Acordul privind Strâmtoarea Ormuz intră în linie dreaptă | SUA și Iranul spun că negocierile sunt aproape de final
Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP. Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”. Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune. Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri. Negocierile, condiționate de concesii reciproce Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului. În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene. Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz. Atacurile asupra transportului maritim continuă În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite. Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit. În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah. Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.
Portugalia: Carburanții se scumpesc puternic de luni. Motorina ajunge aproape de pragul de 2 euro pe litru
Cea mai mare scumpire este așteptată în cazul motorinei, al cărei preț ar urma să crească cu 13,5 cenți pe litru în săptămâna 20-26 iulie. Benzina se va scumpi, la rândul său, cu 6,5 cenți pe litru, potrivit estimărilor Automobile Club of Portugal (ACP), citate de Euronews. În urma majorărilor, prețul mediu estimat al motorinei va ajunge la 1,988 euro pe litru, în timp ce benzina va costa aproximativ 1,980 euro pe litru. Pentru un plin de 50 de litri de motorină, majorarea de 13,5 cenți ar însemna un cost suplimentar de aproximativ 6,75 euro față de prețurile anterioare scumpirii. Estimările au fost calculate pe baza cotațiilor materiilor prime de la închiderea piețelor de joi. Valorile finale afișate la benzinării pot suferi însă modificări, în funcție de evoluția cotațiilor petrolului și produselor petroliere. Războiul din Orientul Mijlociu pune presiune pe prețurile carburanților Creșterea vine pe fondul tensiunilor tot mai mari de pe piețele energetice, alimentate de războiul care implică Statele Unite, Israelul și Iranul. Un punct critic rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale tranzitează această zonă, iar perturbarea transporturilor poate avea efecte rapide asupra cotațiilor internaționale și, ulterior, asupra prețurilor plătite de consumatori. Iranul a atacat baze americane din statele vecine. Sursa foto: X Escaladarea recentă a confruntărilor și prăbușirea acordului provizoriu care trebuia să oprească luptele au amplificat din nou incertitudinea. Guvernul portughez a promis să intervină atunci când scumpirile depășesc 10 cenți, printr-o reducere extraordinară și temporară a taxei aplicate produselor petroliere și energetice. În cazul motorinei, creșterea estimată pentru săptămâna viitoare depășește acest prag. Guvernul vrea să afle de ce ieftinirile ajung atât de greu la pompă În paralel, autoritățile portugheze analizează modul în care evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale este transferată către consumatori. Ministrul Mediului și Energiei, Maria Graça Carvalho, a cerut autorității de reglementare ERSE să analizeze prețurile practicate de comercianții de carburanți începând din 2024, potrivit publicației Expresso. Guvernul vrea să afle de ce scăderile cotațiilor internaționale ale petrolului se reflectă uneori cu întârziere în prețurile de la benzinării. Analiza solicitată ar urma să acopere ultimii doi ani și să fie finalizată în termen de 20 de zile. O eventuală reducere a TVA pentru carburanți a intrat, de asemenea, în dezbaterea publică, însă ministrul portughez de Finanțe, Joaquim Miranda Sarmento, a indicat că nu intenționează să modifice cota taxei. Scumpirea anunțată pentru Portugalia oferă și un indiciu asupra presiunilor care se acumulează pe piața europeană a carburanților. Evoluția din fiecare țară depinde însă de taxare, stocuri, costurile de distribuție și mecanismele locale de stabilire a prețurilor, astfel că majorările anunțate în Portugalia nu se aplică automat și în România.
De ce benzina și motorina s-ar putea ieftini abia la toamnă. CEO-ul TotalEnergies explică ce urmează pe piața petrolului după blocada din Strâmtoarea Ormuz
Prețurile carburanților ar putea rămâne ridicate până în toamnă, chiar dacă scad tensiunile din Orientul Mijlociu. Directorul general al TotalEnergies, Patrick Pouyanné, explică, într-un interviu pentru Le Figaro, că piața petrolului are nevoie de încă trei-patru luni pentru a se reechilibra, având în vedere că transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne afectat, iar stocurile de produse rafinate sunt reduse. Șoferii nu vor resimți prea curând ieftiniri la pompă, deși prețul petrolului brut a început să scadă după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. Invitat la Întâlnirile Economice de la Aix-en-Provence, Patrick Pouyanné a explicat de ce consecințele blocadei din Strâmtoarea Ormuz sunt „complicate” după ce conflictul a perturbat funcționarea normală a pieței internaționale a petrolului. Producătorii din Orientul Mijlociu sunt disperați să vândă „Avem în continuare probleme în transportul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz. Nu toți armatorii sunt încă pregătiți să își asume riscul de a trimite nave în zonă”, a explicat șeful TotalEnergies. În același timp, „producătorii din Orientul Mijlociu și-au umplut atât de mult stocurile, încât sunt disperați să își vândă petrolul și îl comercializează la prețuri foarte mici”. În consecință, prețul petrolului brut „se prăbușește”. În schimb, a subliniat el, „ceea ce nu s-a ieftinit” sunt prețurile practicate de rafinării, unde „există un deficit de produse petroliere”, inclusiv benzină și motorină. Deși evită să vorbească despre o „penurie”, Pouyanné afirmă că stocurile rămân „foarte scăzute”. Prețurile la pompă rămân ridicate până în toamnă „Acesta este motivul pentru care, în prezent, prețurile benzinei și motorinei continuă să se situeze între 95 și 100 de dolari pe baril”, deoarece, explică el, trebuie luată în calcul combinația dintre „scăderea prețului petrolului brut” și „creșterea marjelor de rafinare”. Este o „situație destul de surprinzătoare”, spune directorul TotalEnergies, care explică de ce va mai fi nevoie de câteva luni până când piața va reveni la normal, „cu condiția ca beligeranții să nu reia conflictul”. Vineri, Iranul a avertizat toate petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz să respecte rutele stabilite de autoritățile iraniene, amenințând cu un „răspuns imediat și ferm” în caz contrar. Mesajul amenințător vine în plin proces de negocieri cu SUA privind stabilizarea situației din Orientul Mijlociu. Mesajul Teheranului a fost făcut public la scurt timp după ce Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a reafirmat, în urma unei reuniuni organizate în Bahrain cu oficiali din statele Golfului, angajamentul comun pentru menținerea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Bolojan a susținut că benzina se va ieftini până la finalul lui iulie Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut o prognoză mult mai optimistă la începutul săptămânii, când a anunțat că șoferii vor vedea ieftiniri chiar din iulie. ”S-a liniştit conflictul din Golf. Asta ar însemna că, începând din luna iulie, ar trebui să vedem o scădere a preţurilor la combustibili”, a declarat Ilie Bolojan, marţi seară, la TVR 1. El a fost întrebat de ce deocamdată nu se vede această scădere. ”Gândiţi-vă că companiile care vând combustibil lucrează pe nişte stocuri pe care le-au cumpărat în urmă cu 10, 15, 20 de zile. Prin urmare, tendinţa de scădere se va vedea pe toată durata lunii iulie, în aşa fel încât ar trebui ca la final de iulie să fim în situaţia în care, dacă nu mai reizbucneşte un război în Golf, preţurile la combustibili să se apropie de cele care au fost în perioada de dinainte de conflict, deci din februarie”, a explicat premierul interimar.
Primele efecte ale acordului SUA-Iran: petrolul se ieftinește pe piețele internaționale
Cotația Brent, referința internațională pentru petrol, a coborât luni la 79,12 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a ajuns la 75,32 dolari pe baril, scrie Euronews. Mișcarea vine după ce mediatorii din Qatar și Pakistan au anunțat că prima rundă de discuții privind implementarea acordului dintre Washington și Teheran s-a încheiat cu „progrese încurajatoare”. Benzină, baril. Sursa foto: Pexels. Scăderea prețurilor reflectă speranțele investitorilor că riscurile asupra transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz vor continua să se reducă. Memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută prevede atingerea unui acord final în termen de 60 de zile, încetarea operațiunilor militare și redeschiderea completă a strâmtorii. Bursele asiatice reacționează diferit În timp ce piața petrolului a reacționat pozitiv la perspectivele unei stabilizări regionale, bursele asiatice au avut evoluții mixte. Indicele japonez Nikkei 225 a urcat cu 1,6%, atingând în timpul ședinței un nou maxim istoric. Creșterea a fost susținută în principal de companiile din sectorul tehnologic și de entuziasmul investitorilor pentru inteligența artificială. Grupul japonez SoftBank a avansat cu 2,4%, iar producătorul de echipamente pentru industria semiconductorilor Tokyo Electron a câștigat 2,3%. În Coreea de Sud, indicele Kospi a crescut cu 0,4%, apropiindu-se de niveluri record. Producătorul de memorii SK Hynix a urcat cu aproape 5%, beneficiind de interesul crescut pentru sectorul AI. Investitorii rămân prudenți Nu toate piețele au împărtășit optimismul. Bursa din Hong Kong a pierdut 1%, în timp ce indicele principal din Shanghai a înregistrat doar un avans modest. Analiștii avertizează că, în ciuda progreselor diplomatice, situația din Orientul Mijlociu continuă să reprezinte un factor de risc major pentru piețele financiare și energetice. Pentru moment însă, investitorii par să mizeze pe faptul că dialogul dintre SUA și Iran va continua și că una dintre cele mai importante surse de incertitudine pentru piața petrolului din ultimele luni ar putea începe să se diminueze.
Strâmtoarea Taiwan ar putea fi noul Ormuz
Blocajul Strâmtorii Ormuzului ar putea fi însoțit în paralel sau chiar înlocuit de o „lebădă neagră”, Strâmtoarea Taiwan. Subiectul a fost pus pe tapet odată cu vizita lui Vladimir Putin în China, care survine imediat după cea a lui Donald Trump, repunând pe tapet polul BRICS pe harta geopolitică mondială. Ne putem aștepta la mari surprize ca efect al acestor reconfigurări de putere, iar noua blocadă energetică poate lua forme neașteptate, a explicat expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru Gândul. China își testează abilitatea de a echilibra relațiile cu Washingtonul și Moscova. Însă, realitatea este una de evidentă inegalitate. China câștigă teren pe măsură ce influența Rusiei intră la apă China a devenit partenerul dominant în polul BRICS, Rusia venind dintr-o poziție de vulnerabilitate mai mare decât la ultima întâlnire din septembrie 2025. Vladimir Putin și Xi Jinping / Foto – Mediafax În mod vizibil, influența Rusiei pe scena globală s-a redus semnificativ în ultimele luni. Putin pare mai fragil din cauza prelungirii războiului din Ucraina și a costurilor militare enorme, a sancțiunilor occidentale care au izolat economic Moscova și a dependenței crescânde de China pentru exporturi energetice, tehnologie și sprijin diplomatic. Pe de altă parte, China și-a consolidat poziția de superputere economică și diplomatică. A reușit să mențină relații pragmatice atât cu Rusia, cât și cu SUA, după cum s-a văzut recent la întâlnirea cu Donald Trump. Federația Rusă are mai multă nevoie de China decât invers Retorica oficială este una entuziastă, ambele părți vor celebra parteneriatul strategic, cooperarea economică și rolul cheie al celor două țări în lume. În 2o26, se sărbătoresc aniversări importante: 25 de ani de la Tratatul de Bună Vecinătate și Prietenie din 2001 și 30 de ani de parteneriat strategic. În realitate însă, este o relație asimetrică, atrage atenția Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică și geopolitică energetică. Federația Rusă are nevoie mai mult de China pentru a vinde petrol și gaz la preț redus, ocolind sancțiunile. Beijingul câștigă din această dependență fără a se lega excesiv. Așadar, Xi Jinping evită implicarea directă militară, dar beneficiază de un partener anti-occidental util și de încredere. Ce este acordul strategic Power of Siberia 2 Comerțul bilateral a explodat după 2022, odată cu începerea războiului din Ucraina. Astfel, în 2024 acesta era de aproape 245 de miliarde de dolari. Moscova își dorește să crească, dar chinezii sunt prudenți, spune expertul. Astfel, Putin va plusa pentru proiecte energetice majore, inclusiv posibile avansuri la Power of Siberia 2. Beijingul ar putea să facă un pas semnificativ, deoarece strangularea fluxului de produse energetice din Strâmtoarea Ormuz a generat o cerere mare de energie în China. Așadar, se preconizează semnarea a peste 40 de documente, pe energie, comerț, educație și o viză fără pașaport extinsă, Kremlinul având „așteptări serioase” de a obține rezultate concrete, completează Cosmin Păcuraru. Se vor amorsa discuții despre BRICS și despre integrarea economică euro-asiatică a celor două țări, iar pe agendă vor figura și problemele de securitate regională și internațională, inclusiv Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. „Concluzia ar putea fi că Beijingul își consolidează imaginea de actor global pivotal, în timp ce Rusia încearcă să arate că nu este izolată”. Subtilul joc geopolitic al energiei Așadar, relația energetică dintre China și Rusia este una puternic asimetrică. Rusia a devenit extrem de dependentă de piața chineză după pierderea accesului la Europa. China câștigă din discounturi mari, diversificare sigură și poziție de negociere dominantă. China este de departe cel mai mare cumpărător de petrol al Rusiei, aproximativ 48–51 % din exporturile rusești de țiței. În unele luni din 2026, importurile chineze au depășit 2 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă un record. Rusia a livrat volume mari cu discounturi semnificative față de benchmark‑urile internaționale, dar China dispune și de alți furnizori importanți de petrol din Golf. Singura conductă de gaze, Power of Siberia 1, a livrat gaz la capacitatea maximă, de 39 miliarde de metri cubi în 2025. În cazul gazelor, Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Chinei, prin conducte și prin tancuri de LNG, reprezentând aproximativ 30 % din importurile chineze de gaz. Deși Republica Populară Chineză importă, prin conducte, gaz din Turkmenistan, Rusia va forța începerea lucrărilor la conducta Power of Siberia 2 (50 + 12 miliarde de metri cubi). Power of Siberia 2 este încă în așteptare. În septembrie 2025 s‑a semnat un memorandum pentru un gazoduct de peste 50 de miliarde de metri cubi pe an, ce va traversa Mongolia. Construcția ar putea începe în 2026, cu primele livrări spre 2030–2031. Proiectul ar dubla capacitatea totală spre China (peste 100 de miliarde de metri cubi pe an), dar detaliile de preț și calendar rămân netransparente. China nu se grăbește și folosește acest contract ca mijloc de presiune. Xi va negocia nemilos, Rusia are asul Ormuz în mână De asemenea, China cumpără o pondere importantă din exporturile rusești de cărbune, care ajung la aproximativ 40 %. Energia reprezintă mare parte din exporturile rusești pe care Rusia le poate face către China. așadar Xi va negocia nemilos prețurile. Mai știe că veniturile Rusiei din energia care vine din China susțin bugetul de război, dependența Rusiei crescând dramatic; astăzi, China își permite să dicteze prețurile și termenii contractelor, adică contracte scurte, flexibile și cu discounturi majore. Beijingul știe că Rusia oferă un traseu terestru de import de produse energetice care este mai sigur decât rutele maritime prin Strâmtoarea Hormuz, vulnerabilă la tensiunile Iran–SUA–Israel. Totuși, Beijingul menține diversificarea și nu vrea dependență excesivă de un singur furnizor – adică Rusia – și avansează cu pași mari către propria tranziție verde, care va înlocui, pe cât se poate, combustibilii fosili. Un BRICS reînviat pentru relațiile energetice ale țărilor membre BRICS – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, la care s‑au adăugat Egiptul, Etiopia, Iranul, Indonezia și Emiratele Arabe Unite – nu este un cartel energetic precum OPEC+, dar joacă un rol tot mai important de platformă de cooperare, reziliență și contrabalansare a ordinii occidentale. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală BRICS tratează securitatea energetică a statelor membre și
Comportament pripit și stângaci: cinci civili morți după ce SUA au lovit două ambarcațiuni în Strâmtoarea Ormuz
Un oficial militar a declarat agenției de știri Tasnim că, după rapoartele SUA privind atacurile, autoritățile iraniene au efectuat o anchetă, care a constatat că forțele americane „au atacat și au tras asupra a două ambarcațiuni mici de marfă care transportau civili și se deplasau de la Khasab, de pe coasta Omanului, spre coasta iraniană”, potrivit AlJazeera. „Acest comportament pripit și stângaci al inamicului provine din teama excesivă și coșmarul armatei americane cu privire la operațiunile cu ambarcațiuni rapide ale IRGC”, a declarat oficialul militar, citat de Tasnim. După ce a raportat că forțele americane au atacat luni ambarcațiunile mici iraniene, CENTCOM, care conduce operațiunile americane în regiune, a declarat că elicopterele de atac Sea Hawk și Apache „au fost utilizate pentru a elimina ambarcațiunile mici iraniene care amenințau transportul comercial”. Washingtonul a declarat că ambarcațiunile au fost distruse în timp ce încercau să interfereze cu transportul comercial în timpul operațiunilor americane de redeschidere a Strâmtorii.
Iranul amenință SUA cu atacuri lungi și dureroase dacă Washingtonul reia ofensiva militară în Strâmtoarea Ormuz
La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale. Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală. Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict. Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului. Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari. Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe. În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală. Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă. Negocierile rămân blocate Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați. În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial. Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului. Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.
NYT: Asul din mâneca Iranului: Strâmtoarea Ormuz devine noul instrument de descurajare
Deși războiul SUA-Israel împotriva Iranului a afectat semnificativ structura de conducere de la Teheran, Iranul a decis să închidă Strâmtoarea Ormuz, provocând o creștere la nivel global a prețurilor petrolului, a îngrășămintelor și altor produse de bază. Închiderea strâmtorii a dat peste cap planurile de război ale Statelor Unite și Israelului, iar oficialii au fost nevoiți să elaboreze opțiuni militare pentru a smulge strâmtoarea de sub controlul iranian, scrie The New York Times (NYT). „Toată lumea știe acum că, dacă va exista un conflict în viitor, închiderea strâmtorii va fi prima măsură prevăzută în manualul iranian. Nu poți învinge geografia”, a declarat Danny Citrinowicz, fost șef al filialei din Iran a agenției de informații militare a Israelului și actualmente membru al Atlantic Council, potrivit sursei citate. Jurnaliștii de la NYT mai notează că Iranul deține mijloace de control mult mai precise: drone de atac și rachete cu rază scurtă de acțiune. De asemenea, potrivit unor estimări făcute de oficiali militari și de informații americani, Iranul încă deține aproximativ 40% din arsenalul său de drone de atac și peste 60% din lansatoarele sale de rachete. Acest lucru reprezintă mai mult decât suficient pentru a ține ostatice navele din Strâmtoarea Ormuz în viitor. În timp ce Iranul a menținut strâmtoarea închisă de la începutul războiului – deschizând-o pentru câteva ore în această săptămână – , Statele Unite au anunțat o blocadă navală în regiune, iar săptămâna aceasta Marina SUA a început să forțeze navele de marfă să intre în porturile iraniene după ce acestea au tranzitat calea navigabilă. Chiar și așa, impactul blocadei americane a fost real. Comerțul maritim reprezintă aproximativ 90% din producția economică a Iranului, iar acest flux în ultimele zile s-a oprit în mare parte. Iranul a mai încercat o dată să blocheze Strâmtoarea Ormuz, minând-o în timpul conflictului cu Irakul din anii 1980.
Mesaj sfidător din partea Iranului, în timp ce navele care încercau să traverseze Ormuz au raportat focuri de armă
Cel puțin două nave comerciale au raportat că au fost lovite de focuri de armă în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz sâmbătă, au declarat pentru Reuters trei surse din domeniul securității maritime și al transportului maritim. Incidentul a avut loc la scurt timp după ce Iranul a anunțat că își consolidează din nou controlul asupra căii navigabile din strâmtoare. Anterior, sistemele de urmărire maritimă au arătat un convoi de opt petroliere care tranzitează strâmtoarea, fiind prima mișcare a navelor de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, acum șapte săptămâni. Sâmbătă, Iranul a declarat că reimpune controale militare stricte pe această rută, care este canalul pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol. În tot acest timp, SUA au susținut că mențin blocada porturilor iraniene. Într-un mesaj sfidător postat pe canalul său de Telegram, liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a declarat că marina iraniană este gata să provoace „noi înfrângeri amare” inamicilor săi. Președintele american Donald Trump a declarat, cu câteva ore mai devreme, că există „niște vești destul de bune” despre Iran, dar nu a oferit alte detalii despre acestea. El a mai spus însă că bombardamentele ar putea fi reluate fără un acord de pace până miercuri, când expiră un armistițiu de două săptămâni. Iranul deschisese vineri Strâmtoarea Ormuz Iranul anunțase redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz în urma unui acord separat de armistițiu de 10 zile, mediat de SUA, între Israel și Liban, încheiat joi. Însă sâmbătă, comandamentul forțelor armate iraniene a declarat că tranzitul prin strâmtoare a revenit la o stare de control militar strict iranian. Acesta a invocat ceea ce a descris drept încălcări repetate ale legilor americane și acte de „piraterie” sub pretextul unei blocade. Purtătorul de cuvânt a declarat că Iranul a fost de acord anterior, „cu bună-credință”, cu trecerea controlată a unui număr limitat de petroliere și nave comerciale în urma negocierilor. Cu toate acestea, din cauza acțiunilor continue ale SUA, Teheranul a fost forțat să restabilească controale mai stricte asupra transportului maritim prin punctul strategic de blocare.
Regatul Unit și Franța vor conduce o misiune militară defensivă pentru protejarea transportului maritim în strâmtoarea Ormuz. Ce declară Starmer și Macron
Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, a declarat vineri că „de îndată ce condițiile vor permite”, Franța și Regatul Unit vor lansa o misiune militară defensivă pentru a „proteja libertatea de navigație” în strâmtoarea Ormuz. Președintele României, Nicușor Dan, a luat și el parte vineri la reuniunea internațională dedicată situației din Strâmtoarea Ormuz, inițiată de Starmer și Macron. Starmer a spus, conform Sky News, că misiunea defensivă ar urma să acționeze pentru curățarea minelor și protejarea transportului maritim în zona Strâmtorii Ormuz. De asemenea, el l-a susținut pe președintele Franței, Emmanuel Macron, în remarcile sale, spunând că „întreaga lume trebuie să vadă o soluție aici”. Redeschiderea căii navigabile cruciale trebuie să se bazeze pe „o propunere atât durabilă, cât și fezabilă”, spune el. „Redeschiderea strâmtorii este o necesitate globală și o responsabilitate globală. Trebuie să acționăm pentru a restabili fluxul liber de energie și comerț la nivel global, pentru a reduce prețurile pentru oamenii care muncesc. Cetățenii noștri trebuie să vadă o revenire la pace și stabilitate și ne vom juca pe deplin rolul.”, a declarat Starmer. De asemenea, președintele Emmanuel Macron a făcut același anunț, în cadrul aceleiași conferințe, la care a participat. „Am început deja să ne coordonăm cu Regatul Unit pentru a înființa o misiune neutră, complet separată de oricare dintre beligeranți, pentru a sprijini și securiza navele comerciale care traversează Golful.”, a spus Macron. O întâlnire de planificare va avea loc la Londra săptămâna viitoare, a adăugat Macron. Premierul Keir Starmer a declarat că Franța și Regatul Unit vor conduce misiunea și că foarte multe țări au promis deja că vor „contribui cu resurse” la misiune. „Aceasta va fi strict pașnică și defensivă, ca o misiune de liniștire a transportului maritim comercial și de sprijinire a deminării”, a spus el. „Invităm toate națiunile interesate de libera circulație a comerțului global să ni se alăture.” Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea defensivă din Strâmtoarea Ormuz Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a confirmat, de asemenea, că țara sa va sprijini misiunea defensivă din strâmtoarea Ormuz. Meloni a declarat că Italia va contribui cu „unități navale” la misiunea „pur defensivă”. „Trebuie să oferim reasigurări industriei transportului maritim pentru a o face să simtă și să știe că navele lor sunt în siguranță în timpul traversării strâmtorii. Și considerăm că cea mai bună modalitate de a realiza tipul de misiune pe care ați descris-o, care va fi pur defensivă, ca principiu asupra căruia suntem cu toții de acord… Italia este dispusă să participe la acest cadru prin furnizarea unui anumit număr de unități navale, în conformitate cu ceea ce va fi autorizat de Parlamentul italian.”, a spus Meloni.