Stubb: Imperialismul și expansiunea sunt înscrise în ADN-ul lui Putin și al Rusiei
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate securității globale, scrie The Guardian. Liderul de la Helsinki a subliniat că, indiferent de evoluția războiului din Ucraina, amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru Europa nu va dispărea, deoarece este una de natură structurală. Într-un ton diplomatic, Alexander Stubb a făcut referire la discuțiile recente privind regiunea arctică și la interesul strategic tot mai mare manifestat de marile puteri. El a menționat că, dacă evoluțiile geopolitice recente vor conduce la o prezență mai puternică a NATO în Arctica, atunci obiectivele de securitate ale Alianței vor fi consolidate. Președintele Finlandei a anunțat că NATO va desfășura exerciții militare majore în regiune, menite să transmită un semnal clar privind capacitatea de descurajare și angajamentul față de securitatea aliaților, inclusiv în proximitatea Groenlandei. Imperialismul Rusiei și amenințarea asupra Europei Întrebat dacă Rusia reprezintă o amenințare militară directă pentru Europa, Stubb a declarat că Moscova nu va testa Articolul 5 al NATO, care prevede apărarea colectivă. El a subliniat că descurajarea funcționează, mai ales datorită capacităților militare solide ale statelor de pe flancul estic. „Există un motiv pentru care descurajăm. Țări precum Finlanda, Polonia, Turcia și Ucraina au un rol-cheie în securitatea Alianței”, a afirmat liderul finlandez. Stubb s-a declarat în acord cu poziția premierului danez Mette Frederiksen, avertizând că, după încheierea conflictului din Ucraina, riscurile de securitate nu se vor reduce pentru Europa, Asia Centrală sau Caucazul de Sud. Potrivit acestuia, natura expansionistă a Rusiei va continua să genereze instabilitate regională. Mesajul transmis la München este unul clar: Europa trebuie să rămână vigilentă, iar NATO să-și consolideze capacitățile defensive, deoarece imperialismul rus rămâne o provocare majoră pentru securitatea continentală.
Canada își caută aliați în Nord: Arctica devine noul front împotriva Rusiei
Canada și-a schimbat orientarea strategică în regiunea arctică, o zonă tot mai disputată geopolitic, unde Rusia își arată din ce în ce mai agresiv pretențiile. Dacă până acum Ottawa și-a bazat securitatea arctică pe cooperarea bilaterală cu Statele Unite, tensiunile comerciale și politice cu Washingtonul împing Canada să caute noi aliați în nordul Europei. Potrivit Politico, premierul Mark Carney a trimis săptămâna aceasta doi miniștri de rang înalt în Suedia și Finlanda pentru a discuta noi acorduri de apărare. Una dintre opțiuni vizează avionul de luptă Saab Gripen, deși Canada decisese anterior achiziția controversatului F-35 american, simbol al exporturilor militare promovate de Donald Trump. Canada își reevaluează opțiunile de apărare „Este clar că există tensiuni comerciale (cu SUA) și vrem să devenim mai apropiați de prietenii noștri”, a precizat ministrul Industriei, Mélanie Joly, luni, la Stockholm, unde a fost primită de vicepremierul suedez Ebba Busch. Considerat o opțiune mai ieftină și mai ușor de întreținut, avionul suedez Saab Gripen este potrivit pentru țările care caută flexibilitate și costuri reduse. De cealaltă parte, F-35 rămâne un aparat de generația a cincea, cu tehnologie stealth și avionică de vârf, dar extrem de scump și dependent de industria americană. Investiții majore pentru securizarea zonei arctice Canada și-a propus să dezvolte un parteneriat strategic cu Suedia și Finlanda, axat pe securitate, apărare, investiții și tehnologie. În timpul vizitei, compania canadiană Roshel a semnat un acord cu producătorul suedez Swebor pentru deschiderea primei fabrici din Canada dedicată producerii de oțel balistic, material crucial pentru vehicule militare. La nivel politic, mesajul Canadei este clar: suveranitatea în Arctica a devenit prioritate națională. „Privirea NATO trebuie să se mute și spre vest și spre nord, din cauza schimbărilor geopolitice, în special după 24 februarie 2022”, a explicat ministrul de externe Anita Anand, referindu-se la invazia rusă din Ucraina. Șefa diplomației canadiene a anunțat investiții de zeci de miliarde de dolari în infrastructura arctică, atât civilă, cât și militară, subliniind că resursele minerale critice nu mai sunt doar o temă economică, ci și una de securitate. Declarație comună împotriva Rusiei Aflată la Helsinki marți, Anita Anand s-a întâlnit cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, apoi cu miniștrii de externe din grupul Nordic 5 – Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia și Islanda. În urma acestor discuții, Canada și statele nordice au emis o declarație comună de sprijin ferm pentru Ucraina, avertizând că Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung pentru securitatea europeană”. Cele șase țări cer menținerea integrității frontierelor ucrainene și întoarcerea copiilor deportați în Rusia.