Din lac în puț. Financial Times avertizează că după criza petrolului, urmează o criză alimentară
Războiul din Iran a provocat o adevărată criză globală a petrolului prin închiderea strâmtorii Ormuz, iar jurnaliștii de la Financial Times atrag atenția că întreg conflictul din Orientul Mijlociu începe să genereze și o criză alimentară. De asemenea, analiștii avertizează că perturbările ar putea duce la un șoc alimentar mai mare decât cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, conform Mediafax. Problemele pe care le-a generat războiul cu Iranul nu se limitează doar la industria petrolului și gazelor. Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, în timp ce Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree trec prin această cale navigabilă. Ureea, cel mai utilizat îngrășământ cu azot, stă la baza a aproximativ jumătate din producția alimentară globală. De asemenea, 45% din exporturile globale de sulf, ingredient esențial utilizat pentru producerea îngrășămintelor cu fosfat, sunt transportate prin această rută. „Nu ar trebui să subestimăm ce ar putea însemna acest lucru pentru producția alimentară la nivel mondial. Dacă nu se aduce îngrășământ pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% la prima recoltă”, spune Svein Tore Holsether, director executiv al celui mai mare grup de îngrășăminte din Europa, Yara. Dacă conflictul continuă, consumatorii vor observa o creștere a prețului la pâine în șase până la 10 săptămâni, a ouălor în câteva luni și a prețului cărnii de porc și a puiului în șase luni. De asemenea, prețurile îngrășămintelor au crescut deja brusc. De exemplu, prețurile ureei granulate din Orientul Mijlociu au crescut cu aproximativ 130 de dolari și au ajuns la aproximativ 575-650 de dolari pe tonă, în timp ce prețurile de export din Egipt au urcat cu aproximativ 125 de dolari, până la 610-625 de dolari pe tonă. Războiul din Iran ar putea provoca un șoc alimentar mai mare decât cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina Specialiștii din industria îngrășămintelor spun că perturbările ar putea fi mai dăunătoare decât șocul alimentar provocat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, atunci când costurile energiei și ale îngrășămintelor au crescut tot brusc, iar prețurile globale la alimente au atins niveluri record. Chris Lawson, șeful departamentului de îngrășăminte de la CRU susține că „de data aceasta impactul va fi mult mai extins”, iar diferența față de 2022 este că Strâmtoarea Ormuz blocată reprezintă o barieră fizică. „Când prețurile au crescut vertiginos în 2022, a fost extraordinar, dar piața a putut să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Serbiei avertizează că Europa va experimenta „iadul” dacă criza din Strâmtoarea Ormuz continuă. Care ar fi soluția Noul Nostradamus, care a prezis pandemia Covid, anunță ce soartă îl așteaptă pe Donald Trump. Catastrofele globale nu lipsesc din previziunile sale
Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului la pompă
Premierul Ilie Bolojan a transmis, în cadrul unei intervenții live pentru B1 TV, că nu își dorește sub nicio formă ca prețul combustibilului să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Șeful Executivului a explicat că prețurile mari de la pompă sunt un efect al creșterii tensiunilor internaționale. Ilie Bolojan a spus că prețurile „la pompă” au crescut din cauza faptului că ritmul de aprovizionare pe piețele globale a suferit o reducere din cauza blocării Strâmtorii Ormuz. Premierul României spune că până la reluarea livrărilor de țiței, care reprezintă 40% din prețul benzinei, comercianții de carburanți vor fi nevoiți să se aprovizioneze la costuri mai mari. „Oferta și ritmul de aprovizionare pe piețele globale s-au redus ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz, ceea ce a generat un efect de creștere a prețurilor. Până se găsește o soluție de încetare a focului, ca să se reia livrarea de țiței, comercianții se vor aproviziona la prețuri ceva mai mari, deși noi avem stocuri pentru câteva luni. Din prețul benzinei 40% este prețul țițeiului. Creșterea de prețuri poate fi influențată de creșterea tensiunilor internaționale. În momentul în care războiul din Gaza a început, are potențial de contagiune în zonă. Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan promite vremuri bune, dar de la jumătatea lui 2026: inflația scade, veniturile cresc Bolojan atacă PSD: „Comunicatul pe care l-au dat este în contradicție cu realitatea”
Ecoul războiului răsună în economia globală. Prețul petrolului sare în aer, bursele lumii au deschis pe roșu. Prețul aurului crește. Pe bursa de la București s-au evaporat 9 miliarde de lei în câteva ore
Războiul din Orientul Mijlociu a declanșat un ecou care răsună puternic asupra întregii economii globale. Forțele israeliene au lansat un nou val de atacuri asupra Teheranului, vizând infrastructura de comandă și sistemele de apărare aeriană. Iranul a răspuns cu tiruri de rachete asupra teritoriului israelian și asupra bazelor americane din Golf. Toate acestea au generat tensiuni în economia globală, prețul petrolului a explodat din cauza temerilor legate de blocajele comerciale din Strâmtoarea Ormuz. De asemenea, bursele din întreaga lume au deschis pe roșu, iar investitorii au căutat refugiu în activele considerate sigure, precum aurul, ale cărui cotații au înregistrat creșteri semnificative. Prețul petrolului explodează pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz Conflictul din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan vulnerabilitatea economiei globale în fața șocurilor geopolitice. După ce Israel și SUA au atacat Iranul, oficialii de la Teheran au luat decizia de a bloca trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol. Închiderea prelungită a strâmtorii ar afecta direct fluxurile de petrol către Asia, Europa și America de Nord, ar pune presiune pe lanțurile de aprovizionare și ar crește riscul unor întârzieri majore în livrări. Deși țările asiatice cumpără cea mai mare parte a gazului natural din Orientul Mijlociu, orice perturbare ar crește concurența pentru surse alternative, ceea ce ar determina o explozie a prețurilor la nivel mondial, inclusiv în Europa. Prețurile la gazele naturale din Europa au crescut cu până la 25% din cauza temerilor că războiul din Iran va reduce aprovizionarea cu gaze din regiunea Golfului, în special exporturile din Qatar. Dacă înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu prețul barilului de petrol era cuprins între 72-73 de dolari, în cazul în care acest conflict se va prelungi se mai pot adăuga încă 10-20 de dolari. În scenariul pesimist, cum ar fi blocarea unor rute esențiale de transport, cotațiile pot să urce spre 90-100 de dolari pe baril. Cum afectează tensiunile din Orient prețul carburanților din România Conflictul din Iran pune România într-o situație de vulnerabilitate când vine vorba de aprovizionarea cu carburanți. Deși țara noastră este producător regional de petrol, prețul la pompă și existența stocurilor sunt o combinație între tensiunile geopolitice și suspendarea temporară a capacității interne de rafinare a petrolului. În prezent, două dintre cele mai mari unități de producție, Petromidia Năvodari și Petrotel Lukoil, sunt indisponibile. Doar rafinăria Brazi funcționează la capacitate, cu petrol intern, dar și din import, iar stocurile pe care Rompetrol le-a constituit anterior ar trebui să acopere în parte necesarul intern. Bogdan Ivan, la granița cu Ucraina. „Indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie” În acest sens, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dat asigurări că prețul carburanților va crește cu cel mult 3-5 bani pe litru. Oficialul a subliniat că a luat măsuri pentru a-i împiedica pe furnizori să speculeze situația războiului din Iran, pentru a impune tarife exorbitante. Totuși, tensiunile geopolitice se văd aproape imediat în cotațiile internaționale ale petrolului, iar efectele vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, și în prețurile de la pompele din România. „Am vorbit cu ANPC, Consiliul Concurenței, ANAF și țin să menționez că am luat măsuri pentru ca prețul la pompă să nu ajungă la 10 lei. Prețul va crește cu cel mult 3 – 5 bani. România este ţara care produce aproape 90% din gazele pe care le consumă”. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” Pe de altă parte, principalele burse europene au deschis sesiunea de luni cu scăderi importante, majoritatea de peste 2%, afectate de tensiunile din Orientul Mijlociu, după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. La deschiderea pieței bursa din Madrid, a înregistrat o scădere de 3,2%, în timp ce Bursa din Frankfurt a scăzut cu 2,23%, cea din Milano cu 2,07 %, bursa din Paris cu 1,75% și cea din Londra cu 0,60%. De asemenea, Euro Stoxx50, indicele în care sunt cotate companiile europene cu cea mai mare capitalizare, a început sesiunea cu o depreciere de 2,19%. Înainte de deschiderea burselor din Europa, în Asia, indicele Nikkei al bursei din Tokio era în scădere cu 1,35% și Hang Seng din Hong Kong cu 2,14%. Bursa din Shanghai, însă, deși a început ședința pe roșu, a terminat-o cu un câștig de 0,47%. Contractele futures de la Wall Street anticipează o sesiune pe roșu, cu scăderi de peste 1%, și care ajung chiar la 2% în cazul indicelui tehnologic Nasdaq. Bursa de Valori București pierde aproape 9 mld. lei în doar câteva ore În cazul României, Bursa de Valori de la București a deschis pe roșu ședința de luni, după declanșarea conflictului armat în Orientul Mijlociu. Investitorii au reacționat imediat pe fondul conflictului, iar pierderile au ajuns la aproape 9 mld. lei în primele ore ale ședinței. Companiile mari din indicele BET, precum OMV Petrom și Romgaz au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras în jos valoarea totală a pieței. Principalul indice al BVB, Bucharest Exchange Trading (BET), avea o scădere de 1,11% față de închiderea zilei de tranzacționare precedente, în primul sfert de oră după ce a sunat clopoțelul în ședința de luni și a ajuns mai târziu la un minus de 1,15%. Sursa: Bursa de Valori București Bursa de Valori București a deschis cu aproape toți indicii pe roșu. Pe lângă indicele BET, BET-TR a ajuns la 65.077,35 de puncte, cu -1,15%, BET-FI la 100.837,40 de puncte, -1,02%, BET-EF la 1.510,00, -0,92%, BET-XT la 2.404,16 puncte, -1,29% iar ROTX la 62.487 de puncte, -1,08%. Singurul indice care a deschis pe verde a fost BETAeRO cu 1.002,16 puncte, adică o creștere de 0,15%. Sursa: Bursa de Valori București Aurul a depășeșit pragul de 5.400 dolari pe uncie Pe fondul tensiunilor din Orient și a eliminării liderului suprem iranian, Ali Khamenei, investitorii s-au oritentat către activele considerate sigure, iar prețurile metalelor prețioase au crescut puternic la debutul tranzacționării în Asia. Astfel, aurul a înregistrat un nou salt semnificativ și a depășit pragul de 5.418 dolari pe uncie în timpul sesiunii asiatice și a continuat tendința ascendentă din
Transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, perturbat: Mai multe petroliere au făcut cale întoarsă
Cel puțin trei nave folosite la transportul de petrol și chimicale și-au schimbat cursul și s-au îndepărtat de Strâmtoarea Ormuz, pe fondul incertitudinii tot mai mari cu privire la posibilitatea ca Iranul să ia măsuri de represalii în regiune. Decizia Washingtonului de a se alătura atacurilor Israelului împotriva Iranului a alimentat temerile că Iranul ar putea riposta prin închiderea Strâmtorii Ormuz dintre Iran și Oman, prin care trece aproximativ 20% din cererea globală de petrol și gaze. Acest lucru a stimulat previziunile privind creșterea prețului petrolului până la 100 de dolari pe baril. Perturbările sunt deja evidente, petrolierele evitând să petreacă mai mult timp decât este necesar în strâmtoare, au declarat surse din industrie. Mai multe petroliere au ales să își accelereze sau întrerupă călătoriile, sau își modifice rutele. Conform datelor de pe portalul Marine Traffic, navele “Marie C” și “Red Ruby”, care navigau anterior spre Strâmtoare, fără încărcătură la bord, au aruncat ancora în apropiere de Fujairah, pe coasta Emiratelor Arabe Unite. O a treia navă, “Kohzan Maru”, naviga în Golful Oman, aproape de apele Omanului, conform datelor de pe platforma MarineTraffic. Armatorii vor încerca să reducă la minimum timpul pe care navele îl petrec în interiorul Strâmtorii Ormuz din cauza conflictului, a declarat KY Lin, purtător de cuvânt la Formosa Petrochemical Corp din Taiwan. „Navele vor intra în regiune numai atunci când se apropie ora de încărcare”, a declarat el luni. Conform The Times of Israel, companiile japoneze Nippon Yusen și Mitsui OSK Lines au anunțat că și-au instruit navele să reducă la minimum timpul petrecut în Golf, în timp ce acestea continuă să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. Sentosa Shipbrokers, cu sediul în Singapore, a declarat că, în ultima săptămână, numărul petrolierelor goale care intră în Golf a scăzut cu 32%, în timp ce numărul de petroliere încărcate care pleacă a scăzut cu 27% față de nivelurile de la începutul lunii mai. Mai mulți comercianți de petrol și analiști au declarat pentru Reuters că au fost avertizați să se aștepte la posibile întârzieri în transportul maritim, în contextul în care navele își așteaptă rândul în afara zonei. Duminică, Parlamentul iranian a aprobat o măsură de închidere a Strâmtorii, a relatat televiziunea iraniană Press TV, dar decizia necesită aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. Iranul a amenințat în trecut că va închide strâmtoarea, dar nu a făcut-o niciodată. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Președintele sud-coreean își exprimă îngrijorarea privind o posibilă destabilizare a piețelor/ „Situația din ORIENTUL Mijlociu este foarte urgentă” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Parlamentul iranian a aprobat închiderea strâmtorii Ormuz. Decizia finală este a Consiliului de Securitate
Ca urmare a atacului Statelor Unite asupra asupra instalaţiilor nucleare iraniene, parlamentul din Iran a aprobat închidere strâmtorii Ormuz. Decizia finală va fi luată de Consiliului Suprem de Securitate Naţională al Iranului. După ce parlamentul iranian a aprobat închiderea strâmtorii Ormuz, unul dintre parlamentari și comandantul Corpului Gardienilor Revoluţiei, Esmail Kosarim, au declarat presei că „va fi făcut tot ceea ce este necesar” pentru a răspunde atacului american, transmite Reuters. Strâmtoarea Ormuz reprezintă punctul de tranzit pentru aproximativ 20% din petrolul exportat la nivel mondial. Oprirea acestui flux ar conduce la o creştere a preţului petrolului. În ciuda atacului lansat de Israel vinerea trecută asupra Iranului, autoritățile au ezitat să lovească în interesele economice americane prin blocarea strâmtorii Ormuz, de teama unor represalii militare din partea SUA. Atacul aerian lansat de Statele Unite în noaptea de sâmbătă spre duminică asupra instalaţiilor nucleare iraniene de la Fordow, Isfahan şi Natanz, la Teheran, este posibil să determine o ripostă menită să afecteze traficul petrolierelor prin strâmtoare Ormuz. Foto: Profimedia Citește și: MAE: „România monitorizează cu maximă atenție evoluțiile din Orientul Mijlociu, de la începutul escaladării acestora” Ministrul de Externe al IRANULUI, Abbas Araghchi, a anunțat o întâlnire cu Vladimir Putin, luni, la Moscova Iranul atacă din nou Israelul și amenință cu efecte grave, deși MINIMIZEAZĂ impactul bombardamentelor SUA /Trump, acuzat de încălcarea Constituției Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele