Mirosul de cafea poate schimba starea de spirit înainte de prima înghițitură. Ce au descoperit cercetătorii
Un studiu realizat de cercetători de la Showa Pharmaceutical University, din Japonia, indică faptul că aroma cafelei proaspăt preparate a fost asociată cu reducerea unor stări negative și cu modificări ale unui indicator EEG asociat relaxării. Cercetarea, publicată în revista Nutrients, a inclus 20 de studenți cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani. Participanții nu au băut cafeaua, ci au stat timp de cinci minute în apropierea unei băuturi proaspăt preparate, astfel încât să îi poată simți aroma, scrie Science Alert. Mirosul de cafea a fost asociat cu reducerea stărilor negative Pentru experiment, cercetătorii au preparat cafeaua folosind 20 de grame de cafea măcinată și 400 de mililitri de apă încălzită la 85 de grade Celsius. Băutura a fost așezată într-un recipient aflat la aproximativ 50 de centimetri de participanți. Înainte și după expunerea la mirosul de cafea, voluntarii au completat chestionare privind tensiunea și anxietatea, depresia și starea de deprimare, furia și ostilitatea, energia, oboseala și confuzia. După cinci minute, scorurile privind tulburarea dispoziției au scăzut. Participanții au raportat mai puțină oboseală, tensiune și anxietate, confuzie, precum și mai puține sentimente asociate depresiei și deprimării. În schimb, nivelul de vigoare nu a crescut semnificativ. Rezultatele sugerează astfel că aroma cafelei ar putea fi mai degrabă asociată cu diminuarea unor stări negative decât cu o creștere bruscă a energiei. Mirosul de cafea și activitatea creierului, analizate prin EEG Cercetătorii au urmărit și activitatea cerebrală cu ajutorul unui dispozitiv EEG portabil. După expunerea la aroma cafelei, a fost observată o creștere a unui indice calculat pe baza activității undelor cerebrale alfa, beta și theta, asociat cu relaxarea. Rezultatul trebuie însă interpretat cu precauție. Deși efectul statistic standardizat a fost mare, modificarea absolută a indicatorului a fost modestă. Cercetătorii subliniază că nu se poate spune pe baza acestui rezultat că aroma cafelei „relaxează creierul”. În același timp, măsurătorile privind inima nu au indicat schimbări semnificative. Nici ritmul cardiac, nici variabilitatea ritmului cardiac nu s-au modificat după cele cinci minute de expunere la aroma cafelei. Mirosul de cafea nu dovedește că organismul intră într-o stare de relaxare Un alt rezultat important este că modificările de dispoziție și cele observate la nivelul EEG nu au fost semnificativ corelate la nivel individual. Cu alte cuvinte, persoanele care au raportat cele mai mari îmbunătățiri ale stării de spirit nu au fost neapărat și cele care au prezentat cele mai mari modificări ale activității cerebrale. Studiul are și o limitare majoră: cercetătorii nu au folosit un grup de control. Participanții nu au fost comparați cu persoane care au stat într-o încăpere fără miros sau care au fost expuse unui alt miros. Prin urmare, nu se poate stabili dacă efectele observate au fost produse în mod specific de aroma cafelei. Cinci minute de odihnă într-un laborator sau așteptarea ca mirosul cafelei să aibă un efect pozitiv ar fi putut contribui la rezultate. Cercetarea a avut, de asemenea, un eșantion redus și format exclusiv din tineri studenți. Nu au fost evaluate sistematic obiceiurile participanților privind consumul de cafea, preferințele acestora sau familiaritatea cu aroma. Cercetătorii consideră că viitoare studii, cu grupuri mai mari și condiții de control, ar putea clarifica efectul mirosului de cafea asupra stării de spirit și activității cerebrale.
Consumul ridicat de cofeină crește nivelul de stres la persoanele care suferă de depresie
Cercetarea a fost publicată în Complex Psychiatry și a analizat peste 11.000 de adulți diagnosticați sau tratați pentru depresie. La fiecare băutură cu cofeină consumată în plus într-o zi, participanții s-au simțit mai stresați. Efectul este mic, dar clar și se aplică doar la consumul ridicat, persoanele care beau 3-5 căni cu cofeină zilnic nu diferă de consumatorii ocazionali, conform psypost.org. Surpriza cercetătorilor: cofeina nu a afectat somnul în mod semnificativ. Motivul pare să fie că oamenii se opresc singuri când simt că băutura cu cofeină le deranjează somnul. Cu cât cineva bea mai multă cofeină, cu atât este mai puțin probabil să se plângă că îi afectează somnul. Studiul a inclus și analize genetice care au găsit variante asociate cu consumul de cofeină. Genele care controlează modul în care corpul procesează cofeina – cum ar fi CYP1A2 și AHR – influențează cât de mult consumă oamenii. Cei cu metabolism rapid pot bea mai multă cofeină pentru același efect. „Oamenii își reglează singuri cantitatea de cofeină pe care o consumă în funcție de cum reacționează”, explică Harry McIntosh, autorul principal de la Universitatea din Queensland. Limitarea studiului este că nu poate stabili cauza exactă, nu se știe dacă cofeina provoacă stresul sau persoanele stresate beau mai multă cofeină pentru a combate oboseala. Cercetarea sugerează că persoanele cu depresie ar putea avea grijă la consumul de cofeină, mai ales dacă depășesc cinci porții pe zi.