Weekenduri libere condiționate de nivelul studiilor? Un candidat din China umilit pentru că are doar licență
Cazul a ieșit la iveală, când un solicitant de loc de muncă din Urumqi a publicat pe internet detalii despre interviul la care urma să participe. Potrivit candidatului, discuția a avut loc pe platforma de recrutare Boss Zhipin, iar recrutorul – identificat în conversație doar cu numele de familie „Kai” – ar fi fost un manager senior de HR și administrativ în cadrul China Life Insurance Company Limited, relatează South China Morning Post. „Cu doar o licență și vrei weekenduri?” Din capturile de ecran distribuite online reiese că tensiunile au început când recrutorul a întrebat: „Poți veni mâine după-amiază la interviu?”. Candidatul a răspuns că analizează și alte opțiuni și că nu poate accepta un job fără weekenduri libere. Replica a declanșat o reacție dură: recrutorul ar fi râs, apoi ar fi ironizat solicitantul, sugerând că, „având doar o diplomă de licență”, nu ar trebui să aibă pretenția de a avea două zile libere pe săptămână. În plus, ar fi amenințat că îl trece pe „lista neagră”, astfel încât să nu mai poată intervieva pe viitor pentru companie. Postul pentru care candidatul aplicase nu a fost făcut public. Platforma a dat avertisment, compania a anunțat anchetă Pe 19 ianuarie, platforma de recrutare a comunicat că recrutorul a avut remarci nepotrivite și că a primit un avertisment oficial. A doua zi, un reprezentant al companiei de asigurări a confirmat că situația este investigată. Între timp, conversația a generat o reacție puternică pe rețelele sociale din China continentală, unde mulți utilizatori au criticat atât tonul, cât și ideea că dreptul la odihnă ar depinde de nivelul de studii. Piața muncii din China sub presiune Comentariile apărute online au subliniat frustrarea față de practicile de lucru tot mai dure din China și față de atitudinile considerate abuzive în recrutare. Scandalul vine într-un context în care piața muncii din China a devenit extrem de competitivă, iar numeroase companii au renunțat la weekendurile libere sau impun programe foarte lungi, adesea pentru salarii considerate mici de angajați. În paralel, tot mai mulți tineri spun că nu mai acceptă automat aceste condiții. În spațiul online au apărut inițiative de boicot, în care utilizatorii promit să nu mai cumpere produse sau servicii de la firme asociate cu ore excesive și condiții stricte, iar uneori sunt publicate și numele companiilor pentru a-i avertiza pe alți candidați. Cine este compania vizată Compania de asigurări în cauză este una dintre cele mai mari din țară: fondată în 2003 și cu sediul în Beijing, ea este un jucător major în sectorul de stat din China. Conform raportului anual pe 2024, compania are 98.689 de angajați, dintre care 7.586 cu studii postuniversitare și 71.710 cu diplome de licență.
Amnezia digitală: Smartphone-ul ți-a furat memoria fără să-ți dai seama
Specialiștii au identificat un nou sindrom: amnezia digitală. Este prăbușirea memoriei cauzată de tendința de a delega tot ce ar trebui să ne amintim către smartphone-uri. Transferăm întregul bagaj mnemonic în tehnologie. Iar memoria se deteriorează cu cât este mai puțin utilizată. Creierul tinerilor arată ca al bătrânilor Un studiu american alarmant a urmărit 10.000 de copii născuți în 2000 până la vârsta de 20 de ani. Tomografiile computerizate ale craniului au arătat o imagine șocantă: o atrofie corticală evidentă, similară cu cea observată la persoanele în vârstă. Fenomenul este atribuit utilizării compulsive a smartphone-urilor încă din copilărie. Specialiștii îl compară cu starea patologică care apare în Parkinson și Alzheimer, conform Il Giornale. Efectul Google Revista Nature a publicat un articol despre „efectul Google”. Oamenii se bazează pe faptul că toate informațiile sunt stocate pe internet. Pot fi recuperate cu un simplu clic. Dar utilizarea prelungită amorțește procesele cognitive. Împiedică gândirea profundă și memoria episodică. Rezultatul: reducerea densității materiei cenușii din hipocampus. Riscuri: de la depresie la o gamă largă de psihopatologii. Atenția a scăzut la 10 secunde Universitatea din California, Irvine, a măsurat durata medie de atenție pentru o activitate. În 2004 era de 2,5 minute. În 2013 scăzuse la 47 de secunde. În 2024 a ajuns la un prag îngrijorător de 10 secunde. Capacitatea noastră de a rămâne concentrați este în continuă scădere. Dependența de smartphone Un studiu de la Universitatea Germană din Heidelberg arată că îndepărtarea de smartphone pentru 72 de ore reactiveză creierul. Dar creează și anxietate de deconectare. Smartphone-urile au devenit o „proteză digitală” a corpului nostru. Cei care pleacă de acasă fără telefon se grăbesc să se întoarcă. Părinții distrași de telefoane uită copiii în mașini. Deși smartphone-urile sunt, fără îndoială, un ajutor prețios, primul pas în găsirea unui echilibru între tehnologia digitală și capacitatea noastră de a gândi, de a ne concentra și de a reflecta într-un mod profund, depinde numai de noi să evităm deteriorarea funcțiilor noastre cognitive și a sănătății mentale: să împiedicăm dispariția materiei cenușii și să evităm pierderea permanentă a memoriei.
Gândul: Scandalul CV-ului lui Ionuț Moșteanu: Document intern USR arată cum trebuie apărat ministrul Apărării în spațiul public
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, este apărat de colegii din USR cu explicaţii şi mantre. Acesta este acuzat că ar fi încălcat legea, folosindu-se de un CV fals, în care a inserat studii pe care nu le avea în realitate, la Universitatea Athenaeum. Gândul a obținut un document intern al USR cu punctajul de comunicare și prezintă, în exclusivitate, „indicațiile scenice” pe care trebuie să le respecte membrii USR care apar la televizor sau postează pe social media. Colegii din USR n-au pierdut timpul şi au sărit în apărarea lui Moşteanu, fiecare a primit sarcina să elucideze semnele de întrebare care apar pe marginea erorilor din CV-ul ministrului. În documentul intern transmis, este specificat cum trebuie să arate parcursul educaţional al acestuia, care trebuie rostogolit în spaţiul public de colegi: „Parcurs educaţional onest: Admitere în 1992 la Automatică, pe locul 45, Munca începută în anul 2 a făcut imposibilă finalizarea acestei facultăţi. Ulterior, a început o altă facultate, însă diploma nu a fost o prioritate, deoarece joburile private şi antreprenoriatul nu au cerut-o. Diploma de licenţă a obţinut-o în 2015 la Universitatea Biotera-facultatea de Inginerie şi management Agroturistic.” De asemenea, erorile din CV sunt motivate prin faptul că a folosit un şablon luat de pe net, în care s-au strecurat nişte erori peste care nu şi-a mai aruncat niciun ochi de verificare, deşi funcţia vizată era una destul de importantă. Erorile din CV: Într-un CV redactat în 2016, în grabă, pe un model descărcat de pe internet, a rămas o eroare materială regretabilă, care nu a fost observată la momentul respectiv. Acea greşeală este recunoscută deschis şi pentru aceasta Ionuţ Moşteanu şi-a prezentat şi scuze”. Cei de la USR au şi câteva propoziţii explicative, în caz de „context suplimentar”. De-a lungul a 20 de ani, Ionuţ Moşteanu a căpătat experienţă în companii româneşti şi multinaţionale, antreprenoriat, cu dezvoltare profesională continuă. A intrat în administraţia publică în 2015 ca şi consilier la un salariu modest. În 2017, a aprofundat filosofia politică prin pregătirea oferită de valeriu Nicolae şi ulterior prin transcrierea la masterul PPE./ Ipocrizie maximă din partea PSD care îl acuză pe ministrul Moşteanu că nu a terminat o facultate de prestigiu: Eduard Bachide-secretar de stat la Ministerul Apărării pus de PSD a terminat tot Biotera. Robert Negoiţă şi Florin Pandele, ambii primari ai PSD, au obţinut diplome la Universitatea Biotera.” În cazul în care va veni vorba despre „integritatea şi munca” ministrului, au pretătit şi aici câteva cuvinte pentru contraatac. „Cariera lui Ionuţ Moşteanu nu a deşpins de „locuri călduţe” sau datorii publice, ci a fost construită prin muncă, adaptare şi responsabilitate. În cei 30 de ani de activitate, s-au demonstrat consecvent puterea de muncă, spiritul de echipă, buna colaborare profesională şi capacitatea de a lua decizii curajoase. Aceste valori sunt puse în continuare în slujba statului”, este concluzia colegilor de partid cu privire la activitatea lui Ionuţ Moşteanu, aşa cum reiese din documentul transmis de USR. Iar la final, ca totul să iasă cum şi-au propus şi ca să atragă energia Universului asupra reuşitei demersului lor, au transmis şi o mantră care trebuie invocată de cei de la USR. „Miza alegerilor de la Bucureşti, fie mergem mai departe pe drumul început de Nicuşor dan, fie pierdem tot ce am câştigat în ultimii patru ani”. Moşteanu şi-ar fi falsificat studiile pentru un post de „consilier la un salariu modest„ Ionuț Moșteanu a ocupat funcţia de consilier al ministrului Transporturilor şi a fost membru în două Consilii de Administrație – la Tarom şi la Administrația Porturilor Maritime Constanța – în condiţiile în care nu avea nici studii de specialitate şi nici cei 5 ani de vechime ceruţi de lege. Şeful MApN a scris în CV-ul de la acea vreme că a absolvit o universitate privată, Athenaeum, a cărei diplomă a fost eliminată ulterior din biografiile oficiale. Universitatea, la rândul ei, a emis un răspuns oficial din care reiese că nu l-a avut niciodată student pe Moșteanu. Neconcordanțe peste neconcordanțe Ionuț Moșteanu a intrat în politică în decembrie 2015, cu opt luni înainte de înființarea USR, care se întâmpla în august 2016. Acesta spune că i-a scris ministrului Transporturilor, la acea vreme, Dan Costescu, că vrea să ajute. Spune că a avut o discuţie de 30 de minute cu acesta, iar de a doua zi a şi fost angajat în calitate de consilier. Pe amândoi îi lega pasiunea pentru motociclete şi pentru concursurile moto. Numai că legea cerea ca un consilier de ministru şi membru în CA să aibă studii superioare. Potrivit legii, „consilierii sunt funcționari publici de execuție, clasa I, conform Legii nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, articolul 14, alineatul 1 („Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa I persoanele numite în următoarele funcţii publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora”). Conform legii respective, actualizată prin Legea nr. 251/2006, „clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă”. Moşteanu a spus la vremea respectivă că a absolvit Universitatea Athenaeum, deşi instituţia neagă că l-ar fi avut student. În replică, Moșteanu a publicat astăzi o diplomă de inginer, obținută în septembrie 2015 la altă facultate, Bioterra, dar eliberată abia trei ani mai târziu, în 2018. O altă neconcordanță se referă la durata studiilor. Dacă, în CV, ministrul a trecut 3 ani, între 1996 și 1999, pe diplomă durata studiilor apare ca fiind de 5 ani. Istoria lui Moșteanu În mai 2016, Moșteanu a fost numit secretar de stat în respectivul minister (decizia de numire nr. 199 din 31 mai 2016). Din această funcție, a fost eliberat la cerere în octombrie 2016. În iulie 2016, noul ministru al Transporturilor, Petru Sorin Bușe, propus tot de PNL, solicita premierului Cioloș să aprobe numirea lui Moșteanu ca membru în Consiliul de Administrație la Societatea de Telecomunicații CFR S.A. Moşteanu a deținut și funcția de membru în CA al Administrației Porturilor Maritime Constanța și în CA
Medicii au stabilit care este momentul ideal pentru a bea vin astfel încât acesta să producă beneficii asupra sănătății
Medicul Michael Mosley a dezvăluit că o băutură populară poate oferi mai multe beneficii pentru sănătate, cum ar fi reducerea colesterolului, scăderea tensiunii arteriale și multe altele. Înainte de moartea sa, expertul a avut o serie de emisiuni la BBC Radio 4 în care a relatat, printre altele, că un pahar obișnuit de vin roșu a îmbunătățit nivelul colesterolului, potrivit Express. „În Israel, în 2015, oamenii de știință au luat 224 de diabetici abstinenti și i-au repartizat aleatoriu fie la un pahar mediu de vin roșu, fie la un pahar de vin alb, fie la un pahar de apă minerală la cină – în fiecare seară, timp de doi ani. Consumatorii de vin roșu au ieșit învingători, cu îmbunătățiri semnificative ale scorurilor de colesterol și, poate surprinzător, ale calității somnului”, a transmis medicul în emisiunea radio. Beneficiile nu se termină aici, deoarece unele dintre persoanele care au băut vin roșu au avut și un control mai bun al glicemiei, iar acest lucru se spune că este departe de a fi o „coincidență”. „Un alt studiu din Spania a arătat că consumul de vin roșu poate îmbunătăți răspunsul organismului la insulină, rezultând capacitatea de a elimina zahărul din sânge mai rapid”, s-a mai anunțat în cadrul emisiunii. Studiile au arătat și ce moment este cel mai indicat pentru consumul de vin Băutura trebuie consumată cu moderație, în timpul mesei, experții spunând că acest lucru „este mult mai bun pentru dumneavoastră decât să o consumați în alte condiții”. Un studiu care a urmărit 312.000 de persoane timp de11 ani a constatat că un pahar de vin consumat în timpul mesei a fost asociat cu un risc cu 14% mai mic de a dezvolta diabet de tip 2. Efectul protector a apărut numai atunci când vinul a fost consumat cu mâncare și cu moderație. Tim Spector, profesor de epidemiologie la King’s College London, a aprofundat și el subiectul în cadrul emisiunii de la BBC. El a spus că s-a demonstrat că vinul roșu îmbunătățește microbiomul, conform datelor colectate de la aproape 5.000 de persoane. „Ceea ce am descoperit a fost că consumatorii de vin roșu aveau un microbiom intestinal mai sănătos și mai divers decât cei care nu consumă alcool. Și, în general, consumatorii de alcool aveau un microbiom mai slab decât cei care nu consumă alcool”, a transmis Spector. El a explicat că microbiomul intestinal este unul dintre puținele aspecte ale corpului uman care nu este modelat de genetică, ci în întregime de factori de mediu și alimentari. Dovezile sugerează că „vinul roșu ar putea fi de fapt – în cantități mici și modeste – bun pentru intestinele noastre.” Moderația este esențială Doctorul Tim Spector a spus că oamenii trebuie să fie atenți la detalii. „Cu siguranță nu spunem că alcoolul în sine este bun pentru tine”, subliniind că studiul a arătat că odată ce un consumator se apropie de trei pahare de vin roșu pe zi, în medie, se pierde orice beneficiu. El a adăugat că un pahar la masă este o cantitate rezonabilă. „Totuși, ar trebui să încercați să evitați porțiile mari pe care le-ați putea găsi, de exemplu, într-un pub. Vorbim despre paharele de vin tradiționale franțuzești, unde ați bea între șase pahare și o sticlă”, a explicat el. Concluzia este că în cazul vinului roșu oamenii trebuie să se limiteze la un pahar mic sau două, câteva zile pe săptămână. Această abordare poate susține atât microbiomul intestinal, cât și inima.
Cum se simte sărăcia în Italia / Studentul care face 400 de km zilnic pentru că nu-și permite chirie în orașul în care studiază
Are 24 de ani, stă în Presicce, în provincia Lecce, adică în partea cea mai sudică a călcâiului peninsulei. În fiecare zi, la ora 4.26, Amilcare Erroi, student, pleacă din Lecce către Bari, în nordul provinciei italiene Apuglia, ca să ajungă la Facultatea de Chimie a universității din oraș. Alarma lui sună la ora 3 în fiecare dimineață, de cel puțin patru ori pe săptămână. „Mama mă duce cu mașina de la Presicce la Alessano, de unde iau autobuzul spre Bari. Pleacă la 4:26 dimineața. Și apoi mă întorc: călătoria totală este de șase ore. Și dacă există întârzieri pe drum, chiar mai mult. Nu sunt singurul în autobuzul acela: sunt și mai mulți profesori care călătoresc zilnic în zona Bari pentru a preda”, povestește studentul pentru bari.corriere.it. Sărăcie fără discriminare Criza economică lovește în bătrânul continent european fără discriminare. Prețurile la chirii s-au triplat în unele locuri ale Europei, așa că, pentru europeanul mediu, a locui undeva cu chirie devine un demers imposibil. Amilcare face șase ore doar pe drum – trei – dus, trei – întors, cam cât o călătorie cu trenul București – Brașov, în fiecare zi. Trezitul de dimineață, mai ales după ce mai acumulezi oboseala din timpul anului universitar, devine o chestiune complicată, mai ales pentru un tânăr student, care are nevoie de cel puțin opt ore de somn ca să se refacă. „Lipsa somnului e dificilă” Îi e greu să se trezească așa devreme patru dimineți din șapte? „Nu e ușor. La începutul anului universitar, e complicat. Apoi, după câteva săptămâni, devine un pseudo-obicei. Încerc să mă odihnesc în autobuz. Bineînțeles, lipsa somnului e dificilă, mai ales pentru că nu am o oră fixă de culcare. Dacă m-aș gândi prea mult la ce oră ar trebui să mă trezesc, nu aș dormi deloc.” E un efort provizoriu, într-adevăr, și care contează enorm pentru viitorul profesional al lui Amilcare, conștient că unele lucruri nu le poți afla doar din cărți. „Ajung în jurul orei 7:20. Pentru un curs precum Chimia, e important să fii prezent: anumite explicații nu se înțeleg fără o discuție directă. Apoi iau autobuzul înapoi spre Alessano la 4:40. Ajung acasă, în Presicce, în jurul orei 8:00”. Și profesorii fac naveta De mutat în Bari, deocamdată, este de neconceput. Față de chiria de 400 de euro la care se adaugă facturile și cheltuielile de zi cu zi, transportul său pe lună, între cel mai sudic punct al „călcâiului” Italiei și cel mai nordic său punct, ajunge la 170 de euro, plus 20 pe săptămână pentru combustibil. Unde mai pui că în cursa pentru Bari, la 4 dimineața, se întâlnește cu alți profesori ai universității din Bari – alți europeni pe care criza economică nu i-a iertat.
Ce le recomandă Daniel David studenților care se simt șicanați de profesori pentru că lucrează în timpul facultății
Invitat la Digi24, Daniel David a declarat că studenții care se simt șicanați de profesori pe motiv că au un loc de muncă în timpul studiilor ar trebui să încerce să rezolve această problemă, în primul rând, la nivelul universității în care sunt înmatriculați. „Sfatul meu este să discute în asociațiile lor profesionale și să vină cu astfel de sesizări […] Să încerce la nivel de universitate”, a spus David la Digi24. Totodată, ministrul a recomandat ca în cazul în care studenții nu găsesc înțelegere în această situație și „nu este deschidere, să vină spre minister”. Afirmațiile lui David au loc după ce în urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unei conferințe cu mai mulți studenți, i-a spus unui student îngrijorat de tăierea burselor că, dacă s-ar afla în locul lui, s-ar gândi să își ia un job part-time. „Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aş gândi să îmi iau un job part-time. Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, inclusiv nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului”, a declarat, la momentul respectiv, Daniel David.
Două tehnici revoluționare permit repornirea inimilor donate în afara corpului
În primul studiu, realizat de echipa coordonată de chirurgul cardiovascular pediatric Joseph Turek de la Universitatea Duke, SUA, medicii au folosit o metodă de perfuzie extracorporală care repornește inima donatorului după prelevare. Tehnica presupune pomparea sângelui oxigenat în inimă printr-un tub conectat la aortă, sângele fiind apoi recirculat într-un sistem închis. Procedura a fost aplicată cu succes în cazul unui bebeluș de o lună, al cărui cord a fost reactivat după deces și transplantat cu succes unui copil de trei luni. La trei luni post-transplant, inima funcționa normal, fără semne de respingere. Metoda s-a dovedit a fi nu doar eficientă, ci și accesibilă financiar, evitând echipamentele complexe care pot costa zeci de mii de dolari. „Această tehnică ar putea adăuga aproximativ 100 de transplanturi pediatrice suplimentare pe an doar în Statele Unite”, a declarat Turek. În paralel, o echipă de la Universitatea Vanderbilt, condusă de chirurgul cardiac John Trahanas, a dezvoltat o metodă prin care inima este răcită și conservată în interiorul corpului donatorului, fără a fi repornită. Inima este umplută cu un lichid special oxigenat, bogat în nutrienți, menținându-se într-o stare de repaus controlat, după care este prelevată și transplantată. În primele trei cazuri la adulți, inimile transplantate au funcționat excelent timp de șase luni, fără semne de respingere. Cele două tehnici ar putea debloca accesul la o nouă categorie de donatori — persoane decedate prin oprire cardiacă — oferind o soluție sigură și eficientă pentru pacienții care altfel ar muri așteptând un organ compatibil. Robert Montgomery, specialist în transplanturi la NYU, afirmă că aceste rezultate sunt promițătoare, dar că este nevoie de studii extinse pentru validarea completă a procedurilor.