Iranul amenință SUA cu atacuri lungi și dureroase dacă Washingtonul reia ofensiva militară în Strâmtoarea Ormuz
La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale. Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală. Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict. Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului. Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari. Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe. În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală. Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă. Negocierile rămân blocate Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați. În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial. Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului. Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.
NYT: Asul din mâneca Iranului: Strâmtoarea Ormuz devine noul instrument de descurajare
Deși războiul SUA-Israel împotriva Iranului a afectat semnificativ structura de conducere de la Teheran, Iranul a decis să închidă Strâmtoarea Ormuz, provocând o creștere la nivel global a prețurilor petrolului, a îngrășămintelor și altor produse de bază. Închiderea strâmtorii a dat peste cap planurile de război ale Statelor Unite și Israelului, iar oficialii au fost nevoiți să elaboreze opțiuni militare pentru a smulge strâmtoarea de sub controlul iranian, scrie The New York Times (NYT). „Toată lumea știe acum că, dacă va exista un conflict în viitor, închiderea strâmtorii va fi prima măsură prevăzută în manualul iranian. Nu poți învinge geografia”, a declarat Danny Citrinowicz, fost șef al filialei din Iran a agenției de informații militare a Israelului și actualmente membru al Atlantic Council, potrivit sursei citate. Jurnaliștii de la NYT mai notează că Iranul deține mijloace de control mult mai precise: drone de atac și rachete cu rază scurtă de acțiune. De asemenea, potrivit unor estimări făcute de oficiali militari și de informații americani, Iranul încă deține aproximativ 40% din arsenalul său de drone de atac și peste 60% din lansatoarele sale de rachete. Acest lucru reprezintă mai mult decât suficient pentru a ține ostatice navele din Strâmtoarea Ormuz în viitor. În timp ce Iranul a menținut strâmtoarea închisă de la începutul războiului – deschizând-o pentru câteva ore în această săptămână – , Statele Unite au anunțat o blocadă navală în regiune, iar săptămâna aceasta Marina SUA a început să forțeze navele de marfă să intre în porturile iraniene după ce acestea au tranzitat calea navigabilă. Chiar și așa, impactul blocadei americane a fost real. Comerțul maritim reprezintă aproximativ 90% din producția economică a Iranului, iar acest flux în ultimele zile s-a oprit în mare parte. Iranul a mai încercat o dată să blocheze Strâmtoarea Ormuz, minând-o în timpul conflictului cu Irakul din anii 1980.
Mesaj sfidător din partea Iranului, în timp ce navele care încercau să traverseze Ormuz au raportat focuri de armă
Cel puțin două nave comerciale au raportat că au fost lovite de focuri de armă în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz sâmbătă, au declarat pentru Reuters trei surse din domeniul securității maritime și al transportului maritim. Incidentul a avut loc la scurt timp după ce Iranul a anunțat că își consolidează din nou controlul asupra căii navigabile din strâmtoare. Anterior, sistemele de urmărire maritimă au arătat un convoi de opt petroliere care tranzitează strâmtoarea, fiind prima mișcare a navelor de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, acum șapte săptămâni. Sâmbătă, Iranul a declarat că reimpune controale militare stricte pe această rută, care este canalul pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol. În tot acest timp, SUA au susținut că mențin blocada porturilor iraniene. Într-un mesaj sfidător postat pe canalul său de Telegram, liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a declarat că marina iraniană este gata să provoace „noi înfrângeri amare” inamicilor săi. Președintele american Donald Trump a declarat, cu câteva ore mai devreme, că există „niște vești destul de bune” despre Iran, dar nu a oferit alte detalii despre acestea. El a mai spus însă că bombardamentele ar putea fi reluate fără un acord de pace până miercuri, când expiră un armistițiu de două săptămâni. Iranul deschisese vineri Strâmtoarea Ormuz Iranul anunțase redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz în urma unui acord separat de armistițiu de 10 zile, mediat de SUA, între Israel și Liban, încheiat joi. Însă sâmbătă, comandamentul forțelor armate iraniene a declarat că tranzitul prin strâmtoare a revenit la o stare de control militar strict iranian. Acesta a invocat ceea ce a descris drept încălcări repetate ale legilor americane și acte de „piraterie” sub pretextul unei blocade. Purtătorul de cuvânt a declarat că Iranul a fost de acord anterior, „cu bună-credință”, cu trecerea controlată a unui număr limitat de petroliere și nave comerciale în urma negocierilor. Cu toate acestea, din cauza acțiunilor continue ale SUA, Teheranul a fost forțat să restabilească controale mai stricte asupra transportului maritim prin punctul strategic de blocare.
Regatul Unit și Franța vor conduce o misiune militară defensivă pentru protejarea transportului maritim în strâmtoarea Ormuz. Ce declară Starmer și Macron
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat vineri că „de îndată ce condițiile vor permite”, Franța și Regatul Unit vor lansa o misiune militară defensivă pentru a „proteja libertatea de navigație” în strâmtoarea Ormuz. Președintele României, Nicușor Dan, a luat și el parte vineri la reuniunea internațională dedicată situației din Strâmtoarea Ormuz, inițiată de Starmer și Macron. Starmer a spus, conform Sky News, că misiunea defensivă ar urma să acționeze pentru curățarea minelor și protejarea transportului maritim în zona Strâmtorii Ormuz. De asemenea, el l-a susținut pe președintele Franței, Emmanuel Macron, în remarcile sale, spunând că „întreaga lume trebuie să vadă o soluție aici”. Redeschiderea căii navigabile cruciale trebuie să se bazeze pe „o propunere atât durabilă, cât și fezabilă”, spune el. „Redeschiderea strâmtorii este o necesitate globală și o responsabilitate globală. Trebuie să acționăm pentru a restabili fluxul liber de energie și comerț la nivel global, pentru a reduce prețurile pentru oamenii care muncesc. Cetățenii noștri trebuie să vadă o revenire la pace și stabilitate și ne vom juca pe deplin rolul.”, a declarat Starmer. De asemenea, președintele Emmanuel Macron a făcut același anunț, în cadrul aceleiași conferințe, la care a participat. „Am început deja să ne coordonăm cu Regatul Unit pentru a înființa o misiune neutră, complet separată de oricare dintre beligeranți, pentru a sprijini și securiza navele comerciale care traversează Golful.”, a spus Macron. O întâlnire de planificare va avea loc la Londra săptămâna viitoare, a adăugat Macron. Premierul Keir Starmer a declarat că Franța și Regatul Unit vor conduce misiunea și că foarte multe țări au promis deja că vor „contribui cu resurse” la misiune. „Aceasta va fi strict pașnică și defensivă, ca o misiune de liniștire a transportului maritim comercial și de sprijinire a deminării”, a spus el. „Invităm toate națiunile interesate de libera circulație a comerțului global să ni se alăture.” Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea defensivă din Strâmtoarea Ormuz Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a confirmat, de asemenea, că țara sa va sprijini misiunea defensivă din strâmtoarea Ormuz. Meloni a declarat că Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea „pur defensivă”. „Trebuie să oferim reasigurări industriei transportului maritim pentru a o face să simtă și să știe că navele lor sunt în siguranță în timpul traversării strâmtorii. Și considerăm că cea mai bună modalitate de a realiza tipul de misiune pe care ați descris-o, care va fi pur defensivă, ca principiu asupra căruia suntem cu toții de acord… Italia este dispusă să participe la acest cadru prin furnizarea unui anumit număr de unități navale, în conformitate cu ceea ce va fi autorizat de Parlamentul italian.”, a spus Meloni.
Reuters: SUA și Iranul lasă deschisă ușa dialogului după negocierile tensionate de la Islamabad
Întâlnirea din weekend, organizată la patru zile după anunțarea armistițiului, a fost primul contact direct la acest nivel între SUA și Iran după mai bine de zece ani și cel mai important de la Revoluția Islamică din 1979. În hotelul de lux Serena din Islamabad, discuțiile s-au desfășurat în două aripi separate și o zonă comună, una pentru delegația SUA, una pentru iranieni și una pentru reuniunile trilaterale cu mediatorii pakistanezi, potrivit Reuters. Strâmtoarea Ormuz și dosarul nuclear, principalele teme Pe agenda principală s-au aflat Strâmtoarea Ormuz, programul nuclear iranian și sancțiunile internaționale impuse Teheranului. Surse citate de Reuters spun că, în timpul negocierilor, a existat speranța unui progres, iar părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord. Totuși, divergențele privind dosarul nuclear, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și accesul Iranului la activele înghețate au blocat înțelegerea. Două surse iraniene de rang înalt au descris atmosfera drept apăsătoare și rece, adăugând că, deși Pakistanul a încercat să detensioneze situația, niciuna dintre părți nu a arătat disponibilitate reală de a reduce tensiunile. O sursă americană a afirmat că iranienii nu au înțeles corect că obiectivul central al SUA este un acord care să garanteze că Iranul nu va obține niciodată arma nucleară. De partea cealaltă, una dintre principalele preocupări ale Teheranului a fost lipsa de încredere în intențiile Washingtonului. Washingtonul și Teheranul mențin dialogul Luni, Donald Trump a afirmat că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să încheie un acord”. Un oficial american, referindu-se la comentariul lui Trump, a spus că există în continuare contacte între SUA și Iran și că se înregistrează progrese către un posibil acord. Întrebată despre aceste discuții, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a respectat această linie roșie și multe altele. Dialogul continuă în direcția unui acord”, a spus ea. Un diplomat din Orientul Mijlociu a declarat că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea lui JD Vance din Islamabad, iar o sursă implicată în negocieri a spus că Pakistanul transmite în continuare mesaje între Teheran și Washington. „Vreau să vă spun că se depun în continuare toate eforturile pentru rezolvarea problemelor”, a declarat luni premierul pakistanez Shehbaz Sharif. În ciuda blocajului, ambele părți au motive să evite o nouă escaladare: SUA se confruntă cu presiuni interne, iar Iranul resimte costurile economice ale războiului și ale perturbării fluxurilor energetice prin Ormuz. La finalul negocierilor, vicepreședintele american JD Vance a spus că Washingtonul a lăsat pe masă „oferta finală și cea mai bună”, iar următorul pas depinde de răspunsul Teheranului.
Motivul incredibil pentru care iranienii nu pot redeschide Strâmtoarea Ormuz: nu găsesc minele puse de ei
Iranienii nu au redeschis complet Strâmtoarea Ormuz deoarece nu pot găsi sau îndepărta toate minele marine pe care tot ei le-au amplasat, potrivit oficialilor americani citați de The New York Times. Iranienii vor să redeschidă strâmtoarea pentru a debloca negocierile de pace cu americanii. Circulația este permisă doar parțial deoarece iranienii nu pot localiza toate minele pe care le-au amplasat în calea navigabilă. De asemenea, iranienii nu au capacitatea de îndepărta toate minele chiar și atunci când știu unde se află, au declarat oficiali americani. Acest lucru poate provoca blocarea negocierilor de pace de la Islamabad. Dezvăluirea ajută la explicarea motivului pentru care Teheranul a fost lent în a se conforma cerințelor președintelui american Donald Trump de a restabili transportul maritim prin strâmtoare. De asemenea, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat săptămâna aceasta că strâmtoarea se va redeschide „cu luarea în considerare a limitărilor tehnice”. Oficialii americani au confirmat pentru NYT că expresia era o referire directă la problema minelor.
Axios: Mai multe nave de război americane au traversat Strâmtoarea Ormuz pentru prima dată de la începutul conflictului cu Iran
Este pentru prima dată când nave americane traversează strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului. Potrivit surselor Axios, mișcarea nu a fost coordonată cu Iranul, iar operațiunea a avut ca scop creșterea încrederii navelor comerciale pentru reluarea tranzitului prin zonă. Acțiunea are loc în contextul începerii negocierilor de pace dintre cele două părți în Pakistan. „A fost o operațiune concentrată pe libertatea navigației în ape internaționale”, a declarat oficialul american pentru Axios. Oficialul a spus că navele americane au traversat strâmtoarea dinspre est spre vest, către Golful Persic, după care s-au întors prin strâmtoare în Marea Arabiei. Donald Trump a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Truth Social, că teama ca navele să lovească mine marine a fost principalul factor care a descurajat traversarea Strâmtorii Ormuz. „Începem acum procesul de curățare a Strâmtorii Ormuz, ca un serviciu făcut țărilor din întreaga lume, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud, Franța, Germania și multe altele”, a scris Trump.
Coreea de Sud trimite un emisar special în Iran pentru siguranța navelor și a cetățenilor
Fostul ambasador în Kuweit, Chung Byung-ha, a fost desemnat emisar special pentru Iran al Coreei de Sud și urmează să fie trimis la Teheran în perioada imediat următoare, potrivit agenției coreene Yonhap. Misiunea sa principală va fi coordonarea măsurilor pentru asigurarea trecerii în siguranță a navelor sud-coreene prin Strâmtoarea Ormuz. Dar, și pentru protejarea cetățenilor aflați în regiune. Numirea vine la o zi după o convorbire telefonică între ministrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun, și omologul său iranian, Abbas Araghachi. Cei doi au discutat implicațiile conflictului asupra transportului maritim și securității regionale. 26 de nave cu legături sud-coreene rămân blocate în Strâmtoarea Ormuz, afectată de restricții severe de navigație în contextul conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Mai devreme, tot vineri, președintele american Donald Trump afirma că ar exista rapoarte potrivit cărora Iranul percepe taxe petrolierelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz. Și, totodată, că Iranul face o treabă foarte slabă privind tranzitul petrolului prin strâmtoare.
Merz afirmă că Germania vrea un mandat ONU pentru securizarea Strâmtorii Ormuz
Merz a declarat joi, la Berlin, că un astfel de mandat ar trebui să vină din partea Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia este membru permanent al Consiliului și are drept de veto asupra rezoluțiilor. Statele Unite au cerut angajamente concrete din partea aliaților europeni pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz după încheierea luptelor din Iran. Washingtonul vrea ca statele partenere să prezinte planuri clare în următoarele zile. „I-am spus din nou ieri președintelui Trump, în discuția noastră, că suntem pregătiți să ajutăm, de exemplu, la asigurarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz după un acord de pace”, a declarat Merz. O coaliție condusă de Marea Britanie, din care fac parte peste 40 de state, s-a angajat să contribuie la redeschiderea strâmtorii. Prin această rută trece aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol și gaze naturale. Blocarea strâmtorii a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie la nivel global și a amplificat temerile legate de posibile penurii de combustibil. Merz a precizat că o eventuală participare a Germaniei la securizarea rutelor maritime ar avea nevoie și de aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german. Trump i-a criticat în ultimele săptămâni pe aliații din NATO, spunând că analizează serios retragerea SUA din alianță, după ce mai multe state au refuzat accesul avioanelor militare americane la baze și în spațiul lor aerian. Merz a afirmat că a discutat și despre NATO cu președintele american și s-a oferit să reia discuția înaintea summitului alianței din iulie. „Intenția mea fermă este să fac tot ce este posibil pentru a menține protecția oferită de NATO pentru Europa”, a declarat Merz. „Această alianță este, cel puțin pentru moment, de neînlocuit”.
Prețul carburanților din România a scăzut după intrarea în vigoare a armistițiul dintre SUA și Iran. Cât costă astăzi benzina și motorina
Rompetrol a redus joi, 9 aprilie, prețul carburanților în toate stațiile din Capitală. Un litru de benzină s-a ieftinit cu 26 de bani, iar cel de motorină cu 20 de bani. Astfel, prețul benzinei a scăzut sub 9 lei/litru în toate stațiile grupului kazah. Prețul pentru un litru de benzină în stațiile Rompetrol este de 8,94 lei/litru, iar motorina se comercializează cu 10,08 lei/litru. Astfel, prețul benzinei este cu 29 de bani mai mic decât cel al concurenței și cu 19 bani sub cel din stațiile Petrom. Totuși, prețul motorinei practicat de Rompetrol rămâne mai mare decât al altor companii precum Lukoil, MOL și OMV. Ajustarea de astăzi nu are legătură cu evenimentele din Orientul Mijlociu, ci reflectă evoluțiile anterioare ale cotațiilor internaționale și adaptarea stocurilor după revizia rafinăriei Petromidia, care și-a reluat activitatea. Prețul global al petrolului a crescut din nou Prețul global al petrolului a crescut joi dimineață, astfel că barilul de țiței Brent a ajuns la 97,35 dolari, cu 2,74% mai mult, iar West Texas Intermediate a urcat la 97,43 dolari, în creștere cu 3,2%. Evoluția vine pe fondul incertitudinilor legate de menținerea armistițiului dintre SUA și Iran și de problemele de trafic prin Strâmtoarea Ormuz, rută crucială pentru transportul petrolului la nivel global. Reamintim că după 40 de zile, Iranul, SUA și Israelul au ajuns la un armistițiu, care va dura două săptămâni, timp în care navele blocate în Strâmtoarea Ormuz vor fi lăsate să plece și taxate individual. Circulația navelor s-a reluat în Strâmtoarea Ormuz încă de miercuri, după anunțul încetării focului, a anunțat Marine Traffic, o platformă specializată în monitorizarea traficului maritim la nivel global. RECOMANDAREA AUTORULUI: Profituri spectaculoase ale benzinăriilor din România, de peste 1 miliard de lei. Cât au încasat OMV, Rompetrol, Mol Cum se vede la pompă intrarea în vigoare a ordonanței prin care a scăzut acciza la motorină. Prețurile de ieri și de azi, fotografiate de Gândul