de Guterres Secretarul general al ONU cooperează cu Consiliul pentru Pace din Gaza, lansat de Donald Trump în septembrie 2025. El salută obiectivul de reconstrucție a locuințelor și infrastructurii palestiniene. Dincolo de acest obiectiv, Guterres pune la îndoială utilitatea consiliului. El îl descrie drept „un proiect personal al președintelui Trump, în care el deține controlul deplin”. Guterres avertizează că aceasta „nu este modalitatea eficientă de a aborda problemele dramatice cu care ne confruntăm”. Calitatea de membru permanent în consiliu necesită o contribuție de un miliard de dolari. Marea Britanie, Canada, Franța și Germania s-au abținut. Rusia și China au refuzat să adere. Întrebat dacă a vorbit cu Trump de la începutul crizei cu Iranul, Guterres a răspuns categoric: „Nu, nu, nu”,
Nicușor Dan: România se alătură țărilor pregătite să contribuie la securizarea strâmtorii Ormuz
România își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu și lucrăm alături de partenerii internaționali pentru dezescaladare”, arată președintele. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia au condamnat atacurile Iranului asupra navelor comerciale și asupra infrastructurii civile din Golf. Semnatarii au cerut Iranului să înceteze imediat minarea, atacurile cu drone și rachete și blocarea de facto a strâmtorii. Au invocat Rezoluția ONU 2817, care califică perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare cu energie drept amenințare la adresa păcii internaționale. Statele semnatare se declară pregătite să contribuie la asigurarea trecerii în siguranță a navelor prin strâmtoare. Declarația Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei „Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la escaladarea conflictului. Solicităm Iranului să înceteze imediat amenințările, minarea, atacurile cu drone și rachete. Iranul trebuie să respecte Rezoluția 2817 a Consiliului de Securitate al ONU. „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin strâmtoare. Salutăm angajamentul națiunilor care se implică în planificarea pregătitoare. Salutăm decizia Agenției Internaționale pentru Energie de a autoriza o eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol. Vom lua alte măsuri pentru a stabiliza piețele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite țări producătoare pentru a crește producția. De asemenea, vom depune eforturi pentru a oferi sprijin țărilor cele mai afectate, inclusiv prin intermediul Organizației Națiunilor Unite și al instituțiilor financiare internaționale. Securitatea maritimă și libertatea de navigație sunt în beneficiul tuturor țărilor. Facem apel la toate statele să respecte dreptul internațional și să susțină principiile fundamentale ale prosperității și securității internaționale”, au arătat semnatarii.
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, reluat parțial. Ce nave au voie să treacă și ce vapoare sunt blocate
Traficul maritim se reia prin Strâmtoarea Ormuz însă la un nivel mult mai scăzut în comparație cu perioada anterioară războiului din Orientul Mijlociu, potrivit CNBC. Câteva nave au făcut traversarea, semnalând că Teheranul permite trecerea unor încărcături de petrol în curse negociate. Blocada a redus traficul maritim la minimum, doar 21 de petroliere tranzitând ruta de la începutul războiului pe 28 februarie, potrivit S&P Global Market Intelligence. Înainte de conflict erau peste 100 de nave zilnic. Aproximativ 400 de nave au fost observate operând în Golful Oman, în timp ce altele așteptau lângă punctul de blocare. Ce nave au reușit să treacă prin strâmtoare Navele care au reușit să treacă prin strâmtoare au legături cu anumite țări și companii. Cele mai multe sunt nave legate de China. De asemenea, armatorii greci, conduși de Dynacom Tankers Management, cu sediul la Atena, au fost printre primii operatori importanți care au testat ruta. În cazul lor nu se știe dacă trecerea s-a făcut cu aprobarea iranienilor. Prin zonă au trecut și cel puțin două nave din India. Ministrul indian de externe a recunoscut negocierile cu Teheranul pe care le-a descris drept productive. Luni, un petrolier sub pavilion pakistanez, încărcat cu țiței din Abu Dhabi, a tranzitat punctul de blocare. De asemenea, autoritățile turce au confirmat că o navă deținută de Turcia a primit permisiunea de a trece. Ce nave au fost atacate Atacurile asupra navelor din Golf au părut „aleatorii”, fiind mai degrabă menite să semene confuzie și perturbări, decât să vizeze anumite țări și companii, au explicat analiștii maritimi. Cel puțin 16 nave au fost lovite în apele din apropierea portului Fujairah din Emiratele Arabe Unite, a portului Khor Al Zubair din Irak și a Golfului Oman, a anunțat Organizația Maritimă Internațională. Experții au analizat și au aflat că cele mai multe dintre navele atacate au conexiuni occidentale sau cu state din Golf. Totuși, printre navele atacate sunt și vapoare din Thailanda, Vietnam și Brazilia. De la declanșarea crizei, armatorii s-au străduit să obțină rute alternative, porturi de rezervă și rețele de transport terestru. Când a început războiul, aproximativ 80 de nave container se îndreptau spre porturi din zona Strâmtorii Ormuz, potrivit lui Kpler. De atunci, 43 au fost redirecționate către alte porturi din Golf, iar celelalte au plecat din regiune. Mărfurile au fost redirecționate către porturi din afara strâmtorii, în special Fujairah și Khor Fakkan din Emiratele Arabe Unite și Sohar din Oman, înainte de a fi transportate cu camioanele către destinațiile lor.
Traian Băsescu: Europa nu va intra într-o criză gravă de energie, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz
„Nu cred că Europa poate intra într-o criză gravă”, spune Traian Băsescu, susținând că Uniunea Europeană și-a redus dependența de hidrocarburi. „Ceea ce se întâmplă este proba unei decizii corecte luate de Uniunea Europeană de a diminua dependența de hidrocarburi în obținerea energiei electrice și a încălzirii. Politica Uniunii Europene este să se îndrepte cât mai mult către alte sorturi de energie decât energia generată de hidrocarbur”, spune fostul șef de stat. Alternativele energetice ale Europei Fostul președintele consideră că statele europene au suficiente alternative de aprovizionarea cu resurse, fără să reia relațiile energetice cu Federația Rusă. „Strâmtoarea Ormuz creează probleme, dar Europa se poate aproviziona cu țiței dacă are nevoie. Din alte zone, spre exemplu, este terminalul Arabiei Saudite din Marea Roșie de la Yanbu. Este un mare terminal acolo, se poate aproviziona de acolo. Mergem mai încoace, venim în Mediterană. Este terminalul de la Ceyhan, pe unde se vinde țiței iranian, țiței din Azerbaidjan și țiței din Kazahstan. Venim mai încoace, venim în Marea Neagră, dacă vreți. Avem terminalul de la Batumi, pe unde se comercializează țiței din Kazahstan și din Azerbaidjan. Și avem terminalul de la novorossiysk, unde se scoate pe piață țiței din Kazahstan și din Federația Rusă. Dacă venim în vestul Africii, din Nigeria, care e țara OPEC și care exportă cantități uriașe de petrol. Venim în Mediterană la gazele lichefiate din Algeria. Venim la țițeiul din Libia. Deci Uniunea Europeană și Europa în general au locuri din care să se poată aproviziona cu țiței, fără să fie nevoie să revină la aprovizionarea cu țiței de la ruși. ”, spune Băsescu la B1 TV, amintind și de gazul american care se află deja pe piața europeană. Dificultăți în minarea Strâmtorii Ormuz Referitor la amenințările cu minarea Strâmtorii, fostul președinte spune că procesul este unul extrem de complex din punct de vedere tehnic. „Pentru cei care știu ce înseamnă minarea unei ape, nu e ușor să minezi strâmtoarea Ormuz. Este o strâmtoare cu adâncimi mari, între 70 și 150 de metri în pasa de navigație. Și nu poți să dai drumul la mine pur și simplu acolo. Curentul este de 3 metri pe secundă, deci într-un minut o mină este derivată 180 de metri. Dacă nu e ancorată. Ca să ancorezi mine în strâmtoarea Ormuz este un proces complicat pentru că trebuie să le ancorezi și în același timp să-ți stabilezi și adâncimea la care vrei să fie sub suprafața apei. Și aici este iar o dificultate, că acolo este maree. Curentul este când către intrare în golf, când către ieșire. Iar nivelul apei crește cu 2-3 metri la maree. Deci este extrem de complicat să minezi strâmtoarea Ormuz”, explică Traian Băsescu.
Donald Trump: Războiul cu Iranul se va încheia în curând
Donald Trump a declarat că Iranul „nu este pregătit” pentru un acord de pace, dar a promis că războiul se va încheia în „curând”. Președintele a spus anterior că „va bombarda de plăcere insula Kharg” și va prelungi războiul cu Iranul până când va simți „în oase”. A amenințat aliații din NATO că vor avea un viitor sumbru dacă nu vor sprijini SUA în conflictul cu Iranul și nu vor contribui cu nave de luptă la redeschiderea Strâmtoarei Ormuz. Trump, despre prețurile la petrol Trump a mai spus pentru PBS că prețul conflictului cu Iranul este „neglijabil” : „Prețurile petrolului vor scădea drastic imediat ce se va termina. Am lăsat multă infrastructură la Teheran (neatinsă), pentru că dacă ai face-o, ar însemna ani de reconstrucție…Aș putea distruge centralele electrice într-o oră… dar dacă fac asta, ar fi ani de reconstrucție și ar fi o traumă. Așa că încerc să amân astfel de lucruri.”, a declarat președintele pentru PBS. Trump va susține o conferință de presă de la Centrul Kennedy după ce a sugerat că ar putea amâna întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping dacă China nu intervine să ajute SUA. Trump, avertizat de producătorii petrolieri Directorii americani din industria petrolieră au avertizat administrația Trump că criza energetică cauzată de conflictul din Iran s-ar putea agrava, în principal pentru că perturbările din Strâmtoarea Ormuz amenință aprovizionarea globală cu petrol. Prețurile au crescut deja la aproximativ 99 de dolari pe baril. Creșterea ar putea continua, iar directorii se tem că prețurile crescute în mod prelungit ar putea dăuna economiei globale, chiar dacă companiile petroliere ar beneficia pe termen scurt, scrie Wall Street Journal. Potrivit NBC News, războiul a cauzat moartea a peste 2.000 de oameni în Orientul Mijlociu. Numai în Iran au fost uciși 1.200 de oameni în atacurile americane și israeliene, iar în Liban peste 850. 15 militari americani și-au pierdut viața de la începerea războiului cu Iranul. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: CTP îl critică pe Trump pentru prelungirea războiului cu Iranul: „Aidoma unui alcoolic, președintele vrea breaking news provocate de El