Reuters: SUA și Iranul lasă deschisă ușa dialogului după negocierile tensionate de la Islamabad
Întâlnirea din weekend, organizată la patru zile după anunțarea armistițiului, a fost primul contact direct la acest nivel între SUA și Iran după mai bine de zece ani și cel mai important de la Revoluția Islamică din 1979. În hotelul de lux Serena din Islamabad, discuțiile s-au desfășurat în două aripi separate și o zonă comună, una pentru delegația SUA, una pentru iranieni și una pentru reuniunile trilaterale cu mediatorii pakistanezi, potrivit Reuters. Strâmtoarea Ormuz și dosarul nuclear, principalele teme Pe agenda principală s-au aflat Strâmtoarea Ormuz, programul nuclear iranian și sancțiunile internaționale impuse Teheranului. Surse citate de Reuters spun că, în timpul negocierilor, a existat speranța unui progres, iar părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord. Totuși, divergențele privind dosarul nuclear, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și accesul Iranului la activele înghețate au blocat înțelegerea. Două surse iraniene de rang înalt au descris atmosfera drept apăsătoare și rece, adăugând că, deși Pakistanul a încercat să detensioneze situația, niciuna dintre părți nu a arătat disponibilitate reală de a reduce tensiunile. O sursă americană a afirmat că iranienii nu au înțeles corect că obiectivul central al SUA este un acord care să garanteze că Iranul nu va obține niciodată arma nucleară. De partea cealaltă, una dintre principalele preocupări ale Teheranului a fost lipsa de încredere în intențiile Washingtonului. Washingtonul și Teheranul mențin dialogul Luni, Donald Trump a afirmat că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să încheie un acord”. Un oficial american, referindu-se la comentariul lui Trump, a spus că există în continuare contacte între SUA și Iran și că se înregistrează progrese către un posibil acord. Întrebată despre aceste discuții, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a respectat această linie roșie și multe altele. Dialogul continuă în direcția unui acord”, a spus ea. Un diplomat din Orientul Mijlociu a declarat că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea lui JD Vance din Islamabad, iar o sursă implicată în negocieri a spus că Pakistanul transmite în continuare mesaje între Teheran și Washington. „Vreau să vă spun că se depun în continuare toate eforturile pentru rezolvarea problemelor”, a declarat luni premierul pakistanez Shehbaz Sharif. În ciuda blocajului, ambele părți au motive să evite o nouă escaladare: SUA se confruntă cu presiuni interne, iar Iranul resimte costurile economice ale războiului și ale perturbării fluxurilor energetice prin Ormuz. La finalul negocierilor, vicepreședintele american JD Vance a spus că Washingtonul a lăsat pe masă „oferta finală și cea mai bună”, iar următorul pas depinde de răspunsul Teheranului.
Motivul incredibil pentru care iranienii nu pot redeschide Strâmtoarea Ormuz: nu găsesc minele puse de ei
Iranienii nu au redeschis complet Strâmtoarea Ormuz deoarece nu pot găsi sau îndepărta toate minele marine pe care tot ei le-au amplasat, potrivit oficialilor americani citați de The New York Times. Iranienii vor să redeschidă strâmtoarea pentru a debloca negocierile de pace cu americanii. Circulația este permisă doar parțial deoarece iranienii nu pot localiza toate minele pe care le-au amplasat în calea navigabilă. De asemenea, iranienii nu au capacitatea de îndepărta toate minele chiar și atunci când știu unde se află, au declarat oficiali americani. Acest lucru poate provoca blocarea negocierilor de pace de la Islamabad. Dezvăluirea ajută la explicarea motivului pentru care Teheranul a fost lent în a se conforma cerințelor președintelui american Donald Trump de a restabili transportul maritim prin strâmtoare. De asemenea, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat săptămâna aceasta că strâmtoarea se va redeschide „cu luarea în considerare a limitărilor tehnice”. Oficialii americani au confirmat pentru NYT că expresia era o referire directă la problema minelor.
Axios: Mai multe nave de război americane au traversat Strâmtoarea Ormuz pentru prima dată de la începutul conflictului cu Iran
Este pentru prima dată când nave americane traversează strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului. Potrivit surselor Axios, mișcarea nu a fost coordonată cu Iranul, iar operațiunea a avut ca scop creșterea încrederii navelor comerciale pentru reluarea tranzitului prin zonă. Acțiunea are loc în contextul începerii negocierilor de pace dintre cele două părți în Pakistan. „A fost o operațiune concentrată pe libertatea navigației în ape internaționale”, a declarat oficialul american pentru Axios. Oficialul a spus că navele americane au traversat strâmtoarea dinspre est spre vest, către Golful Persic, după care s-au întors prin strâmtoare în Marea Arabiei. Donald Trump a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Truth Social, că teama ca navele să lovească mine marine a fost principalul factor care a descurajat traversarea Strâmtorii Ormuz. „Începem acum procesul de curățare a Strâmtorii Ormuz, ca un serviciu făcut țărilor din întreaga lume, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud, Franța, Germania și multe altele”, a scris Trump.
Coreea de Sud trimite un emisar special în Iran pentru siguranța navelor și a cetățenilor
Fostul ambasador în Kuweit, Chung Byung-ha, a fost desemnat emisar special pentru Iran al Coreei de Sud și urmează să fie trimis la Teheran în perioada imediat următoare, potrivit agenției coreene Yonhap. Misiunea sa principală va fi coordonarea măsurilor pentru asigurarea trecerii în siguranță a navelor sud-coreene prin Strâmtoarea Ormuz. Dar, și pentru protejarea cetățenilor aflați în regiune. Numirea vine la o zi după o convorbire telefonică între ministrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun, și omologul său iranian, Abbas Araghachi. Cei doi au discutat implicațiile conflictului asupra transportului maritim și securității regionale. 26 de nave cu legături sud-coreene rămân blocate în Strâmtoarea Ormuz, afectată de restricții severe de navigație în contextul conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Mai devreme, tot vineri, președintele american Donald Trump afirma că ar exista rapoarte potrivit cărora Iranul percepe taxe petrolierelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz. Și, totodată, că Iranul face o treabă foarte slabă privind tranzitul petrolului prin strâmtoare.
Merz afirmă că Germania vrea un mandat ONU pentru securizarea Strâmtorii Ormuz
Merz a declarat joi, la Berlin, că un astfel de mandat ar trebui să vină din partea Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia este membru permanent al Consiliului și are drept de veto asupra rezoluțiilor. Statele Unite au cerut angajamente concrete din partea aliaților europeni pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz după încheierea luptelor din Iran. Washingtonul vrea ca statele partenere să prezinte planuri clare în următoarele zile. „I-am spus din nou ieri președintelui Trump, în discuția noastră, că suntem pregătiți să ajutăm, de exemplu, la asigurarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz după un acord de pace”, a declarat Merz. O coaliție condusă de Marea Britanie, din care fac parte peste 40 de state, s-a angajat să contribuie la redeschiderea strâmtorii. Prin această rută trece aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol și gaze naturale. Blocarea strâmtorii a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie la nivel global și a amplificat temerile legate de posibile penurii de combustibil. Merz a precizat că o eventuală participare a Germaniei la securizarea rutelor maritime ar avea nevoie și de aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german. Trump i-a criticat în ultimele săptămâni pe aliații din NATO, spunând că analizează serios retragerea SUA din alianță, după ce mai multe state au refuzat accesul avioanelor militare americane la baze și în spațiul lor aerian. Merz a afirmat că a discutat și despre NATO cu președintele american și s-a oferit să reia discuția înaintea summitului alianței din iulie. „Intenția mea fermă este să fac tot ce este posibil pentru a menține protecția oferită de NATO pentru Europa”, a declarat Merz. „Această alianță este, cel puțin pentru moment, de neînlocuit”.
Prețul carburanților din România a scăzut după intrarea în vigoare a armistițiul dintre SUA și Iran. Cât costă astăzi benzina și motorina
Rompetrol a redus joi, 9 aprilie, prețul carburanților în toate stațiile din Capitală. Un litru de benzină s-a ieftinit cu 26 de bani, iar cel de motorină cu 20 de bani. Astfel, prețul benzinei a scăzut sub 9 lei/litru în toate stațiile grupului kazah. Prețul pentru un litru de benzină în stațiile Rompetrol este de 8,94 lei/litru, iar motorina se comercializează cu 10,08 lei/litru. Astfel, prețul benzinei este cu 29 de bani mai mic decât cel al concurenței și cu 19 bani sub cel din stațiile Petrom. Totuși, prețul motorinei practicat de Rompetrol rămâne mai mare decât al altor companii precum Lukoil, MOL și OMV. Ajustarea de astăzi nu are legătură cu evenimentele din Orientul Mijlociu, ci reflectă evoluțiile anterioare ale cotațiilor internaționale și adaptarea stocurilor după revizia rafinăriei Petromidia, care și-a reluat activitatea. Prețul global al petrolului a crescut din nou Prețul global al petrolului a crescut joi dimineață, astfel că barilul de țiței Brent a ajuns la 97,35 dolari, cu 2,74% mai mult, iar West Texas Intermediate a urcat la 97,43 dolari, în creștere cu 3,2%. Evoluția vine pe fondul incertitudinilor legate de menținerea armistițiului dintre SUA și Iran și de problemele de trafic prin Strâmtoarea Ormuz, rută crucială pentru transportul petrolului la nivel global. Reamintim că după 40 de zile, Iranul, SUA și Israelul au ajuns la un armistițiu, care va dura două săptămâni, timp în care navele blocate în Strâmtoarea Ormuz vor fi lăsate să plece și taxate individual. Circulația navelor s-a reluat în Strâmtoarea Ormuz încă de miercuri, după anunțul încetării focului, a anunțat Marine Traffic, o platformă specializată în monitorizarea traficului maritim la nivel global. RECOMANDAREA AUTORULUI: Profituri spectaculoase ale benzinăriilor din România, de peste 1 miliard de lei. Cât au încasat OMV, Rompetrol, Mol Cum se vede la pompă intrarea în vigoare a ordonanței prin care a scăzut acciza la motorină. Prețurile de ieri și de azi, fotografiate de Gândul
Iranul vrea să taxeze navele în Strâmtoarea Ormuz. Măsura încalcă regulile internaționale
Teheranul a inclus în planul său de pace pentru încheierea conflictului cu Statele Unite și Israel un mecanism prin care, împreună cu Omanul, ar putea percepe taxe pentru navele care traversează strâmtoarea. Potrivit unui oficial regional citat de Associated Press, „banii ar urma să fie folosiți de Iran pentru reconstrucție”. În același timp, redeschiderea rutei ar avea un impact imediat asupra piețelor: aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această zonă, iar blocajele din ultimele săptămâni au dus la creșteri puternice de prețuri la energie și îngrășăminte. Experții spun însă că introducerea unor taxe ar încălca un principiu fundamental consacrat de Convenția ONU privind dreptul mării: marea nu aparține niciunui stat. Articolul 17 al convenției garantează dreptul de „trecere inofensivă” pentru navele care nu amenință statele de coastă. „Libertatea de navigație a fost întotdeauna recunoscută, inclusiv în mod specific în strâmtorile internaționale”, a explicat Philippe Delebecque, profesor de drept maritim la Universitatea Sorbona. El a avertizat că acceptarea taxelor ar crea un precedent periculos, care ar putea fi extins și la alte puncte strategice din lume. Bani pentru armată? Criticii propunerii spun că măsura ar consolida controlul Iranului asupra strâmtorii și ar genera venituri importante pentru Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, structura militară implicată în programul de rachete balistice și în reprimarea opoziției interne. În paralel, există indicii că Iranul a început deja să aplice un sistem informal de control asupra navelor. Potrivit analiștilor din transporturi, unele petroliere au fost obligate să își modifice ruta și să transmită informații detaliate despre echipaj și încărcătură, iar cel puțin două nave ar fi plătit echivalentul a aproximativ 2 milioane de dolari pentru a-și putea continua tranzitul. Poziția SUA și a statelor din Golf Președintele american Donald Trump a făcut din redeschiderea strâmtorii o prioritate, însă Casa Albă se opune introducerii taxelor. Analiștii spun că și marile state producătoare de petrol din Golf resping ideea. Arabia Saudită a cerut menținerea rutei deschise „fără restricții”, în condițiile în care țările din regiune au fost nevoite să-și reducă producția din lipsa unor alternative viabile de transport. Precedent periculos Introducerea unor taxe în Strâmtoarea Ormuz ar putea crea un precedent cu efecte globale, avertizează experții în drept maritim. „Un astfel de mecanism ar putea determina alte state să restricționeze circulația în strâmtori strategice”, a spus Julien Raynaut, președintele Asociației Franceze de Drept Maritim. El a dat exemplul Strait of Taiwan, unde China ar putea invoca un astfel de precedent pentru a limita tranzitul navelor. Impact redus pentru consumatori Deși propunerea Iranului ar putea părea o nouă presiune asupra pieței energetice, economiștii spun că impactul direct asupra consumatorilor ar fi limitat. „Povara nu cade asupra consumatorilor globali, ci în principal asupra statelor din Golf care exportă petrol prin această rută”, arată o analiză a unui grup de experți economici din Bruxelles. În acest context, costurile suplimentare ar fi absorbite în mare parte de producători și nu s-ar transfera integral către consumatori, în timp ce redeschiderea completă a strâmtorii ar avea un efect mult mai puternic asupra pieței: ar readuce rapid pe piață volume mari de petrol și ar reduce presiunile asupra prețurilor.
Valentin Stan: Strâmtoarea Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump dacă iranienii nu sunt de acord cu cererile americanilor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum Strâmtoare Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump dacă Iranul nu e de acord cu cerințele SUA. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Atât micuțul Rubio, cât și micuțul Trump, cât și micuțul Hegseth au spus așa… Patru, șase săptămâni. Suntem abia la sfârșitul lunii. Da, și în 2 săptămâni forțele americane pentru desant vor fi concentrate în zonă. Peste 2 săptămâni am spus că să încheie această cimilitură. Ai înțeles? Cum se încheie? Ori cum spune Trump, se stinge lumina în Iran, ori vorbim de Strâmtoarea Trump. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum Strâmtoarea Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump dacă Iranul nu e de acord cu cerințele SUA. Acesta a început prin a spune că Rubio, Trump și Hegseth au anunțat că între patru și șase săptămâni va dura războiul. Istoricul amintește că în curând se termină luna. Acesta susține că ar mai fi 2 săptămâni în care forțele americane se vor concentra pe zona Orientului Mijlociu. Mergând pe firul administrației americane, Stan susține că în maxim 2 săptămâni războiul din Iran se va termina. Acesta se leagă și de o declarație făcută de Trump. Istoricul susține că dacă nu vor merge lucrurile conform planului americanilor, Strâmtoarea Ormuz va deveni Strâmtoarea Trump. Atât micuțul Rubio, cât și micuțul Trump, cât și micuțul Hegseth au spus așa… Patru, șase săptămâni. Suntem abia la sfârșitul lunii. Da, și în 2 săptămâni forțele americane pentru desant vor fi concentrate în zonă. Cam pe atunci se va încheia această cimilitură. Adică în maximum 2 săptămâni. Atenție, ai auzit cum i-a spus Trump Strâmtorii Ormuz? Peste 2 săptămâni am spus că se încheie această cimilitură. Ai înțeles? Cum se încheie? Ori cum spune Trump, se stinge lumina în Iran, ori vorbim de Strâmtoarea Trump.
China ar trebui să se implice mai mult în redeschiderea Strâmtorii Ormuz, spune Franța
Acesta a menționat că există un dialog politic direct între China și Iran pentru a permite trecerea unui anumit număr de nave, însă a pus sub semnul întrebării eficiența acestor demersuri, susținând că ar fi nevoie de o implicare mai activă din partea autorităților chineze. „Nu am văzut marina chineză intervenind pentru a redeschide strâmtoarea. Pe de altă parte, există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a se asigura că un anumit număr de nave pot trece. Va fi suficient acest lucru pentru a restabili fluxurile normale de trafic? Nu cred. Prin urmare, China va trebui probabil să se implice mai direct în dezbatere și să-și arate nerăbdarea față de faptul că strâmtoarea rămâne închisă”, a declarat amiralul Nicolas Vaujour, citat de Reuters. Comandantul francez a mai anunțat că Parisul a început demersuri pentru a reuni mai multe state cu scopul de a stabili condițiile unei redeschideri durabile a Strâmtorii. În plus, Vaujour a spus că armatele evaluează posibilitatea existenței unor mine maritime în regiune, care ar trebui eliminate înainte de reluarea traficului. „Aceasta nu este o problemă doar pentru Franța. Problema privește toate țările partenere, statele din Golf, Statele Unite și alte țări europene. Dar este în mod clar o problemă la care lucrăm, în cazul în care se va confirma exploatarea minieră, care, până în prezent, nu a fost stabilită”, mai spune oficialul francez.
WSJ: Trump le spune consilierilor că este dispus să pună capăt războiului din Iran fără a redeschide Ormuz
Președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, relatează The Wall Street Journal. Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a căii navigabile ar prelungi durata misiunii dincolo de termenul stabilit de acesta, de patru până la șase săptămâni, relatează Wall Street Journal , citând oficiali ai administrației. Sursele au adăugat că totul se va concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a marinei iraniene, înainte de a încerca să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea. Teheranul a blocat în mare parte ruta vitală a strâmtorii Ormuz, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie. Prețul mediu național de vânzare cu amănuntul al benzinei din SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în mai bine de trei ani, arată datele serviciului de urmărire a prețurilor GasBuddy, în contextul în care războiul americano-israelian cu Iranul continuă. Luni, Trump a vorbit despre „progrese mari” în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „imediat «deschisă pentru afaceri»”, atunci SUA vor continua „să arunce în aer și să distrugă complet toate centralele lor electrice, sondele de petrol și insula Kharg (și, eventual, toate instalațiile de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am «atins» încă”. Desfășurarea de trupe SUA În ciuda insistențelor lui Trump că este probabil să se ajungă la un acord, SUA au desfășurat mii de soldați în regiune în ultima săptămână, în pregătirea unei potențiale operațiuni terestre. Rapoartele au sugerat că pregătirile pentru o operațiune terestră ar putea fi o încercare de a presa Teheranul să accepte termenii americani de a pune capăt războiului. Complicând și mai mult eforturile de a pune capăt războiului, New York Times a relatat că decapitarea conducerii Iranului de către americani și israelieni de la izbucnirea războiului a împiedicat capacitatea Teheranului de a lua decizii. Uciderea a zeci de lideri iranieni complică, de asemenea, eforturile Washingtonului de a negocia cu oficialii de la Teheran care rămân, a relatat The Times, adăugând că negociatorii iranieni ar putea avea puține cunoștințe despre ceea ce guvernul lor este dispus să cedeze. Cu toate acestea, vizarea conducerii a împiedicat, de asemenea, capacitatea acestora de a coordona atacuri majore de represalii, se arată în raport, citând oficiali anonimi familiarizați cu evaluările serviciilor secrete americane și occidentale. Oficialii americani au declarat pentru The Times că asasinatele au generat o mai mare putere pentru cei din linia dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Raportul a venit după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA interacționau era, de fapt, președintele parlamentului iranian de linie dură, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el a declarat că SUA negociază cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” în Iran. Ghalibaf și-a menținut o personalitate combativă prin intermediul contului său X în timpul războiului, batjocorindu-i pe americani și lansând amenințări. Fostul comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și-a văzut profilul crescând pe măsură ce membri superiori ai teocrației au fost uciși. Israel: Nu există un calendar pentru război PM: Nu există un calendar cu privire la momentul în care se va încheia războiul din Iran, dar peste jumătate din misiunile noastre au fost îndeplinite. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat luni că războiul împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, fără a stabili un calendar cu privire la momentul în care acesta se va încheia. „Cu siguranță a trecut de jumătatea drumului. Dar nu vreau să pun un program fix”, a declarat Netanyahu pentru postul de radio conservator american Newsmax. El a adăugat că se referă la faptul că războiul este mai mult de jumătatea drumului „în ceea ce privește misiunile, nu neapărat în ceea ce privește timpul”. Netanyahu a spus că războiul a atins obiective, inclusiv uciderea a „mii” de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene. Israelul și Statele Unite sunt, de asemenea, „aproape de a distruge industria de armament [a Iranului]”, a adăugat el. „Doar întreaga bază industrială – distrugerea… uzinelor întregi și a programului nuclear în sine”, a spus el. Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Republica Islamică va cădea. „Cred că acest regim se va prăbuși intern. Dar, în acest moment, ceea ce facem este doar să le degradăm capacitatea militară, să le degradăm capacitatea de rachete, să le degradăm capacitatea nucleară și, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a spus Netanyahu.