Șeful ONU nu a vorbit cu Trump de trei săptămâni. Ce plan pregătește pentru Strâmtoarea Ormuz
Declarațiile șefului ONU au fost făcute într-un interviu exclusiv acordat publicației Politico. Guterres se află la Bruxelles, unde a participat la reuniunea Consiliului European dedicată în mare parte războiului cu Iranul. El a declarat că ONU este în contact cu actorii-cheie din Golf și cu Consiliul European pentru a găsi o soluție privind Strâmtoarea Ormuz. „Obiectivul meu principal este să văd dacă este posibil să se creeze în Strâmtoarea Ormuz condiții similare cu cele existente în trecut”, a spus Guterres, referindu-se la inițiativa privind Marea Neagră din iulie 2022. Guterres și Ormuz: modelul Mării Negre, invocat ca precedent Inițiativa din Marea Neagră a permis exporturile de alimente și îngrășăminte ucrainene printr-un coridor umanitar timp de un an. Rusia și-a retras sprijinul în iulie 2023, punând capăt acordului. Guterres recunoaște că situația din Strâmtoarea Ormuz este diferită. El spune că ONU este pregătită să gestioneze un mecanism similar, dar preferă să colaboreze direct cu SUA și cu alte state. Prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a perturbat traficul maritim și a împins prețurile la energie la niveluri record. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat de Guterres Secretarul general al ONU cooperează cu Consiliul pentru Pace din Gaza, lansat de Donald Trump în septembrie 2025. El salută obiectivul de reconstrucție a locuințelor și infrastructurii palestiniene. Dincolo de acest obiectiv, Guterres pune la îndoială utilitatea consiliului. El îl descrie drept „un proiect personal al președintelui Trump, în care el deține controlul deplin”. Guterres avertizează că aceasta „nu este modalitatea eficientă de a aborda problemele dramatice cu care ne confruntăm”. Calitatea de membru permanent în consiliu necesită o contribuție de un miliard de dolari. Marea Britanie, Canada, Franța și Germania s-au abținut. Rusia și China au refuzat să adere. Întrebat dacă a vorbit cu Trump de la începutul crizei cu Iranul, Guterres a răspuns categoric: „Nu, nu, nu”,
Nicușor Dan: România se alătură țărilor pregătite să contribuie la securizarea strâmtorii Ormuz
România își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu și lucrăm alături de partenerii internaționali pentru dezescaladare”, arată președintele. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia au condamnat atacurile Iranului asupra navelor comerciale și asupra infrastructurii civile din Golf. Semnatarii au cerut Iranului să înceteze imediat minarea, atacurile cu drone și rachete și blocarea de facto a strâmtorii. Au invocat Rezoluția ONU 2817, care califică perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare cu energie drept amenințare la adresa păcii internaționale. Statele semnatare se declară pregătite să contribuie la asigurarea trecerii în siguranță a navelor prin strâmtoare. Declarația Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei „Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la escaladarea conflictului. Solicităm Iranului să înceteze imediat amenințările, minarea, atacurile cu drone și rachete. Iranul trebuie să respecte Rezoluția 2817 a Consiliului de Securitate al ONU. „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin strâmtoare. Salutăm angajamentul națiunilor care se implică în planificarea pregătitoare. Salutăm decizia Agenției Internaționale pentru Energie de a autoriza o eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol. Vom lua alte măsuri pentru a stabiliza piețele energetice, inclusiv colaborarea cu anumite țări producătoare pentru a crește producția. De asemenea, vom depune eforturi pentru a oferi sprijin țărilor cele mai afectate, inclusiv prin intermediul Organizației Națiunilor Unite și al instituțiilor financiare internaționale. Securitatea maritimă și libertatea de navigație sunt în beneficiul tuturor țărilor. Facem apel la toate statele să respecte dreptul internațional și să susțină principiile fundamentale ale prosperității și securității internaționale”, au arătat semnatarii.
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, reluat parțial. Ce nave au voie să treacă și ce vapoare sunt blocate
Traficul maritim se reia prin Strâmtoarea Ormuz însă la un nivel mult mai scăzut în comparație cu perioada anterioară războiului din Orientul Mijlociu, potrivit CNBC. Câteva nave au făcut traversarea, semnalând că Teheranul permite trecerea unor încărcături de petrol în curse negociate. Blocada a redus traficul maritim la minimum, doar 21 de petroliere tranzitând ruta de la începutul războiului pe 28 februarie, potrivit S&P Global Market Intelligence. Înainte de conflict erau peste 100 de nave zilnic. Aproximativ 400 de nave au fost observate operând în Golful Oman, în timp ce altele așteptau lângă punctul de blocare. Ce nave au reușit să treacă prin strâmtoare Navele care au reușit să treacă prin strâmtoare au legături cu anumite țări și companii. Cele mai multe sunt nave legate de China. De asemenea, armatorii greci, conduși de Dynacom Tankers Management, cu sediul la Atena, au fost printre primii operatori importanți care au testat ruta. În cazul lor nu se știe dacă trecerea s-a făcut cu aprobarea iranienilor. Prin zonă au trecut și cel puțin două nave din India. Ministrul indian de externe a recunoscut negocierile cu Teheranul pe care le-a descris drept productive. Luni, un petrolier sub pavilion pakistanez, încărcat cu țiței din Abu Dhabi, a tranzitat punctul de blocare. De asemenea, autoritățile turce au confirmat că o navă deținută de Turcia a primit permisiunea de a trece. Ce nave au fost atacate Atacurile asupra navelor din Golf au părut „aleatorii”, fiind mai degrabă menite să semene confuzie și perturbări, decât să vizeze anumite țări și companii, au explicat analiștii maritimi. Cel puțin 16 nave au fost lovite în apele din apropierea portului Fujairah din Emiratele Arabe Unite, a portului Khor Al Zubair din Irak și a Golfului Oman, a anunțat Organizația Maritimă Internațională. Experții au analizat și au aflat că cele mai multe dintre navele atacate au conexiuni occidentale sau cu state din Golf. Totuși, printre navele atacate sunt și vapoare din Thailanda, Vietnam și Brazilia. De la declanșarea crizei, armatorii s-au străduit să obțină rute alternative, porturi de rezervă și rețele de transport terestru. Când a început războiul, aproximativ 80 de nave container se îndreptau spre porturi din zona Strâmtorii Ormuz, potrivit lui Kpler. De atunci, 43 au fost redirecționate către alte porturi din Golf, iar celelalte au plecat din regiune. Mărfurile au fost redirecționate către porturi din afara strâmtorii, în special Fujairah și Khor Fakkan din Emiratele Arabe Unite și Sohar din Oman, înainte de a fi transportate cu camioanele către destinațiile lor.
Traian Băsescu: Europa nu va intra într-o criză gravă de energie, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz
„Nu cred că Europa poate intra într-o criză gravă”, spune Traian Băsescu, susținând că Uniunea Europeană și-a redus dependența de hidrocarburi. „Ceea ce se întâmplă este proba unei decizii corecte luate de Uniunea Europeană de a diminua dependența de hidrocarburi în obținerea energiei electrice și a încălzirii. Politica Uniunii Europene este să se îndrepte cât mai mult către alte sorturi de energie decât energia generată de hidrocarbur”, spune fostul șef de stat. Alternativele energetice ale Europei Fostul președintele consideră că statele europene au suficiente alternative de aprovizionarea cu resurse, fără să reia relațiile energetice cu Federația Rusă. „Strâmtoarea Ormuz creează probleme, dar Europa se poate aproviziona cu țiței dacă are nevoie. Din alte zone, spre exemplu, este terminalul Arabiei Saudite din Marea Roșie de la Yanbu. Este un mare terminal acolo, se poate aproviziona de acolo. Mergem mai încoace, venim în Mediterană. Este terminalul de la Ceyhan, pe unde se vinde țiței iranian, țiței din Azerbaidjan și țiței din Kazahstan. Venim mai încoace, venim în Marea Neagră, dacă vreți. Avem terminalul de la Batumi, pe unde se comercializează țiței din Kazahstan și din Azerbaidjan. Și avem terminalul de la novorossiysk, unde se scoate pe piață țiței din Kazahstan și din Federația Rusă. Dacă venim în vestul Africii, din Nigeria, care e țara OPEC și care exportă cantități uriașe de petrol. Venim în Mediterană la gazele lichefiate din Algeria. Venim la țițeiul din Libia. Deci Uniunea Europeană și Europa în general au locuri din care să se poată aproviziona cu țiței, fără să fie nevoie să revină la aprovizionarea cu țiței de la ruși. ”, spune Băsescu la B1 TV, amintind și de gazul american care se află deja pe piața europeană. Dificultăți în minarea Strâmtorii Ormuz Referitor la amenințările cu minarea Strâmtorii, fostul președinte spune că procesul este unul extrem de complex din punct de vedere tehnic. „Pentru cei care știu ce înseamnă minarea unei ape, nu e ușor să minezi strâmtoarea Ormuz. Este o strâmtoare cu adâncimi mari, între 70 și 150 de metri în pasa de navigație. Și nu poți să dai drumul la mine pur și simplu acolo. Curentul este de 3 metri pe secundă, deci într-un minut o mină este derivată 180 de metri. Dacă nu e ancorată. Ca să ancorezi mine în strâmtoarea Ormuz este un proces complicat pentru că trebuie să le ancorezi și în același timp să-ți stabilezi și adâncimea la care vrei să fie sub suprafața apei. Și aici este iar o dificultate, că acolo este maree. Curentul este când către intrare în golf, când către ieșire. Iar nivelul apei crește cu 2-3 metri la maree. Deci este extrem de complicat să minezi strâmtoarea Ormuz”, explică Traian Băsescu.
Donald Trump: Războiul cu Iranul se va încheia în curând
Donald Trump a declarat că Iranul „nu este pregătit” pentru un acord de pace, dar a promis că războiul se va încheia în „curând”. Președintele a spus anterior că „va bombarda de plăcere insula Kharg” și va prelungi războiul cu Iranul până când va simți „în oase”. A amenințat aliații din NATO că vor avea un viitor sumbru dacă nu vor sprijini SUA în conflictul cu Iranul și nu vor contribui cu nave de luptă la redeschiderea Strâmtoarei Ormuz. Trump, despre prețurile la petrol Trump a mai spus pentru PBS că prețul conflictului cu Iranul este „neglijabil” : „Prețurile petrolului vor scădea drastic imediat ce se va termina. Am lăsat multă infrastructură la Teheran (neatinsă), pentru că dacă ai face-o, ar însemna ani de reconstrucție…Aș putea distruge centralele electrice într-o oră… dar dacă fac asta, ar fi ani de reconstrucție și ar fi o traumă. Așa că încerc să amân astfel de lucruri.”, a declarat președintele pentru PBS. Trump va susține o conferință de presă de la Centrul Kennedy după ce a sugerat că ar putea amâna întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping dacă China nu intervine să ajute SUA. Trump, avertizat de producătorii petrolieri Directorii americani din industria petrolieră au avertizat administrația Trump că criza energetică cauzată de conflictul din Iran s-ar putea agrava, în principal pentru că perturbările din Strâmtoarea Ormuz amenință aprovizionarea globală cu petrol. Prețurile au crescut deja la aproximativ 99 de dolari pe baril. Creșterea ar putea continua, iar directorii se tem că prețurile crescute în mod prelungit ar putea dăuna economiei globale, chiar dacă companiile petroliere ar beneficia pe termen scurt, scrie Wall Street Journal. Potrivit NBC News, războiul a cauzat moartea a peste 2.000 de oameni în Orientul Mijlociu. Numai în Iran au fost uciși 1.200 de oameni în atacurile americane și israeliene, iar în Liban peste 850. 15 militari americani și-au pierdut viața de la începerea războiului cu Iranul. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: CTP îl critică pe Trump pentru prelungirea războiului cu Iranul: „Aidoma unui alcoolic, președintele vrea breaking news provocate de El
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe sugerează că vizita lui Trump în China va fi amânată. Ce anunță ministerul de Externe de la Beijing
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat reporterilor într-o conferință de presă organizată luni că președintele Donald Trump și-ar putea amâna călătoria în Republica Populară Chineză programată la finalul lunii martie și a dezvăluit că admnistrația prezidențială le solicită țărilor membre NATO să i se alăture în rezvolvarea crizei din Strâmtoarea Ormuz. „Există posibiltiatea ca deplasarea să fie amânată. Vă vom ține la curent, dar conersația dintre cei doi lideri va avea loc, deci cât mai curând vom avea noutăți, vă vom da noi date. În acest moment, președintele așteaptă cu nerăbdare să viziteze China. Data s-ar putea schimba. În postura de comandantul suprem al armatei, prioritatea sa este să se asigure de succesul Operațiunii Epic Fury”, a spus Karoline Leaitt. Trump este mai preocupat de succesul operațiunii din Iran Ea a reiterat apelul lui Trump pentru China și NATO să se alăture în eforturile Statelor Unite de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. „Cred că președintele are dreptate absolută să facă apel la aceste țări să ajute mai mult SUA în a redeschide Strâmtoarea Ormuz, pentru a opri acest regim terorist să mai ne blocheze fluxul de energie”. Reacția Chinei Când a fost rugat să comenteze știrile din presă referitoare la amânarea vizitei planificate a președintelui american Donald Trump în China, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat că șeful de stat „joacă un rol de călăuzire strategică de neînlocuit în relațiile sino-americane”. „Cele două părți mențin comunicarea cu privire la vizita președintelui Trump în China”, a spus ministrul, potrivit Global Times. Știre în curs de actualizare
Trump avertizează dur NATO: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău. Anunță că vrea trupe de comando europene în Golf
UPDATE. Președintele SUA, Donald Trump, a repetat în Air Force One, pe drumul de întoarcere de la Miami către Casa Albă, în discuțiile către ziariștii, avertismentele către NATO. Liderul SUA a recunoscut că poartă negocieri cu aproximativ șapte țări privind posibilitatea participării lor la patrularea strâmtorii Ormuz. „Iran și SUA susțin dialogul, iar partea iraniană dorește un acord. Teheranul nu este dispus să respecte cerințele Washingtonului. Statele Unite nu sunt pregătite, deocamdată, să anunțe sfârșitul operațiunii militare împotriva Iranului”, a spus el. Trump afirmă că SUA „în curând” va încheia și un acord cu Cuba sau va „face ceea ce trebuie” în legătură cu aceasta. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO” Președintele SUA a declarat pentru FT într-un interviu acordat duminică că ar putea amâna, de asemenea, summitul său cu președintele Chinei, Xi Jinping, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, în timp ce face presiuni asupra Beijingului pentru a ajuta la deblocarea acestei căi navigabile cruciale. „Este normal ca oamenii care beneficiază de Strâmtoare să contribuie la asigurarea că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus Trump, argumentând că Europa și China depind în mare măsură de petrolul din Golf, spre deosebire de SUA. „Dacă nu există niciun răspuns sau dacă este un răspuns negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO”, a adăugat el. Comentariile lui Trump, făcute într-o convorbire telefonică de opt minute cu FT, au venit la o zi după ce a făcut apel la China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie să se alăture unui „efort de echipă” pentru a deschide punctul de blocare prin care trece o cincime din petrolul mondial. Iranul a închis practic strâmtoarea după ce SUA și Israelul au lansat războiul în urmă cu mai bine de două săptămâni, stârnind temeri privind un nou șoc al prețului petrolului pentru economia globală. Eforturile SUA de a deschide calea navigabilă au eșuat în mare parte. Prețurile internaționale ale petrolului au atins 106 dolari pe baril duminică seara, în creștere cu aproximativ 45% de la începutul războiului. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA. De asemenea, el își dorea „oameni care să elimine câțiva actori negativi de pe țărmul [iranian]”. Trump a sugerat că își dorește echipe de comando europene sau alt ajutor militar pentru a elimina iranienii care sunt „o pacoste” în Golf cu drone și mine navale. „Îi lovim foarte tare”, a spus Trump. „Nu le-a mai rămas decât să facă niște probleme în strâmtoare, dar acești oameni sunt beneficiari și ar trebui să ne ajute să o supraveghem. Îi vom ajuta. Dar ar trebui să fie și ei acolo. Ai nevoie de mulți oameni care să supravegheze câțiva.” Trump vrea și ajutorul Chinei. Ar putea amâna vizita la Beijing Trump a spus că se așteaptă, de asemenea, ca China să ajute la deblocarea strâmtorii înainte de a călători la Beijing la sfârșitul acestei luni pentru un summit cu Xi Jinping, prima sa călătorie în China în al doilea mandat. „Cred că și China ar trebui să ajute, deoarece China își obține 90% din petrolul său din strâmtoare [sic]”, a spus Trump. Așteptarea până la summit ar fi prea târziu, a spus el. „Am vrea să știm înainte de asta. Este [două săptămâni] mult timp.” El a adăugat că și călătoria sa în China ar putea fi amânată. „Am putea amâna”, a spus Trump. Nu a spus pentru cât timp. Trump, supărat pe Keir Starmer, premierul britanic: „Eu am nevoie de nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm” După ce a vorbit duminică mai devreme cu prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, Trump și-a exprimat frustrarea „deosebită” și față de reacția Marii Britanii de până acum. „Regatul Unit ar putea fi considerat aliatul numărul unu, cel mai longeviv etc. și când le-am cerut să vină, nu au vrut să vină”, a spus el. „Și imediat ce am eliminat practic capacitatea de pericol din Iran, au spus: «ei bine, vom trimite două nave», iar eu am spus: «avem nevoie de aceste nave înainte să câștigăm, nu după ce câștigăm». Am spus de mult timp că NATO este o stradă cu sens unic.” El a susținut că orice pericol pentru aliații care mută active în Golf ar fi minim, deoarece SUA și Israelul au distrus capacitatea militară a Iranului în ultimele două săptămâni. Trump a repetat în interviul pentru Financial Times că a „decimat” Iranul, dar ulterior a spus că Iranul este o pacoste. „Singurul lucru pe care îl pot face este să creeze puțină problemă punând o mină în apă – o pacoste, dar pacostea poate cauza probleme.” „Putem lovi insula Kharg în cinci minute” Trump a avertizat, de asemenea, că SUA sunt pregătite să lanseze noi atacuri asupra insulei Kharg, centrul de export de petrol al Iranului, și ar putea viza infrastructura sa petrolieră. „Ați văzut că am lovit insula Kharg, totul, în afară de conducte, ieri”, a spus el, referindu-se la un bombardament pe care l-a anunțat vineri. „Putem lovi asta în cinci minute. Și nu au nimic de făcut în privința asta.” Întrebat dacă Rusia ajută Iranul
Sunt cu Bibi total Trump oferă un interviu presei israeliene în care îl laudă pe Netanyahu și îl atacă dur pe președintele Israelului
„Statul Israel nu ar fi existat dacă Netanyahu nu ar fi fost la putere. Sunt cu Bibi total” “Există vreun alt lider în Israel care ar fi putut face ceea ce a făcut Netanyahu? Nu, chiar nu cred. Nu ar fi existat Statul Israel dacă prim-ministrul Netanyahu nu ar fi fost la putere. Îl susțin pe Bibi. Sunt cu Bibi total”, a spus Donald Trump, în interviul pentru Canal 14 Israel, post apropiat de premierul israelian. „Isaac Herzog este un om slab și ineficient. Folosește grațierea și o flutură lui Bibi” Președintele Trump nu s-a ferit să-și exprime „disprețul” față de președintele Isaac Herzog, menționează jurnaliștii Canalului 14. „Președintele vostru este un om slab. Președintele Israelului este un om slab și ineficient, care folosește grațierea și o flutură deasupra capului lui Bibi. Nici măcar nu ați mai avea Israelul în acest moment dacă el nu ar fi fost prim-ministru. Eu îl susțin pe Bibi”, a spus Trump. „Greșit! Știri false” Întrebat dacă între SUA și Israel există tensiuni pe tema războiului din Iran, așa cum a raportat Axios, Donald Trump a replicat: “Greșit. Rapoartele privind tensiunile dintre SUA și Israel sunt o mare greșeală. O minciună sfruntată și știri false. Sunt știri false de clasa a treia. Relațiile dintre țările noastre nu au fost niciodată mai bune”. „Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA” “Pentru a menține Strâmtoarea Ormuz deschisă — da, țările din regiune vor trebui să se alăture luptei. Ei obțin tot petrolul, noi nu avem nimic de câștigat din această strâmtoare. Țările care primesc petrolul sunt cele care trebuie să participe. Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA. Noi îi vom ajuta foarte mult. Strâmtoarea trebuie să rămână deschisă pe toată lungimea ei. Vom fi acolo pentru a le ajuta, a spus Trump, întrebat despre blocajul din Strâmtoarea Ormuz care a sufocat traficul de petrol și GNL.
Aplicăm principiul ochi pentru ochi. Șeful diplomației iraniene vorbește în presa din SUA despre strategia Teheranului, supraviețuirea regimului și Strâmtoarea Ormuz
„Au atacat aseară de pe teritoriul vecinilor noștri, din Emiratele Arabe Unite” „Noaptea trecută, au atacat insula Kharg și insula Abu Musa cu sistemul de rachete de artilerie, HIMARS, cum îl numesc ei, care este un sistem de rachete cu rază mică de acțiune. Și au făcut-o de pe teritoriul vecinilor noștri. Este clar că folosesc teritoriul vecinilor noștri pentru a ne ataca cu acest tip de rachete, iar acest lucru este absolut inacceptabil. Aceste atacuri au fost urmărite de forțele noastre, iar acum este clar că sunt lansate din Emiratele Arabe Unite – din două locații din Emiratele Arabe Unite – din Ras Al Khaimah și dintr-o locație foarte aproape de orașul Dubai. Și este foarte periculos că folosesc zone dens populate pentru a lansa rachete împotriva noastră”, a spus Araghchi. „Strâmtoarea Ormuz este închisă doar navelor inamicilor noștri și aliaților lor” Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, susține că Strâmtoarea Ormuz este deschisă doar prietenilor Iranului, nu și SUA și Israelului: „Strâmtoarea Ormuz este deschisă. Este închisă doar petrolierelor și navelor care aparțin inamicilor noștri, celor care ne atacă pe noi și aliații lor. Alții sunt liberi să treacă. Desigur, mulți dintre ei preferă să nu treacă din cauza preocupărilor lor de securitate. Acest lucru nu are nicio legătură cu noi. Sunt multe petroliere și nave care trec prin Strâmtoarea Ormuz și pot spune că strâmtoarea nu este închisă, dar este închisă doar navelor și petrolierelor americane și israeliene, nu și altora”. Șeful diplomației iraniene susține că publicul va vedea „curând” că nu există nicio problemă cu noul Lider Suprem, Mojtaba Khamenei: „El și-a trimis mesajul și își va îndeplini atribuțiile. Își îndeplinește atribuțiile conform Constituției și va continua să le facă”. „Republica islamică este un sistem care nu depinde de un individ” „Cred că până acum ar fi trebuit să fie clar și cunoscut pentru toată lumea că sistemul nostru este foarte bine înrădăcinat în societate. Republica Islamică este un sistem care nu depinde de niciun individ sau de niciun grup de oameni. Este bine stabilit. Este o structură politică foarte bine stabilită, iar statul își îndeplinește funcțiile. Totul este la locul său. Nu ar trebui să aibă nicio speranță că ceva ce se întâmplă unor persoane va afecta sistemul. A funcționat corect după asasinarea și martiriul Liderului nostru Suprem. Ați văzut că nu s-a întâmplat nimic și totul a rămas în ordine și totuși este sub control”, explică Araghchi pentru MSNow. „Nu intru în detalii despre Rusia și China” Despre aliații Iranului, șeful diplomației de la Teheran recunoaște că Rusia și China sunt partenerii strategici ai republicii islamice: „Rusia și China sunt partenerii noștri strategici. Și am avut o cooperare strânsă în trecut, care este încă continuă. Și aceasta include și cooperarea militară. Nu voi intra în detalii despre asta. Avem o bună cooperare cu aceste două țări din punct de vedere politic, economic, chiar și militar”. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, este și el supărat pe Consiliul de Securitate al ONU, pentru că a condamnat Iranul: „Cum este posibil ca Consiliul de Securitate să ne condamne pentru că ne apărăm singuri și să nu condamne Statele Unite și Israelul, care au început această agresiune? Dacă vor să aibă o decizie sau o rezoluție justă și funcțională, ar trebui să ia în considerare toate aspectele oricărui eveniment. Suntem atacați. Statele Unite și Israelul au început acest război. Ei merită să fie condamnați, nu noi”. Araghchi a explicat și strategia Iranului în acest război – legea talionului: „Ceea ce facem este doar principiul ochi pentru ochi, care este foarte bine cunoscut”. În privința ambițiilor nucleare, Teheranul, ministrul de externe Araghchi, reiterează că nu a vrut să facă niciodată bombe nucleare: „Nu am spus niciodată că vom fabrica bombe. Am spus că avem 440 de kilograme de material îmbogățit cu 60%, iar acest lucru nu era un secret. Asta se menționează în rapoartele AIEA. Dacă ar fi îmbogățit mai mult, ar putea fi suficient pentru 10 bombe, conform afirmațiilor propriilor experți. Așadar, suntem gata să renunțăm la ele, să le diluăm, să le amestecăm în grade inferioare. Spunând asta, am vrut să spun că concesia pe care o făceam era cu adevărat mare. Dar cum au interpretat ei asta, nu știu. Poate din cauza lipsei de cunoștințe, poate din cauza intențiilor lor de a justifica, așa cum am spus, actul de agresiune care nu poate fi justificat”.
Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în hub regional, dar țara nu este nici măcar indep
Piețele energetice globale sunt zguduite de un nou val de tensiuni, după ce prețul petrolului depășise pragul 100 de dolari pe baril, luni, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ulterior, după declarațiile președintelui american Donald Trump și după deschiderea strâmtorii Ormuz, piețele s-au mai liniștit și prețul petrolului a scăzut spre 80 de dolari pe baril, dar rămân în continuare sus față de nivelul de dinainte să escaladeze războiul din Iran. Întrebarea este cât de echipată este economia României pentru șocul energectic global, în condițiile în care despre România se vorbește de ani de zile că ar avea potențial să devină un „hub regional” de energie. Dar investițiile întârzie să apară și România nu numai că nu este „un hub regional”, dar nici măcar independentă energetic. Criza energetică începe să se resimtă în întreaga economie, iar efectele perturbării transportului prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii, accentuează sentimentul de nesiguranță. Într-un context în care criza energetică bate la ușă, România riscă din nou să fie prinsă pe picior greșit, mai ales că proiectele energetice importante sunt întârziate, blocate sau inexistente. Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să producă efecte imediate. Mai mulți jucători importanți din regiune precum Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite au suspendat sau redus producția din cauza dificultăților de export provocate de blocajele Strâmtorii Ormuz. În Irak, de exemplu, producția a fost redusă cu peste două treimi deoarece rezervoarele de stocare s-au umplut. România consumă anual aproximativ 10–11 miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar o mare parte din acest necesar este acoperit din producția internă. Cu toate acestea, sectorul gazelor naturale nu este lipsit de probleme deoarece exploatarea zăcământului offshore Neptun Deep nu a început încă, deși proiectul este considerat strategic pentru securitatea energetică a României. În plus, producția realizată de compania Black Sea Oil & Gas ar fi exportată în mare parte către Bulgaria, în baza unui contract pe termen lung cu Engie. De asemenea, lucrările de exploatare pentru zăcământul de la Caragele, unul dintre cele mai mari descoperite pe uscat în ultimii ani, nu au început. Capacitățile de producție nu au fost extinse sau modernizate la timp La capitolul energie electrică, vulnerabilitățile sistemului sunt evidente. Capacitățile de producție existente nu au fost extinse sau modernizate la timp, iar multe dintre proiectele strategice întârzie de ani de zile. Centralele de la Turceni și Ișalnița nu au constructor desemnat, deși proiectele sunt întârziate de aproximativ 5 ani. Mai mult decât atât, la finalul lunii august, urmează să fie închise carierele de lignit și grupurile energetice pe bază de lignit ale Complexului Energetic Oltenia, ceea ce va elimina o parte importantă din capacitatea actuală de producție națională. Centrala Nucleară Cernavodă În plus, alte investiții majore, precum termocentrala de la Iernut, se confruntă cu decalaje și mai mari. Aceasta este întârziată cu aproximativ 7 ani, iar proiectul de la Mintia nu a finalizat nici măcar primul grup energetic, deși turbina a fost deja adusă. Situația este complicată și pentru reactorul 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă. În 2027, reactorul va intra în lucrări de retehnologizare, ceea ce va scoate temporar din sistem aproximativ 740 MW de capacitate de producție. De asemenea, două hidrocentrale, situate pe râul Jiu și râul Mureș, se află în stadii de finalizare de peste 90%, dar nu au fost puse în funcțiune. De altfel, România continuă să importe energie, peste 2.500 MW în momentele critice, din cauza lipsei capacităților de producție și stocare care să acopere consumul de seară. Avem eoliene dar nu știm să le folosim Deși România are potențialul necesar pentru dezvoltarea proiectelor eoliene, strategia națională aproape inexistentă o determină să fie complet expusă în fața unei eventuale crize energetice. Investițiile în producția verde au demarat în forță în 2012, după ce statul a decis să contribuie cu subvenții la dezvoltarea sectorului, în special în zona Dobrogei, dar au ajuns să producă doar 13% din totalul producției interne de energie electrică a României. În contrast, în Spania, energia eoliană a asigurat aproximativ 24% din totalul producției naționale de electricitate. De altfel, primele parcuri eoliene și fotovoltaice care au apărut în România au fost în Dobrogea. În plus, Dobrogea este și cea mai bună regiune din țară pentru producția de energie eoliană, iar Brăila, Constanța, Galați, Ialomița și Tulcea sunt județele care completează lista celor mai bune locații pentru dezvoltarea sectorului. România nu are capacități suficiente pentru stocarea energiei Pentru România, parcurile fotovoltaice și eolienele s-ar traduce în gigawați care ar da țării un plus de securitate energetică, ar scădea prețul energiei și ar apropia-o de ținta de energie verde pe care și-a asumat-o față de celelalte țări din Uniunea Europeană. Dar ce le ține în loc? Capacitatea limitată de stocare a României. Deși există zeci de proiecte de acest fel, care au toate aprobările necesare pentru a fi construite în România, nu avem posibilitatea să integrăm energia în Sistemul Energetic Național. Acest lucru se face, în cazul marilor producători, doar prin Transelectrica, compania care administrează rețeaua de transport a energiei electrice. În multe zone din țără infrastructura nu este suficientă pentru preluarea unor cantități mari de energie, mai ales dacă nu există investiții suplimentare în linii de transport și stații electrice. Rafinăriile sunt parțial închise și suntem dependenți de importuri Tensiunile din Orientul Mijlociu pun România într-o situație de vulnerabilitate și când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși suntem producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capaciății interne de rafinare a petrolului. Două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil sunt indisponibile în prezent. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. În acest context, cea mai grea situație de care s-ar putea lovi România ar fi în cazul motorinei. Țara noastră, la fel ca majoritatea statelor europene, depinde în mare măsură de importuri pentru acest