Merz afirmă că Germania vrea un mandat ONU pentru securizarea Strâmtorii Ormuz
Merz a declarat joi, la Berlin, că un astfel de mandat ar trebui să vină din partea Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia este membru permanent al Consiliului și are drept de veto asupra rezoluțiilor. Statele Unite au cerut angajamente concrete din partea aliaților europeni pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz după încheierea luptelor din Iran. Washingtonul vrea ca statele partenere să prezinte planuri clare în următoarele zile. „I-am spus din nou ieri președintelui Trump, în discuția noastră, că suntem pregătiți să ajutăm, de exemplu, la asigurarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz după un acord de pace”, a declarat Merz. O coaliție condusă de Marea Britanie, din care fac parte peste 40 de state, s-a angajat să contribuie la redeschiderea strâmtorii. Prin această rută trece aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol și gaze naturale. Blocarea strâmtorii a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie la nivel global și a amplificat temerile legate de posibile penurii de combustibil. Merz a precizat că o eventuală participare a Germaniei la securizarea rutelor maritime ar avea nevoie și de aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german. Trump i-a criticat în ultimele săptămâni pe aliații din NATO, spunând că analizează serios retragerea SUA din alianță, după ce mai multe state au refuzat accesul avioanelor militare americane la baze și în spațiul lor aerian. Merz a afirmat că a discutat și despre NATO cu președintele american și s-a oferit să reia discuția înaintea summitului alianței din iulie. „Intenția mea fermă este să fac tot ce este posibil pentru a menține protecția oferită de NATO pentru Europa”, a declarat Merz. „Această alianță este, cel puțin pentru moment, de neînlocuit”.
Prețul carburanților din România a scăzut după intrarea în vigoare a armistițiul dintre SUA și Iran. Cât costă astăzi benzina și motorina
Rompetrol a redus joi, 9 aprilie, prețul carburanților în toate stațiile din Capitală. Un litru de benzină s-a ieftinit cu 26 de bani, iar cel de motorină cu 20 de bani. Astfel, prețul benzinei a scăzut sub 9 lei/litru în toate stațiile grupului kazah. Prețul pentru un litru de benzină în stațiile Rompetrol este de 8,94 lei/litru, iar motorina se comercializează cu 10,08 lei/litru. Astfel, prețul benzinei este cu 29 de bani mai mic decât cel al concurenței și cu 19 bani sub cel din stațiile Petrom. Totuși, prețul motorinei practicat de Rompetrol rămâne mai mare decât al altor companii precum Lukoil, MOL și OMV. Ajustarea de astăzi nu are legătură cu evenimentele din Orientul Mijlociu, ci reflectă evoluțiile anterioare ale cotațiilor internaționale și adaptarea stocurilor după revizia rafinăriei Petromidia, care și-a reluat activitatea. Prețul global al petrolului a crescut din nou Prețul global al petrolului a crescut joi dimineață, astfel că barilul de țiței Brent a ajuns la 97,35 dolari, cu 2,74% mai mult, iar West Texas Intermediate a urcat la 97,43 dolari, în creștere cu 3,2%. Evoluția vine pe fondul incertitudinilor legate de menținerea armistițiului dintre SUA și Iran și de problemele de trafic prin Strâmtoarea Ormuz, rută crucială pentru transportul petrolului la nivel global. Reamintim că după 40 de zile, Iranul, SUA și Israelul au ajuns la un armistițiu, care va dura două săptămâni, timp în care navele blocate în Strâmtoarea Ormuz vor fi lăsate să plece și taxate individual. Circulația navelor s-a reluat în Strâmtoarea Ormuz încă de miercuri, după anunțul încetării focului, a anunțat Marine Traffic, o platformă specializată în monitorizarea traficului maritim la nivel global. RECOMANDAREA AUTORULUI: Profituri spectaculoase ale benzinăriilor din România, de peste 1 miliard de lei. Cât au încasat OMV, Rompetrol, Mol Cum se vede la pompă intrarea în vigoare a ordonanței prin care a scăzut acciza la motorină. Prețurile de ieri și de azi, fotografiate de Gândul
Iranul vrea să taxeze navele în Strâmtoarea Ormuz. Măsura încalcă regulile internaționale
Teheranul a inclus în planul său de pace pentru încheierea conflictului cu Statele Unite și Israel un mecanism prin care, împreună cu Omanul, ar putea percepe taxe pentru navele care traversează strâmtoarea. Potrivit unui oficial regional citat de Associated Press, „banii ar urma să fie folosiți de Iran pentru reconstrucție”. În același timp, redeschiderea rutei ar avea un impact imediat asupra piețelor: aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această zonă, iar blocajele din ultimele săptămâni au dus la creșteri puternice de prețuri la energie și îngrășăminte. Experții spun însă că introducerea unor taxe ar încălca un principiu fundamental consacrat de Convenția ONU privind dreptul mării: marea nu aparține niciunui stat. Articolul 17 al convenției garantează dreptul de „trecere inofensivă” pentru navele care nu amenință statele de coastă. „Libertatea de navigație a fost întotdeauna recunoscută, inclusiv în mod specific în strâmtorile internaționale”, a explicat Philippe Delebecque, profesor de drept maritim la Universitatea Sorbona. El a avertizat că acceptarea taxelor ar crea un precedent periculos, care ar putea fi extins și la alte puncte strategice din lume. Bani pentru armată? Criticii propunerii spun că măsura ar consolida controlul Iranului asupra strâmtorii și ar genera venituri importante pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, structura militară implicată în programul de rachete balistice și în reprimarea opoziției interne. În paralel, există indicii că Iranul a început deja să aplice un sistem informal de control asupra navelor. Potrivit analiștilor din transporturi, unele petroliere au fost obligate să își modifice ruta și să transmită informații detaliate despre echipaj și încărcătură, iar cel puțin două nave ar fi plătit echivalentul a aproximativ 2 milioane de dolari pentru a-și putea continua tranzitul. Poziția SUA și a statelor din Golf Președintele american Donald Trump a făcut din redeschiderea strâmtorii o prioritate, însă Casa Albă se opune introducerii taxelor. Analiștii spun că și marile state producătoare de petrol din Golf resping ideea. Arabia Saudită a cerut menținerea rutei deschise „fără restricții”, în condițiile în care țările din regiune au fost nevoite să-și reducă producția din lipsa unor alternative viabile de transport. Precedent periculos Introducerea unor taxe în Strâmtoarea Ormuz ar putea crea un precedent cu efecte globale, avertizează experții în drept maritim. „Un astfel de mecanism ar putea determina alte state să restricționeze circulația în strâmtori strategice”, a spus Julien Raynaut, președintele Asociației Franceze de Drept Maritim. El a dat exemplul Strait of Taiwan, unde China ar putea invoca un astfel de precedent pentru a limita tranzitul navelor. Impact redus pentru consumatori Deși propunerea Iranului ar putea părea o nouă presiune asupra pieței energetice, economiștii spun că impactul direct asupra consumatorilor ar fi limitat. „Povara nu cade asupra consumatorilor globali, ci în principal asupra statelor din Golf care exportă petrol prin această rută”, arată o analiză a unui grup de experți economici din Bruxelles. În acest context, costurile suplimentare ar fi absorbite în mare parte de producători și nu s-ar transfera integral către consumatori, în timp ce redeschiderea completă a strâmtorii ar avea un efect mult mai puternic asupra pieței: ar readuce rapid pe piață volume mari de petrol și ar reduce presiunile asupra prețurilor.
Valentin Stan: Strâmtoarea Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump dacă iranienii nu sunt de acord cu cererile americanilor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Strâmtoare Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump dacă Iranul nu e de acord cu cerințele SUA. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Atât micuțul Rubio, cât și micuțul Trump, cât și micuțul Hegseth au spus așa… Patru, șase săptămâni. Suntem abia la sfârșitul lunii. Da, și în 2 săptămâni forțele americane pentru desant vor fi concentrate în zonă. Peste 2 săptămâni am spus că să încheie această cimilitură. Ai înțeles? Cum se încheie? Ori cum spune Trump, se stinge lumina în Iran, ori vorbim de Strâmtoarea Trump. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Strâmtoarea Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump dacă Iranul nu e de acord cu cerințele SUA. Acesta a început prin a spune că Rubio, Trump și Hegseth au anunțat că între patru și șase săptămâni va dura războiul. Istoricul amintește că în curând se termină luna. Acesta susține că ar mai fi 2 săptămâni în care forțele americane se vor concentra pe zona Orientului Mijlociu. Mergând pe firul administrației americane, Stan susține că în maxim 2 săptămâni războiul din Iran se va termina. Acesta se leagă și de o declarație făcută de Trump. Istoricul susține că dacă nu vor merge lucrurile conform planului americanilor, Strâmtoarea Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump. Atât micuțul Rubio, cât și micuțul Trump, cât și micuțul Hegseth au spus așa… Patru, șase săptămâni. Suntem abia la sfârșitul lunii. Da, și în 2 săptămâni forțele americane pentru desant vor fi concentrate în zonă. Cam pe atunci se va încheia această cimilitură. Adică în maximum 2 săptămâni. Atenție, ai auzit cum i-a spus Trump Strâmtorii Ormuz? Peste 2 săptămâni am spus că se încheie această cimilitură. Ai înțeles? Cum se încheie? Ori cum spune Trump, se stinge lumina în Iran, ori vorbim de Strâmtoarea Trump.
China ar trebui să se implice mai mult în redeschiderea Strâmtorii Ormuz, spune Franța
Acesta a menționat că există un dialog politic direct între China și Iran pentru a permite trecerea unui anumit număr de nave, însă a pus sub semnul întrebării eficiența acestor demersuri, susținând că ar fi nevoie de o implicare mai activă din partea autorităților chineze. „Nu am văzut marina chineză intervenind pentru a redeschide strâmtoarea. Pe de altă parte, există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a se asigura că un anumit număr de nave pot trece. Va fi suficient acest lucru pentru a restabili fluxurile normale de trafic? Nu cred. Prin urmare, China va trebui probabil să se implice mai direct în dezbatere și să-și arate nerăbdarea față de faptul că strâmtoarea rămâne închisă”, a declarat amiralul Nicolas Vaujour, citat de Reuters. Comandantul francez a mai anunțat că Parisul a început demersuri pentru a reuni mai multe state cu scopul de a stabili condițiile unei redeschideri durabile a Strâmtorii. În plus, Vaujour a spus că armatele evaluează posibilitatea existenței unor mine maritime în regiune, care ar trebui eliminate înainte de reluarea traficului. „Aceasta nu este o problemă doar pentru Franța. Problema privește toate țările partenere, statele din Golf, Statele Unite și alte țări europene. Dar este în mod clar o problemă la care lucrăm, în cazul în care se va confirma exploatarea minieră, care, până în prezent, nu a fost stabilită”, mai spune oficialul francez.
WSJ: Trump le spune consilierilor că este dispus să pună capăt războiului din Iran fără a redeschide Ormuz
Președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, relatează The Wall Street Journal. Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a căii navigabile ar prelungi durata misiunii dincolo de termenul stabilit de acesta, de patru până la șase săptămâni, relatează Wall Street Journal , citând oficiali ai administrației. Sursele au adăugat că totul se va concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a marinei iraniene, înainte de a încerca să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea. Teheranul a blocat în mare parte ruta vitală a strâmtorii Ormuz, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie. Prețul mediu național de vânzare cu amănuntul al benzinei din SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în mai bine de trei ani, arată datele serviciului de urmărire a prețurilor GasBuddy, în contextul în care războiul americano-israelian cu Iranul continuă. Luni, Trump a vorbit despre „progrese mari” în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „imediat «deschisă pentru afaceri»”, atunci SUA vor continua „să arunce în aer și să distrugă complet toate centralele lor electrice, sondele de petrol și insula Kharg (și, eventual, toate instalațiile de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am «atins» încă”. Desfășurarea de trupe SUA În ciuda insistențelor lui Trump că este probabil să se ajungă la un acord, SUA au desfășurat mii de soldați în regiune în ultima săptămână, în pregătirea unei potențiale operațiuni terestre. Rapoartele au sugerat că pregătirile pentru o operațiune terestră ar putea fi o încercare de a presa Teheranul să accepte termenii americani de a pune capăt războiului. Complicând și mai mult eforturile de a pune capăt războiului, New York Times a relatat că decapitarea conducerii Iranului de către americani și israelieni de la izbucnirea războiului a împiedicat capacitatea Teheranului de a lua decizii. Uciderea a zeci de lideri iranieni complică, de asemenea, eforturile Washingtonului de a negocia cu oficialii de la Teheran care rămân, a relatat The Times, adăugând că negociatorii iranieni ar putea avea puține cunoștințe despre ceea ce guvernul lor este dispus să cedeze. Cu toate acestea, vizarea conducerii a împiedicat, de asemenea, capacitatea acestora de a coordona atacuri majore de represalii, se arată în raport, citând oficiali anonimi familiarizați cu evaluările serviciilor secrete americane și occidentale. Oficialii americani au declarat pentru The Times că asasinatele au generat o mai mare putere pentru cei din linia dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Raportul a venit după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA interacționau era, de fapt, președintele parlamentului iranian de linie dură, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el a declarat că SUA negociază cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” în Iran. Ghalibaf și-a menținut o personalitate combativă prin intermediul contului său X în timpul războiului, batjocorindu-i pe americani și lansând amenințări. Fostul comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și-a văzut profilul crescând pe măsură ce membri superiori ai teocrației au fost uciși. Israel: Nu există un calendar pentru război PM: Nu există un calendar cu privire la momentul în care se va încheia războiul din Iran, dar peste jumătate din misiunile noastre au fost îndeplinite. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat luni că războiul împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, fără a stabili un calendar cu privire la momentul în care acesta se va încheia. „Cu siguranță a trecut de jumătatea drumului. Dar nu vreau să pun un program fix”, a declarat Netanyahu pentru postul de radio conservator american Newsmax. El a adăugat că se referă la faptul că războiul este mai mult de jumătatea drumului „în ceea ce privește misiunile, nu neapărat în ceea ce privește timpul”. Netanyahu a spus că războiul a atins obiective, inclusiv uciderea a „mii” de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene. Israelul și Statele Unite sunt, de asemenea, „aproape de a distruge industria de armament [a Iranului]”, a adăugat el. „Doar întreaga bază industrială – distrugerea… uzinelor întregi și a programului nuclear în sine”, a spus el. Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Republica Islamică va cădea. „Cred că acest regim se va prăbuși intern. Dar, în acest moment, ceea ce facem este doar să le degradăm capacitatea militară, să le degradăm capacitatea de rachete, să le degradăm capacitatea nucleară și, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a spus Netanyahu.
Iranul începe să-și oficializeze controlul asupra Strâmtorii Ormuz printr-un regim de taxă de vamă
Comunicările iraniene către autoritatea maritimă a Națiunilor Unite și experiența navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz sugerează crearea a ceva asemănător unei „cabine de taxare”. Navele trebuie să intre în apele iraniene și să fie verificate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran. Cel puțin două nave au plătit pentru trecere, potrivit AP. Traficul prin strâmtoare a scăzut cu 90% de la începutul războiului cu Iranul, ceea ce a dus la o creștere vertiginosă a prețurilor globale ale petrolului și a provocat penurii alarmante națiunilor asiatice care își procură petrolul din țările din Golful Persic prin intermediul Strâmtorii Ormuz. Doar aproximativ 150 de nave, inclusiv petroliere și nave container, au tranzitat de la 1 martie, potrivit firmei de informații maritime Lloyd’s List Intelligence. Aceasta este puțin mai mult decât traficul normal dintr-o zi înainte de război. Terminalul iranian de pe insula Kharg a încărcat 1,6 milioane de barili în martie – în mare parte neschimbat față de totalurile lunare de încărcare dinainte de război, potrivit firmei de date și analiză Kpler. Majoritatea clienților sunt rafinării mici, private, din China, cărora nu le pasă de sancțiunile americane. Cel puțin 18 nave au fost lovite Majoritatea navelor care au reușit să traverseze în ultimele săptămâni s-au îndreptat spre est, din Golf; navele afiliate Iranului au reprezentat 24% din tranzite, Grecia 18%, iar China 10%, numărate după proprietate sau înmatriculare. Totuși, la o examinare mai atentă, navele conectate la Iran au reprezentat 60% din tranzite în prima parte a războiului, iar în ultimele zile, aproximativ 90%. Aproximativ jumătate dintre nave dezactivează sistemele de identificare radio care le arată locația înainte de a traversa și reapar pe partea cealaltă, în Golful Oman. Există un motiv pentru reticența și prudența lor. Cel puțin 18 nave au fost lovite și cel puțin șapte membri ai echipajului au fost uciși, potrivit Organizației Maritime Internaționale a ONU, care urmărește securitatea maritimă. Nu a specificat ce națiune a atacat navele.
Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri
Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud. În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel. Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU. Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
Fost premier israelian: „Suntem în impas. Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak, Afganistan. Nu poți militar să extragi uraniul din Iran”. Care sunt îngrijorările
Fostul prim-ministru israelian Ehud Barak a avertizat că conflictul legat de Iran, care implică SUA și Israel, a intrat într-o fază de impas, argumentând că acțiunea militară singură nu poate rezolva provocări strategice cheie, cum ar fi programul nuclear al Iranului. Ehud Barak a susținut că Statele Unite nu au obținut victorii decisive în războaiele din ultimele șase decenii. El crede că, deși SUA au avut succes în bătălii individuale, s-au chinuit să le transforme în victorii strategice pe termen lung. Barak a subliniat că conflictele moderne încep adesea cu succese rapide, dar treptat trec la perioade prelungite de stagnare, necesitând soluții politice mai degrabă decât soluții pur militare. Barak a afirmat că eliminarea uraniului îmbogățit al Iranului prin operațiuni militare nu este fezabilă din punct de vedere practic. El a sugerat că aproximativ 450 de kilograme de material nu ar putea fi eliminate doar prin atacuri convenționale, subliniind limitele forței miliare în abordarea preocupărilor legate de proliferarea nucleară. „Ehud Barak: Poate fi deschisă Strâmtoarea Ormuz? Așa a arătat începutul în Vietnam, Irak și Afganistan” „Trebuie să desfășori acolo două divizii americane și să te pregătești să stai luni de zile. Așa a arătat începutul războiului din Vietnam, începutul războiului din Irak și același lucru în Afganistan. La început reușește. Apropo, în toate aceste războaie – inclusiv acest nou capitol al nostru – trebuie să știi: un război inițiat începe cu o realizare strălucită și pagube impresionante. Apoi vine etapa „pășirii pe apă”, în care cred că am intrat. Și dacă nu știi cum să ieși din ea și să o întrerupi la timp, se termină în negocieri în condiții inferioare celor existente înainte de a începe totul sau în înfrângere. Iar America nu a câștigat niciun război – a câștigat aproape fiecare bătălie – dar nu a câștigat niciun război în ultimii 60 de ani. Toate acestea trebuie luate în considerare și sper din tot sufletul că mă înșel”, a spus Barak. Ehud Barak: „Israelul, la nivel politic, nu știe sau nu vrea să pună capăt războiului” Ehud Barak l-a criticat și pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu: „Israelul, la nivel politic, nu știe – nu știe sau nu vrea – să pună capăt războiului. Nu știe cum să pună capăt războaielor. Au trecut doi ani și jumătate; Hamas este încă acolo după ce ne-a promis de șase ori că suntem la un pas de „Victoria Totală”. Hezbollah este încă acolo după ce ne-au spus că i-am dat înapoi cu decenii. Și programul nuclear și rachetele iraniene sunt încă acolo după ce ne-au clarificat că el [Netanyahu] a eliminat amenințarea existențială. Acum, care este problema? Când nu există adevăr și nu există încredere. De asemenea, nu cunoaștem toate detaliile – inclusiv cei dintre noi care am fost adânc implicați în aceste probleme.Nu știm care este adevărul. Dar pur și simplu nu ar trebui să ne mintă în față într-un mod atât de flagrant, astfel încât să putem participa la discuție mai serios”. Comentariile sale reflectă dezbateri mai ample între analiștii din domeniul apărării cu privire la posibilitatea de a demonta eficient infrastructura nucleară profund înrădăcinată a Iranului. Barak a descris situația actuală ca intrând într-o fază de „impas”, în care câștigurile operaționale inițiale cedează locul unei incertitudini prelungite. El a avertizat că, fără o strategie clară de încheiere a conflictului, rezultatele s-ar putea pierde și ar putea duce la negocieri prelungite sau la soluționări nefavorabile. De asemenea, el a făcut paralele cu conflicte istorice precum Vietnam, Irak și Afganistan, menționând că succesele timpurii în aceste războaie nu au prevenit complicațiile pe termen lung. Barak a subliniat prezența operațională continuă a unor grupări precum Hamas și Hezbollah, argumentând că afirmațiile repetate privind înfrângerea lor strategică nu au corespuns cu realitatea de pe teren. El a sugerat că, în ciuda presiunii militare, aceste grupuri rămân active, contribuind la instabilitatea continuă din regiune. Fostul prim-ministru a pus, de asemenea, sub semnul întrebării capacitatea conducerii politice de a încheia războaie în mod eficient. El a susținut că lipsa de transparență și încredere în mesajele publice complică procesul decizional strategic și înțelegerea publică a obiectivelor conflictului. Barak a avertizat că, fără o planificare clară a finalului, conflictele riscă fie să se încheie în condiții mai proaste decât înainte, fie să nu ajungă la o rezoluție semnificativă. Barak a subliniat, de asemenea, complexitatea scenariilor potențiale de escaladare, inclusiv controlul punctelor cheie de blocare maritimă, cum ar fi Strâmtoarea Ormuz. El a sugerat că ar fi necesare desfășurări de trupe la scară largă și o prezență militară prelungită pentru operațiuni susținute, crescând riscul unui conflict prelungit.
China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
După ce Iran a închis Strâmtoarea Ormuz în urma atacurilor ale SUA și ale Israelului, a doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu creșteri de prețuri la benzină și motorină. Nicio putere economică nu este imună, iar prețurile petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului. În China, benzina s-a făcut 1.160 yuani, iar motorina 1.115 yuani. Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, răspunzătoare de planificarea economică a Republicii Populare Chineze, a anunțat că va limita creșterea prețurilor la combustibili la nivel național pentru a ușura „povara deja destul de apăsătoare” pentru consumatori. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor la nivel internațional, pentru a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea socială, au fost implementate măsuri temporare de reglementarea prețurilor la nivel intern ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul mecanismului existent de stabilirea prețurilor”, a declarat comisia, potrivit Le Figaro. China, mai pregătită pentru criza energetică decât Occidentul Xi Jinping s-a pregătit pentru criza energetică de câțiva ani. În 2021, când a vizitat un vast câmp petrolier, a spus: „China trebuie să-și securizeze aprovizionarea energetică pe cont propriu”. Exporturile de țiței din Orientul Mijlociu au scăzut cu 61% în ultimele săptămâni, arată compania de consultanță Kpler. Jumătate din țițeiul importat de către China provine din Orientul Mijlociu. Iranul continuă să aprovizioneze China, dar la nivel mai scăzut În ciuda războiului, Iranul a continuat totuși să aprovizioneze China, principalul cumpărător al țițeiului iranian. Cu toate că vasele chinezești ale companiilor de stat din China au continuat să navigheze în regiune, importul de țiței iranian a intrat în declin. Rapoartele arată o scădere semnificativă de la 1,57 de milioane de barili pe zi în februarie 2026 la 1,47 milioane de barili pe zi în martie 2026, potrivit The Guardian. China continuă tranziția la energiile verzi pe fondul crizei petroliere De la începerea războiului, Beijing a ordonat rafinăriilor să înceteze exporturile de petrol rafinat. În același timp, statul chinez depune eforturi pentru a-și reduce dependența economică față de combustibilii fosili. În ultimii ani, China a devenit cel mai mare exportator mondial de automobile electrice și hibride. Institutul de cercetare Ember estimează că panourile solare și hidrocentralele au generat 31% din electricitatea Chinei, în 2024. În România, guvernul Bolojan a devenit preocupat de criza energetică abia când motorina a ajuns la 10 lei În România, guvernul condus de premierul liberal Ilie Bolojan nu s-a preocupat de criza energetică care a devenit tot mai apăsătoare pentru consumatorii români. Luni dimineață, 23 martie, în mai multe benzinării din țară, prețul motorinei standard a depășit pragul psiholologic de 10 lei. Abia când cel mai sumbru scenariu al specialiștilor în energie s-a adeverit, guvernul Bolojan a anunțat că va adopta marți o ordonanță de urgență prin care se decretă „stare de criză pe piața petrolului”. Guvernul României va adopta mai multe măsuri pentru protejarea populației, printre care „plafonarea adaosului comercial la combustibili și monitorizarea pieței”. Sursa Foto: Envato/Shutterstock Autorul recomandă: Casa Albă: China a fost de acord ca Trump să-și amâne vizita la Beijing în contextul războiului cu Iran