Blocajele din Marea Neagră și Strâmtoarea Ormuz, în spatele exploziei prețurilor la cereale
Luna septembrie 2026 a venit cu noi creșteri considerabile ale prețurilor cerealelor, pe fondul blocajelor din Marea Neagră și Strâmtoarea Ormuz. Potrivit datelor furnizate de FAO – Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, tarifele au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani. Indexul lunar furnizat de organizație arată că prețurile au crescut luna trecută pentru cereale, zahăr și uleiuri vegetale. Indicele FAO al prețurilor alimentelor a urcat în septembrie la 136 de puncte, fiind cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022. În august, indicele era de 134 de puncte. Creșterea a fost alimentată de probleme logistice și temerile privind fenomenele meteo, care au majorat prețurile cerealelor. Pe lista îngrijorărilor se află fenomenul El Nino, precum și confruntările intensificate dintre Rusia și Ucraina. Loading … Prețuri crescute pentru cereale, zahăr și uleiuri vegetale. Sursă foto: FAO În acest sens, exporturile agricole din regiunea Mării Negre au fost perturbate, oferta de cereale și semințe oleaginoase s-a redus, iar importatorii din Asia și Africa au căutat alternative. De asemenea, prețul grâului a atins luna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) arată că, în cazul cerealelor, zahărului și al uleiurilor vegetale, indicii prețurilor au crescut. Au fost înregistrate, în schimb, cotații mai mici la carne și lactate. „Vedem o creștere persistentă și din ce în ce mai generalizată a prețurilor produselor alimentare pe plan mondial. Perturbările din Strâmtoarea Ormuz și din regiunea Mării Negre, combinate cu șocurile climatice, pun presiune pe energie, transport și produse alimentare cheie. Dacă se mențin, presiunile se vor resimți curând în prețurile produselor alimentare, în special în țările dependente de importurile de alimente și energie”, a spus Maximo Torero, economistul șf al organizației. Cereale mai scumpe Prețurile cerealelor au crescut cu 5,1% în septembrie față de august și cu 17,2% față de anul trecut. Grâul s-a scumpit cu 6,3%, iar porumbul cu 5,6%. Creșterile au fost alimentate de problemele logistice din Marea Neagră, seceta din America de Nord și incertitudinile privind Strâmtoarea Hormuz. Prețurile uleiurilor vegetale au crescut cu 0,9% în septembrie față de august 2026. Scumpirea a fost susținută de cererea ridicată pentru ulei de palmier și de temerile privind producția din Asia de Sud-Est. Evoluția a influențat și prețurile uleiurilor de rapiță și floarea-soarelui din Europa. Creșteri au fost înregistrate și la zahăr, cu 6,1%. Prețurile zahărului au crescut pe fondul așteptărilor privind o ofertă globală mai redusă în sezonul 2026/2027. În Uniunea Europeană, producția de sfeclă de zahăr este estimată în scădere. Perspectivele sunt slabe și în Thailanda și India, afectate de condițiile meteo. În Brazilia, ploile abundente au perturbat recoltarea și au susținut creșterea prețurilor. Cotații mai mici la carne și lactate Organizația mai arată scăderi ale cotațiilor la carne (cu 1,1%) și lactate (cu 0,1%). „Scăderea a reflectat cotațiile mai mici pentru carnea de pasăre și de porc, în timp ce prețurile cărnii de vită și de oaie au rămas, în linii mari, stabile. Cotațiile internaționale pentru carnea de pasăre au scăzut pe fondul unei oferte abundente la export din partea Braziliei și al unei cereri mai reduse din partea Uniunii Europene, ca urmare a intrării în vigoare, la 3 septembrie, a cerințelor de import privind utilizarea antimicrobienelor”, explică FAO. „Scăderile prețurilor la brânză au fost aproape compensate de creșterile cotațiilor pentru laptele praf, în timp ce prețurile untului au înregistrat variații minime”, arată organizația. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ, FAO
Marea Neagră, noua Strâmtoare Ormuz?
Odată cu tot mai desele și mai gravele incidente de securitate din ultimele luni, Marea Neagră ar putea juca rolul unei a doua Strâmtori Ormuz. Armatorii vorbesc deja de creșterea gradului de risc pentru acest areal complex, în care s-a extins cu repeziciune, în ultimul an, războiul din Ucraina. Consecințele care decurg sunt grave: de la accentuarea stării de nesiguranță pentru țările din regiune la daune economice concrete: creșterea prețului la barilul de petrol cu scumpirile aferente la raft sau creșterea valorii asigurărilor de securitate maritimă. Avertismentul este dat de Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, care a explicat pentru Gândul de ce această criză ar afecta toți românii. Totuși, există o rază de speranță: România și-a întărit apărarea porturilor militare prin achiziția unor sisteme anti-dronă de la Marina SUA. În ultimele luni, incidentele cu drone rusești sau ucrainene au fost tot mai dese în România. Loading … Pentru țara noastră, semnalul de alarmă a fost dat de gravul incident de securitate din 5 iunie, când o dronă ucraineană a explodat la Constanța, fiind la un pas de o tragedie. De atunci însă, au urmat și alte incidente cu drone, inclusiv în aria strategică protejată Neptun Deep, unde anul viitor Românai va demara oficial exploatarea de gaze. Însă incidente mai grave decât cel din România au loc în largul Mării Negre, ducând inclusiv la pierderea de vieți omenești. Însă autoritățile au anunțat miercuri noi investiții prin instalarea unor sisteme antidronă de ultimă generație, cu ajutorul sistemului „Black Talon” furnizat de Marina SUA. Sisteme americane antidronă „Black Talon” în 4 porturi militare de la Marea Neagră și Dunăre Astfel, România își întărește apărarea porturilor militare. Echipamentele vor proteja Constanța, Mangalia, Tulcea și Brăila și pot detecta, bruia sau neutraliza drone aeriene și maritime. Instalarea noului sistem american de apărare împotriva dronelor în 4 dintre cele mai importante porturi militare de la Marea Neagră și Dunăre vine după o escaladare a incidentelor aeriene și maritime asociate războiului din Ucraina. Echipamentele sunt destinate protejării infrastructurii critice și vor fi amplasate în porturile Constanța, Mangalia, Tulcea și Brăila, potrivit bta.bg. Rază de acțiune de 10 kilometri și neutralizarea țintei Constanța va fi primul port protejat de noua tehnologie. Echipamentul se află deja în etapa de testare, iar personalul care îl va opera este instruit de producător. Sistemul ar urma să devină operațional până la sfârșitul lunii octombrie. Are o rază de acțiune de aproximativ 10 kilometri și poate supraveghea o suprafață extinsă, inclusiv zonele militare și civile ale portului Constanța. Tehnologia este concepută pentru identificarea și urmărirea amenințărilor care vin atât din aer, cât și de la suprafața apei. Capacitatea sa nu se limitează însă la simpla detectare. Sistemul poate interveni asupra comunicației dintre dronă și operator, poate contribui la neutralizarea țintei și, în anumite situații, permite preluarea controlului asupra dispozitivului. Zona Mării Negre e în pericol crescut. Atacuri tot mai dure, soldate cu victime colaterale Chiar joi, 17 septembrie, o navă comercială sub pavilion tanzanian a fost lovită de o dronă rusească în timp ce se îndrepta spre un port ucrainean de la Marea Neagră. Atacul (foto jos) s-a soldat cu moartea căpitanului și rănirea altor 3 membri ai echipajului, potrivit autorităților de la Kiev. Rusia a lovit o navă în Marea Neagră joi 17 septembrie. Căpitanul a fost ucis, mai mulți membri ai echipajului sunt răniți grav. Moscova confirmă atacul Pe de altă parte, și Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra navelor şi infrastructurii care facilitează exporturile ruseşti de petrol şi cereale încă din iulie. De atunci, Rusia a crescut numărul atacurilor cu rachete şi drone asupra principalelor centre ucrainene de export de cereale din Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennîi. Ca efect secundar, petroliere şi nave de marfă neutre de conflictul militar tranzitează strâmtoarea Bosforului echipate cu plase, recipiente de apă şi anvelope pentru a încerca să se apere, potrivit experţilor în securitate şi imaginilor video obţinute de Reuters. Navigatorii apelează tot mai des la măsuri riscante Nava „Caruzo”, de exemplu, un petrolier sub pavilionul Sierra Leone, a tranzitat strâmtoarea pe 11 august cu recipiente de apă atârnate în jurul pupei, aparent în încercarea de a preveni avarierea sălii motoarelor. Amploarea atacurilor din partea Rusiei şi Ucrainei asupra navelor comerciale şi a infrastructurii portuare a crescut brusc şi ar putea creşte şi mai mult, a declarat la începutul lunii Corey Ranslem, director executiv al grupului de securitate maritimă Dryad Global, pentru Reuters. „Există câteva contramăsuri populare pe care le-am observat la bordul navelor care tranzitează Marea Neagră”, a spus expertul, menţionând containerele umplute cu apă şi o altă metodă care implică plase. Această din urmă metodă de protecţie, tot mai răspândită, este cunoscută sub numele de „cope cages” – plase menite să protejeze suprastructura navei de dronele explozive. Două petroliere, „Brisk” şi „Integrator”, erau echipate cu astfel de protecţie în luna august, când au traversat Bosforul. Alertă în Marea Neagră. O navă aflată sub pavilionul Republicii Dominicane a luat foc. Au fost salvați 12 marinari „Aceste dispozitive pot fi eficiente împotriva unor tipuri mai mici de drone, dar în cazul dronelor militare mai mari, ele s-ar putea să nu fie la fel de eficiente sau, în unele cazuri, deloc eficiente”, a spus Ranslem. La rândul lor, alţi specialişti maritimi au pus la îndoială eficiența acestor măsuri de a împiedica dronele navale rapide, controlate de la distanţă, sau aeronavele de atac cu încărcături explozive mari să provoace daune. Lider Sindicatului Liber al Navigatorilor: În ultima perioadă a crescut riscul Astfel de acțiuni semnalate în arealul Mării Negre, pe coastele și în largul ei, cu pagube mari aduse unor nave aflate sub pavilion străin și chiar pierderi de vieți omenești au determinat factorii de decizie internaționali să ia în calcul o reîncadrare a acestei regiuni la un nivel de risc ridicat, explică Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), în exclusivitate pentru Gândul. Acesta a confirmat pericolul invocat de specialistul Dryad Global, explicând și riscul specific pentru țara noastră. Foto: Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (centru). Sursa: Facebook. Cel mai mare
SUA și Iranul au tras asupra unor nave în apele din apropierea Iranului
Presa de stat iraniană a confirmat atacurile armatei americane. Atacul Teheranului De asemenea, a declarat că Teheranul a atacat ca răspuns trei nave afiliate SUA, precum și trei petroliere care traversau Strâmtoarea Ormuz pe o rută „neautorizată”. Conform BBC, atacurile au loc la o zi după ce președintele Donald Trump a numit conflictul „un lucru mărunt”. Vestea despre ultima represalie a Iranului a venit la câteva ore după ce secretarul Apărării SUA, Pete Hegseth, a scris pe rețelele de socializare: „Este simplu: dacă Iranul trage asupra navelor americane, vom distruge (și vom scufunda) petrolierele lor”. Potrivit Comandamentului Central al SUA (Centcom), două nave de război americane au fost vizate de Iran înainte de atacul american asupra a trei petroliere ce aveau legături cu Iranul. Nu au existat victime Agenția de presă de stat iraniană a relatat că nu au existat victime în atacul de sâmbătă al SUA asupra petrolierului din apropierea insulei Kharg. Echipajele de la bordul celor două petroliere atacate în Golful Oman au fost aduse la țărm cu bărci de salvare, a relatat presa de stat. Unul dintre aceste petroliere era gol, iar celălalt transporta o încărcătură de petrol.
SUA anunță cel mai mare pachet de sancțiuni asupra Iranului. Teheranul amenință că va confisca toate petrolierele din Strâmtoarea Ormuz
Scott Bessent, despre războiul comercial cu Canada „Vreau să cred că la masa negocierii, Canada va veni și va negocia cu bunăcredință. Din păcate, premierul Mark Carney s-a poziționat ca anti-american, împotriva platformei Trump. Întrebarea e cine va avea de beneficiat din asta, el, Partidul Liberal din Canada sau poporul canadian.”, a spus Scott Bessent. Scott Bessent, despre relațiile China-Iran „Vrem să fim clari astăzi – că nimeni nu este deasupra sancțiunilor SUA. Dacă ei (China) va continua să înlesnească tranzacțiile și să fie parte al ecosistemului care transformă petrolul iranian în bani, într-o represiune, va fi lovită. Acum este timpul ca liderii lumii să ia decizia de a alege între America și Iran. Mă aștept că veți vedea un anunț important că o instituție financiară o să fie sancțională la finalul săptămânii.”, a amenințat șeful Trezoreriei SUA. Scott Bessent avertizează entitățile financiare care fac afaceri cu Iranul „Orice entitate care mai face evaziune fiscală în folosul Iranului va fi eliminat din sistemul dolarului american. Către soldații obișnuiți care sprijină acest regim, pe măsură ce plățile voastre se vor opri sau vor întârzia, întrebați-vă comandanții dacă lasă țara în triumf sau în ruine, și reamintiț-le că Zidul Berlinului s-a prăbușit după ce soldați obișnuiți au decisa să nu tragă în proprii oameni. Și cei care sprijină Teheranul, nu subestimați costul hotărârii Washingtonului”, a spus Scott Bessent. Scott Bessent: Iranul are două opțiuni „Iranul are acum două opțiuni. Fie izolarea globală în totalitate, fie revine la normalitate. Începând de azi, vom stânge lațul și vom bloca orice sursă de venit care finanțează Gărzile Revoluționare Islamice și regimul iranian. Vom consolida abordarea zero-scurgeri pentru a împiedica regimul să mai facă reparații. Trump a conversat telefonic cu toți liderii lumii, făcând cereri specifice pentru a înceta interacțiunile cu regimul iranian”, a continuat șeful Trezoreriei. Scott Bessent: Cea mai mare ofensivă financiară din istorie împotriva unui adversar „Astăzi, la ordinul președintelui Trump, SUA au declanșat Operațiunea Economică Outcast, o campanie fără precedent împotriva Republicii Islamice a Iranului și a vecinilo ei. ” „În Al Doilea Război Mondial, ZIUA-Z a marcat istoric începutul campaniei Aliaților pentru a lovi și a alunga inamicul.” „ASTĂZI, în aceeași manieră, lansăm o operațiune economică împotriva Iranului și rețelei sale financiare de pe tot globul. Obiectivele noastre sunt să lovim fiecare sursă care susține economic acest regim tiranic până când Iranul va fi izolat. Fanaticii Iranului devotați sloganurilor de tip „MOARTE AMERICII” și continuă să dezvolte arme nucleare. Au omorât și mutilat mai mulți cetățeni decât oricare alt regim terorist. Au fost în război cu SUA de 47 de ani. Sub conducerea lui Trump, nu mai gestionăm amenințarea iraniană, ci o eliminăm. Armele noastre mărețe au împiedicat Iranul să fabrice bombe nucleare.”, a declarat Scott Bessent. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a dezvăluit luni cele mai drastice sancțiuni economice împotriva Iranului. Administrația Trump a avertizat duminică că va urma să înceapă „Ziua-Z economică” pentru a „asfixia” financiar regimul islamic de la Teheran. Bessent și președintele Donald Trump au avertizat de zile întregi că vor implementa noi sancțiuni menite ăs izoleze Iranul de restul lumii. „În al Doilea Război Mondial, SUA au lansat o operațiune împotriva Germaniei naziste de Ziua Z. Astăzi, în aceeași manieră, lansăm Ziua Z-Economică împotriva Iranului. Este cea mai mare ofensivă financiară lansată împotriva unui adversar”, a declarat secretarul Scott Bessent. Loading … Scott Bessent: SUA au demonstat capabilitățile militare ale Iranului Într-un articol de opinie publicat duminică în Financial Times, Bessent a scris că Statele Unite au „demontat semnificativ capacitățile militare ale Iranului și i-au slăbit programul nuclear”. El a spus că SUA au intrat într-un „joc final” în războiul cu Iranul și a amenințat Teheranul cu ceea ce a descris ca fiind „cea mai mare ofensivă financiară lansată vreodată împotriva unui adversar”. „Izolarea financiară totală”, a spus el, ar putea face forța militară iraniană inutilă în războiul lansat de administrația Trump la sfârșitul lunii februarie. Reacția Iranului Adjunctul ministrului iranian de externe, Kazem Gharibabadi, a batjocorit comentariile lui Bessent luni. „Spuneți că capacitatea militară a Iranului a fost demontată, 100% din fabricile militare distruse și programul nuclear îngropat”, a scris Gharibabadi pe rețelele de socializare. „Totuși, pentru același Iran, cea mai mare ofensivă financiară din istorie și mobilizarea tuturor agențiilor și autorităților americane au devenit necesare!”, a scris el. „Este aceasta o victorie sau o recunoaștere a înfrângerii SUA?” Iranul amenință că va confisca petroliere Războiul a ajuns aproape într-un impas în ultimele săptămâni. Ostilitățile au perturbat transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, un canal cheie prin care aproximativ 20% din petrolul mondial a circulat înainte de război, timp de luni de zile. Iranul a declarat că a inclus pe lista neagră 45 de petroliere care au încălcat regulile sale de traversare a Strâmtorii Hormuz. Regimul iranian a amenințat că va lua măsuri împotriva oricăror nave care transferă încărcături cu ele pe calea navigabilă. Navele menționate ar putea fi amendate, reținute și li s-ar putea confisca încărcătura, a anunțat Autoritatea Strâmtorii Golfului Persic – un nou organism înființat de Iran pentru a gestiona strâmtoarea, deși Trump a declarat că strâmtoarea Ormuz este sub controlul deplin al SUA. Sursa Foto: Hepta
Acordul privind Strâmtoarea Ormuz intră în linie dreaptă | SUA și Iranul spun că negocierile sunt aproape de final
Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP. Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”. Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune. Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri. Negocierile, condiționate de concesii reciproce Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului. În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene. Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz. Atacurile asupra transportului maritim continuă În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite. Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit. În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah. Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.
Portugalia: Carburanții se scumpesc puternic de luni. Motorina ajunge aproape de pragul de 2 euro pe litru
Cea mai mare scumpire este așteptată în cazul motorinei, al cărei preț ar urma să crească cu 13,5 cenți pe litru în săptămâna 20-26 iulie. Benzina se va scumpi, la rândul său, cu 6,5 cenți pe litru, potrivit estimărilor Automobile Club of Portugal (ACP), citate de Euronews. În urma majorărilor, prețul mediu estimat al motorinei va ajunge la 1,988 euro pe litru, în timp ce benzina va costa aproximativ 1,980 euro pe litru. Pentru un plin de 50 de litri de motorină, majorarea de 13,5 cenți ar însemna un cost suplimentar de aproximativ 6,75 euro față de prețurile anterioare scumpirii. Estimările au fost calculate pe baza cotațiilor materiilor prime de la închiderea piețelor de joi. Valorile finale afișate la benzinării pot suferi însă modificări, în funcție de evoluția cotațiilor petrolului și produselor petroliere. Războiul din Orientul Mijlociu pune presiune pe prețurile carburanților Creșterea vine pe fondul tensiunilor tot mai mari de pe piețele energetice, alimentate de războiul care implică Statele Unite, Israelul și Iranul. Un punct critic rămâne Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale tranzitează această zonă, iar perturbarea transporturilor poate avea efecte rapide asupra cotațiilor internaționale și, ulterior, asupra prețurilor plătite de consumatori. Iranul a atacat baze americane din statele vecine. Sursa foto: X Escaladarea recentă a confruntărilor și prăbușirea acordului provizoriu care trebuia să oprească luptele au amplificat din nou incertitudinea. Guvernul portughez a promis să intervină atunci când scumpirile depășesc 10 cenți, printr-o reducere extraordinară și temporară a taxei aplicate produselor petroliere și energetice. În cazul motorinei, creșterea estimată pentru săptămâna viitoare depășește acest prag. Guvernul vrea să afle de ce ieftinirile ajung atât de greu la pompă În paralel, autoritățile portugheze analizează modul în care evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale este transferată către consumatori. Ministrul Mediului și Energiei, Maria Graça Carvalho, a cerut autorității de reglementare ERSE să analizeze prețurile practicate de comercianții de carburanți începând din 2024, potrivit publicației Expresso. Guvernul vrea să afle de ce scăderile cotațiilor internaționale ale petrolului se reflectă uneori cu întârziere în prețurile de la benzinării. Analiza solicitată ar urma să acopere ultimii doi ani și să fie finalizată în termen de 20 de zile. O eventuală reducere a TVA pentru carburanți a intrat, de asemenea, în dezbaterea publică, însă ministrul portughez de Finanțe, Joaquim Miranda Sarmento, a indicat că nu intenționează să modifice cota taxei. Scumpirea anunțată pentru Portugalia oferă și un indiciu asupra presiunilor care se acumulează pe piața europeană a carburanților. Evoluția din fiecare țară depinde însă de taxare, stocuri, costurile de distribuție și mecanismele locale de stabilire a prețurilor, astfel că majorările anunțate în Portugalia nu se aplică automat și în România.
De ce benzina și motorina s-ar putea ieftini abia la toamnă. CEO-ul TotalEnergies explică ce urmează pe piața petrolului după blocada din Strâmtoarea Ormuz
Prețurile carburanților ar putea rămâne ridicate până în toamnă, chiar dacă scad tensiunile din Orientul Mijlociu. Directorul general al TotalEnergies, Patrick Pouyanné, explică, într-un interviu pentru Le Figaro, că piața petrolului are nevoie de încă trei-patru luni pentru a se reechilibra, având în vedere că transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne afectat, iar stocurile de produse rafinate sunt reduse. Șoferii nu vor resimți prea curând ieftiniri la pompă, deși prețul petrolului brut a început să scadă după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu. Invitat la Întâlnirile Economice de la Aix-en-Provence, Patrick Pouyanné a explicat de ce consecințele blocadei din Strâmtoarea Ormuz sunt „complicate” după ce conflictul a perturbat funcționarea normală a pieței internaționale a petrolului. Producătorii din Orientul Mijlociu sunt disperați să vândă „Avem în continuare probleme în transportul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz. Nu toți armatorii sunt încă pregătiți să își asume riscul de a trimite nave în zonă”, a explicat șeful TotalEnergies. În același timp, „producătorii din Orientul Mijlociu și-au umplut atât de mult stocurile, încât sunt disperați să își vândă petrolul și îl comercializează la prețuri foarte mici”. În consecință, prețul petrolului brut „se prăbușește”. În schimb, a subliniat el, „ceea ce nu s-a ieftinit” sunt prețurile practicate de rafinării, unde „există un deficit de produse petroliere”, inclusiv benzină și motorină. Deși evită să vorbească despre o „penurie”, Pouyanné afirmă că stocurile rămân „foarte scăzute”. Prețurile la pompă rămân ridicate până în toamnă „Acesta este motivul pentru care, în prezent, prețurile benzinei și motorinei continuă să se situeze între 95 și 100 de dolari pe baril”, deoarece, explică el, trebuie luată în calcul combinația dintre „scăderea prețului petrolului brut” și „creșterea marjelor de rafinare”. Este o „situație destul de surprinzătoare”, spune directorul TotalEnergies, care explică de ce va mai fi nevoie de câteva luni până când piața va reveni la normal, „cu condiția ca beligeranții să nu reia conflictul”. Vineri, Iranul a avertizat toate petrolierele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz să respecte rutele stabilite de autoritățile iraniene, amenințând cu un „răspuns imediat și ferm” în caz contrar. Mesajul amenințător vine în plin proces de negocieri cu SUA privind stabilizarea situației din Orientul Mijlociu. Mesajul Teheranului a fost făcut public la scurt timp după ce Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a reafirmat, în urma unei reuniuni organizate în Bahrain cu oficiali din statele Golfului, angajamentul comun pentru menținerea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Bolojan a susținut că benzina se va ieftini până la finalul lui iulie Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut o prognoză mult mai optimistă la începutul săptămânii, când a anunțat că șoferii vor vedea ieftiniri chiar din iulie. ”S-a liniştit conflictul din Golf. Asta ar însemna că, începând din luna iulie, ar trebui să vedem o scădere a preţurilor la combustibili”, a declarat Ilie Bolojan, marţi seară, la TVR 1. El a fost întrebat de ce deocamdată nu se vede această scădere. ”Gândiţi-vă că companiile care vând combustibil lucrează pe nişte stocuri pe care le-au cumpărat în urmă cu 10, 15, 20 de zile. Prin urmare, tendinţa de scădere se va vedea pe toată durata lunii iulie, în aşa fel încât ar trebui ca la final de iulie să fim în situaţia în care, dacă nu mai reizbucneşte un război în Golf, preţurile la combustibili să se apropie de cele care au fost în perioada de dinainte de conflict, deci din februarie”, a explicat premierul interimar.
Primele efecte ale acordului SUA-Iran: petrolul se ieftinește pe piețele internaționale
Cotația Brent, referința internațională pentru petrol, a coborât luni la 79,12 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a ajuns la 75,32 dolari pe baril, scrie Euronews. Mișcarea vine după ce mediatorii din Qatar și Pakistan au anunțat că prima rundă de discuții privind implementarea acordului dintre Washington și Teheran s-a încheiat cu „progrese încurajatoare”. Benzină, baril. Sursa foto: Pexels. Scăderea prețurilor reflectă speranțele investitorilor că riscurile asupra transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz vor continua să se reducă. Memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută prevede atingerea unui acord final în termen de 60 de zile, încetarea operațiunilor militare și redeschiderea completă a strâmtorii. Bursele asiatice reacționează diferit În timp ce piața petrolului a reacționat pozitiv la perspectivele unei stabilizări regionale, bursele asiatice au avut evoluții mixte. Indicele japonez Nikkei 225 a urcat cu 1,6%, atingând în timpul ședinței un nou maxim istoric. Creșterea a fost susținută în principal de companiile din sectorul tehnologic și de entuziasmul investitorilor pentru inteligența artificială. Grupul japonez SoftBank a avansat cu 2,4%, iar producătorul de echipamente pentru industria semiconductorilor Tokyo Electron a câștigat 2,3%. În Coreea de Sud, indicele Kospi a crescut cu 0,4%, apropiindu-se de niveluri record. Producătorul de memorii SK Hynix a urcat cu aproape 5%, beneficiind de interesul crescut pentru sectorul AI. Investitorii rămân prudenți Nu toate piețele au împărtășit optimismul. Bursa din Hong Kong a pierdut 1%, în timp ce indicele principal din Shanghai a înregistrat doar un avans modest. Analiștii avertizează că, în ciuda progreselor diplomatice, situația din Orientul Mijlociu continuă să reprezinte un factor de risc major pentru piețele financiare și energetice. Pentru moment însă, investitorii par să mizeze pe faptul că dialogul dintre SUA și Iran va continua și că una dintre cele mai importante surse de incertitudine pentru piața petrolului din ultimele luni ar putea începe să se diminueze.
Strâmtoarea Taiwan ar putea fi noul Ormuz
Blocajul Strâmtorii Ormuzului ar putea fi însoțit în paralel sau chiar înlocuit de o „lebădă neagră”, Strâmtoarea Taiwan. Subiectul a fost pus pe tapet odată cu vizita lui Vladimir Putin în China, care survine imediat după cea a lui Donald Trump, repunând pe tapet polul BRICS pe harta geopolitică mondială. Ne putem aștepta la mari surprize ca efect al acestor reconfigurări de putere, iar noua blocadă energetică poate lua forme neașteptate, a explicat expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru Gândul. China își testează abilitatea de a echilibra relațiile cu Washingtonul și Moscova. Însă, realitatea este una de evidentă inegalitate. China câștigă teren pe măsură ce influența Rusiei intră la apă China a devenit partenerul dominant în polul BRICS, Rusia venind dintr-o poziție de vulnerabilitate mai mare decât la ultima întâlnire din septembrie 2025. Vladimir Putin și Xi Jinping / Foto – Mediafax În mod vizibil, influența Rusiei pe scena globală s-a redus semnificativ în ultimele luni. Putin pare mai fragil din cauza prelungirii războiului din Ucraina și a costurilor militare enorme, a sancțiunilor occidentale care au izolat economic Moscova și a dependenței crescânde de China pentru exporturi energetice, tehnologie și sprijin diplomatic. Pe de altă parte, China și-a consolidat poziția de superputere economică și diplomatică. A reușit să mențină relații pragmatice atât cu Rusia, cât și cu SUA, după cum s-a văzut recent la întâlnirea cu Donald Trump. Federația Rusă are mai multă nevoie de China decât invers Retorica oficială este una entuziastă, ambele părți vor celebra parteneriatul strategic, cooperarea economică și rolul cheie al celor două țări în lume. În 2o26, se sărbătoresc aniversări importante: 25 de ani de la Tratatul de Bună Vecinătate și Prietenie din 2001 și 30 de ani de parteneriat strategic. În realitate însă, este o relație asimetrică, atrage atenția Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică și geopolitică energetică. Federația Rusă are nevoie mai mult de China pentru a vinde petrol și gaz la preț redus, ocolind sancțiunile. Beijingul câștigă din această dependență fără a se lega excesiv. Așadar, Xi Jinping evită implicarea directă militară, dar beneficiază de un partener anti-occidental util și de încredere. Ce este acordul strategic Power of Siberia 2 Comerțul bilateral a explodat după 2022, odată cu începerea războiului din Ucraina. Astfel, în 2024 acesta era de aproape 245 de miliarde de dolari. Moscova își dorește să crească, dar chinezii sunt prudenți, spune expertul. Astfel, Putin va plusa pentru proiecte energetice majore, inclusiv posibile avansuri la Power of Siberia 2. Beijingul ar putea să facă un pas semnificativ, deoarece strangularea fluxului de produse energetice din Strâmtoarea Ormuz a generat o cerere mare de energie în China. Așadar, se preconizează semnarea a peste 40 de documente, pe energie, comerț, educație și o viză fără pașaport extinsă, Kremlinul având „așteptări serioase” de a obține rezultate concrete, completează Cosmin Păcuraru. Se vor amorsa discuții despre BRICS și despre integrarea economică euro-asiatică a celor două țări, iar pe agendă vor figura și problemele de securitate regională și internațională, inclusiv Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. „Concluzia ar putea fi că Beijingul își consolidează imaginea de actor global pivotal, în timp ce Rusia încearcă să arate că nu este izolată”. Subtilul joc geopolitic al energiei Așadar, relația energetică dintre China și Rusia este una puternic asimetrică. Rusia a devenit extrem de dependentă de piața chineză după pierderea accesului la Europa. China câștigă din discounturi mari, diversificare sigură și poziție de negociere dominantă. China este de departe cel mai mare cumpărător de petrol al Rusiei, aproximativ 48–51 % din exporturile rusești de țiței. În unele luni din 2026, importurile chineze au depășit 2 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă un record. Rusia a livrat volume mari cu discounturi semnificative față de benchmark‑urile internaționale, dar China dispune și de alți furnizori importanți de petrol din Golf. Singura conductă de gaze, Power of Siberia 1, a livrat gaz la capacitatea maximă, de 39 miliarde de metri cubi în 2025. În cazul gazelor, Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Chinei, prin conducte și prin tancuri de LNG, reprezentând aproximativ 30 % din importurile chineze de gaz. Deși Republica Populară Chineză importă, prin conducte, gaz din Turkmenistan, Rusia va forța începerea lucrărilor la conducta Power of Siberia 2 (50 + 12 miliarde de metri cubi). Power of Siberia 2 este încă în așteptare. În septembrie 2025 s‑a semnat un memorandum pentru un gazoduct de peste 50 de miliarde de metri cubi pe an, ce va traversa Mongolia. Construcția ar putea începe în 2026, cu primele livrări spre 2030–2031. Proiectul ar dubla capacitatea totală spre China (peste 100 de miliarde de metri cubi pe an), dar detaliile de preț și calendar rămân netransparente. China nu se grăbește și folosește acest contract ca mijloc de presiune. Xi va negocia nemilos, Rusia are asul Ormuz în mână De asemenea, China cumpără o pondere importantă din exporturile rusești de cărbune, care ajung la aproximativ 40 %. Energia reprezintă mare parte din exporturile rusești pe care Rusia le poate face către China. așadar Xi va negocia nemilos prețurile. Mai știe că veniturile Rusiei din energia care vine din China susțin bugetul de război, dependența Rusiei crescând dramatic; astăzi, China își permite să dicteze prețurile și termenii contractelor, adică contracte scurte, flexibile și cu discounturi majore. Beijingul știe că Rusia oferă un traseu terestru de import de produse energetice care este mai sigur decât rutele maritime prin Strâmtoarea Hormuz, vulnerabilă la tensiunile Iran–SUA–Israel. Totuși, Beijingul menține diversificarea și nu vrea dependență excesivă de un singur furnizor – adică Rusia – și avansează cu pași mari către propria tranziție verde, care va înlocui, pe cât se poate, combustibilii fosili. Un BRICS reînviat pentru relațiile energetice ale țărilor membre BRICS – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, la care s‑au adăugat Egiptul, Etiopia, Iranul, Indonezia și Emiratele Arabe Unite – nu este un cartel energetic precum OPEC+, dar joacă un rol tot mai important de platformă de cooperare, reziliență și contrabalansare a ordinii occidentale. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală BRICS tratează securitatea energetică a statelor membre și
Comportament pripit și stângaci: cinci civili morți după ce SUA au lovit două ambarcațiuni în Strâmtoarea Ormuz
Un oficial militar a declarat agenției de știri Tasnim că, după rapoartele SUA privind atacurile, autoritățile iraniene au efectuat o anchetă, care a constatat că forțele americane „au atacat și au tras asupra a două ambarcațiuni mici de marfă care transportau civili și se deplasau de la Khasab, de pe coasta Omanului, spre coasta iraniană”, potrivit AlJazeera. „Acest comportament pripit și stângaci al inamicului provine din teama excesivă și coșmarul armatei americane cu privire la operațiunile cu ambarcațiuni rapide ale IRGC”, a declarat oficialul militar, citat de Tasnim. După ce a raportat că forțele americane au atacat luni ambarcațiunile mici iraniene, CENTCOM, care conduce operațiunile americane în regiune, a declarat că elicopterele de atac Sea Hawk și Apache „au fost utilizate pentru a elimina ambarcațiunile mici iraniene care amenințau transportul comercial”. Washingtonul a declarat că ambarcațiunile au fost distruse în timp ce încercau să interfereze cu transportul comercial în timpul operațiunilor americane de redeschidere a Strâmtorii.