De ce ni se dilată pupilele când suntem surprinși. Cercetătorii au descoperit ce se întâmplă în creier
În mod normal, pupilele se dilată atunci când intrăm într-un spațiu întunecat, pentru a permite pătrunderea unei cantități mai mari de lumină, și se contractă atunci când lumina devine mai puternică. Cercetătorii știu însă de mai mult timp că dimensiunea pupilelor poate fi influențată și de efortul cognitiv, activitatea fizică sau emoții, scrie Science Alert. Un studiu publicat în revista Nature Human Behaviour oferă acum noi indicii despre rolul acestei reacții în situațiile neașteptate. Dilatarea pupilelor după o surpriză poate „reseta” creierul Cercetătorii de la Brown University au urmărit reacțiile a 63 de adulți sănătoși, care au participat la un experiment bazat pe stimuli colorați. Participanții au văzut pe ecran o serie de imagini colorate și au fost mai întâi rugați să își amintească ceea ce văzuseră. Ulterior, aceștia au trebuit să anticipeze ce culoare urma să apară, folosindu-se de tiparele observate anterior. În anumite momente, cercetătorii au introdus culori care contraziceau așteptările participanților. Reacția a fost rapidă: pupilele s-au dilatat, iar activitatea cerebrală a prezentat modificări asociate cu o creștere temporară a nivelului de excitare. Potrivit cercetătorilor, această reacție pare să ajute creierul să se adapteze atunci când informațiile noi nu se potrivesc cu ceea ce anticipase. Pupilele dilatate, legate de sistemul noradrenalinei Una dintre structurile implicate în această reacție este locus coeruleus, un mic grup de neuroni situat în trunchiul cerebral. Acesta reprezintă principala sursă de noradrenalină a creierului, un neurotransmițător implicat inclusiv în răspunsul de tip „luptă sau fugi”. Activitatea locus coeruleus crește după evenimente surprinzătoare, iar cercetătorii au observat o legătură între această activitate, modificările dimensiunii pupilelor și anumite unde cerebrale măsurate prin EEG. Matt Nassar, profesor asociat de neuroștiințe și științe cognitive și psihologice la Brown University și unul dintre autorii studiului, explică faptul că dilatarea pupilei semnalează o creștere bruscă a nivelului de excitare cerebrală. Potrivit cercetătorului, aceste fluctuații rapide ale nivelului de excitare ar putea avea un rol util, deoarece permit creierului să facă față mai bine schimbărilor de context. Surprizele ne ajută să învățăm mai repede Rezultatele experimentului indică faptul că persoanele care au prezentat o reacție mai puternică la stimulii neașteptați au făcut ajustări mai potrivite în procesul de învățare și au manifestat o tendință mai redusă de a interpreta informațiile prin prisma așteptărilor anterioare. Pe măsură ce imaginile prezentate corespundeau predicțiilor lor, participanții deveneau tot mai influențați de ceea ce se așteptau să vadă. Un stimul surprinzător părea însă să întrerupă acest tipar. Cercetătorii sugerează că dilatarea pupilelor ar putea reprezenta un marker extern al unui mecanism prin care creierul își actualizează „contextul mental”. Cu alte cuvinte, atunci când apare ceva complet neașteptat, creierul pare să reducă influența informațiilor și presupunerilor anterioare și să se pregătească pentru a procesa un nou context. „Modificările diametrului pupilei, precum și anumite înregistrări EEG, sunt markeri externi ai creierului care arată că acesta încarcă un nou context”, a explicat Nassar. Pupilele se schimbă și în funcție de ceea ce gândim Studiul se adaugă unui număr tot mai mare de cercetări care arată că dimensiunea pupilelor oferă informații despre procesele care au loc în creier. Pupilele se pot dilata în timpul unui efort mental intens, al activității fizice sau al unei reacții emoționale. Dimensiunea lor poate fi influențată și de anumite medicamente și poate varia chiar și în funcție de respirație. Noile rezultate sugerează că pupilele nu sunt doar un mecanism prin care ochiul se adaptează la lumină, ci pot funcționa și ca un indicator vizibil al modului în care creierul reacționează la informații neașteptate.
Cariile la copii, oprite în doar 10 secunde cu un tratament simplu. Ce au descoperit cercetătorii
Un tratament care se aplică în aproximativ 10 secunde ar putea opri cariile dentare la copii fără intervenție dentară și fără anestezie. Este vorba despre fluorura de diamină de argint (SDF), o soluție care elimină bacteriile și ajută la întărirea structurii dintelui afectat. Deși substanța este folosită de mai mult timp în stomatologie, cercetătorii încearcă să obțină mai multe dovezi privind eficiența și siguranța ei, în special în cazul copiilor mici. Un nou studiu clinic, realizat pe 830 de copii cu vârsta sub 6 ani și cu carii severe, arată rezultate încurajatoare, potrivit Science Alert. Cercetarea a fost realizată de specialiști din mai multe instituții din Statele Unite, iar rezultatele au fost publicate în revista JAMA Pediatrics. „Dacă vrem ca mai mulți copii și familii să beneficieze de acest tratament, avem nevoie de dovezi riguroase care să arate atât că funcționează, cât și că este sigur”, a declarat Margherita Fontana, cercetătoare în stomatologie la Universitatea din Michigan. SDF a oprit mai mult de jumătate dintre carii Studiul acesta a început în 2018 și s-a desfășurat în trei locații din Statele Unite. Cercetătorii au comparat tratamentul cu SDF cu un placebo. Rezultatele au arătat, de fapt, o diferență majoră. La șase luni după aplicare, SDF a oprit evoluția cariilor în 54% dintre cazuri, în timp ce tratamentul placebo a avut o rată de succes de 22,5%. „Din perspectiva sănătății publice, dacă dorim o implementare mai largă în Statele Unite, inclusiv în mediile medicale, avem nevoie de date colectate cu atenție în populațiile americane, iar acum le avem”, a explicat Fontana. Cercetătorii nu au găsit diferențe foarte mari în ceea ce privește durerile dentare între copiii care au primit SDF și cei din grupul placebo. Efectele secundare raportate au fost, în general, ușoare sau moderate și nu au putut fi asociate în mod direct cu tratamentul. Tratamentul durează doar câteva secunde Unul dintre principalele avantaje ale SDF este rapiditatea. Soluția poate fi aplicată pe dintele afectat în aproximativ 10 secunde și nu necesită găurirea dintelui, intervenție chirurgicală sau anestezie. Există însă și un dezavantaj care merită să fie menționat. Zona care este tratată capătă o culoare închisă, permanentă, ceea ce poate fi vizibil pe dinte. „Pentru aproape oricine, acest tratament poate opri cariile și infecția, precum și durerea pe care o provoacă. Acest lucru ar putea fi benefic pentru mulți oameni”, a spus Fontana. Datorită faptului că este rapid și neinvaziv, cercetătorii spun că tratamentul ar putea fi folosit nu doar în cabinetele stomatologice, ci și în unitățile de îngrijire primară. Pentru acest lucru, medicii ar trebui însă să fie instruiți să găsească cariile care pot fi tratate cu SDF și să aibă proceduri pentru trimiterea copiilor către stomatologi. „În medicină, medicii își doresc dovezi de înaltă calitate înainte de a-și schimba practica. Este important să existe date la care să se poată referi, deoarece copiii mici merg adesea la pediatri cu ani înainte de a merge vreodată la dentist.”, a declarat Fontana.
Un aliment pe care îl avem aproape zilnic în farfurie ar putea proteja ficatul
Boala hepatică asociată cu disfuncția metabolică (MASLD) presupune acumularea de grăsime în ficat. Pentru diagnostic, este necesar și cel puțin un factor de risc cardiometabolic, precum obezitatea sau hipertensiunea. Studiul, publicat în revista Nutrients, a analizat dacă roșiile aduc beneficii persoanelor cu această afecțiune. Cum a fost organizat studiul La cercetare au participat 79 de adulți cu MASLD. Au fost excluși cei cu un consum ridicat de alcool sau cu un indice de masă corporală peste 30. Participanții au fost împărțiți în două grupuri, timp de șase săptămâni. Un grup a urmat o dietă fără roșii. Celălalt a consumat zilnic 200 de grame de roșii crude și 50 de grame de sos de roșii. Rezultatele Steatoza hepatică a scăzut în ambele grupuri, dar mai pronunțat la cei care au mâncat roșii. Cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative între grupuri, la final. Este vorba despre lipide, enzime hepatice și indicele de masă corporală. Autorii susțin că roșiile pot reduce grăsimea din ficat independent de schimbările în greutatea corporală. Limitările studiului Studiul are și limitări. Intervenția a durat doar șase săptămâni, iar majoritatea participanților au fost bărbați. Endocrinologul Randa Abdelmasih, de la Universitatea din Texas Medical Branch, a atras atenția că eșantionul a fost foarte selectat. „Majoritatea pacienților pe care îi vedem în practica clinică suferă de obezitate, diabet de tip 2 sau boli metabolice mai avansate, astfel încât generalizabilitatea acestor rezultate este limitată.” Medicul internist Jonathan Jennings a remarcat că studiul a tratat toți factorii de risc cardiometabolic drept egali. „Diabetul de tip 2 are o probabilitate mai mare de a duce la MASLD decât hipertensiunea arterială, dar studiul le evaluează ca factori de risc egali”, a subliniat el. Autorii recomandă ca rezultatele să fie privite ca generatoare de ipoteze, nu ca dovezi definitive.
Cafeaua ar putea avea un efect neașteptat în cazul cancerului de sân. Ce au descoperit cercetătorii
Un consum mai mare de polifenoli, compuși prezenți în cafea, ar putea reduce riscul de deces prin cancer de sân. Concluzia aparține unui nou studiu publicat în British Journal of Nutrition, potrivit Medical News Today. Cercetătorii au urmărit 95 de femei diagnosticate cu cancer de sân, timp de 11,5 ani, în medie. Un aport mai mare de polifenoli totali a fost asociat cu o mortalitate mai scăzută specifică acestui tip de cancer. Cafeaua a fost principala sursă de polifenoli pentru participante, arată cercetarea. Cum ar putea acționa polifenolii Potrivit nutriționistei Monique Richard, polifenolii se regăsesc în fructe de pădure, cacao, cafea și ulei de măsline. Aceasta a explicat că polifenolii influențează mai multe procese biologice legate de supraviețuirea în cancer. Printre acestea se numără inflamația și sistemul imunitar. Nutriționista Meridan Zerner a adăugat că lignanii, un tip de polifenoli, ar putea reduce creșterea țesutului mamar determinată de estrogen. Ce spun cercetătorii care nu au participat la studiu Tracy Crane, de la Universitatea din Miami, a numit rezultatele încurajatoare, dar nu definitive. Ea a subliniat că studiul nu demonstrează că un consum mai mare de polifenoli previne recidiva cancerului. Cercetătoarea a precizat clar că rezultatele nu susțin creșterea consumului de cafea sau alcool ca sursă de polifenoli. Sunt necesare studii pe populații mai mari, a mai spus ea. Surse alimentare de polifenoli Nutriționiștii recomandă fructele de culoare închisă, legumele cu frunze verzi, nucile, semințele de in și uleiul de măsline extravirgin. Ei subliniază că polifenolii din alimente integrale sunt mai eficienți decât cei din suplimente.
Studiu. Limitarea zahărului înainte de vârsta de doi ani ar putea reduce riscul de demență. Cercetătorii cer însă prudență
Limitarea consumului de zahăr în primii doi ani de viață ar putea avea efecte benefice asupra sănătății creierului chiar și la zeci de ani distanță, arată un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong. Potrivit BBC, deși rezultatele sunt promițătoare, specialiștii spun că ar trebui să fie efectuate și cercetări suplimentare înainte de a putea stabili o legătură directă între consumul redus de zahăr și prevenirea demenței. În cadrul cercetării au fost analizate efectele eliminării raționalizării zahărului în Marea Britanie, măsură care a dus la o creștere rapidă a consumului de zahăr în alimentația populației. Rezultatele arată că persoanele care au fost copii mici în perioada în care zahărul era încă raționalizat au avut un risc cu 23% mai mic de a dezvolta demență, comparativ cu cei care s-au născut după eliminarea restricțiilor. În cazul celor expuși la mai puțin zahăr, diagnosticul de demență a fost întârziat, în medie, cu aproximativ doi ani și jumătate. Autorii studiului precizează însă că analiza nu poate demonstra fără echivoc că zahărul este cauza acestor diferențe. Cu toate acestea, ei spun că o alimentație sănătoasă în primii ani de viață rămâne esențială pentru dezvoltarea organismului și a creierului. Nu este primul studiu care arată cât de mult contează primele 1.000 de zile de viață pentru sănătatea de mai târziu. De-a lungul timpului, mai multe cercetări au analizat ceea ce specialiștii numesc „experimentul natural” reprezentat de perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. După încetarea raționalizării zahărului, în septembrie 1953, consumul mediu zilnic aproape s-a dublat, crescând de la aproximativ 41 de grame pe zi, echivalentul a zece cuburi de zahăr, la aproximativ 80 de grame pe zi, adică în jur de 20 de cuburi de zahăr. Cercetările anterioare au asociat această creștere cu o incidență mai mare a diabetului de tip 2 și a hipertensiunii arteriale în anii care au urmat. În cazul acestui studiu, însă, cercetătorii au analizat datele a aproape 65.000 de participanți incluși în proiectul UK BioBank. Echipa de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong a comparat persoanele care au crescut în perioada în care consumul de zahăr era limitat cu cele care au copilărit după eliminarea acestor restricții. Datele susțin că limitarea consumului de zahăr până la vârsta de doi ani a fost asociată cu o reducere cu 23% a incidenței demenței și cu amânarea diagnosticului bolii cu aproximativ doi ani și jumătate. „Constatările noastre sugerează că limitarea consumului de zahăr în primele etape ale vieții poate avea beneficii de durată pentru sănătatea creierului”, a declarat cercetătoarea Jiazhen Zheng. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Neurology. Cu toate acestea, autoarea cercetării spune că sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismele care contribuie. „Sunt necesare cercetări suplimentare” pentru a înțelege dacă zahărul are acest efect, a precizat Jiazhen Zheng.
Trei băuturi roșii care ar putea ajuta la scăderea tensiunii arteriale
Trei sucuri roșii ar putea ajuta la scăderea tensiunii arteriale, arată unele cercetări menționeate de Mirror. Aceste băuturi ar putea reduce riscul de complicații grave, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Ce este hipertensiunea arterială Hipertensiune arterială înseamnă că inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sânge în tot corpul. În timp, aceasta pune o presiune suplimentară asupra organelor vitale, cum ar fi inima. De asemenea, poate duce la leziuni de durată, potrivit sursei. Mai mult, este asociată cu o serie de afecțiuni grave, inclusiv boli de inimă, accident vascular cerebral și chiar demență. Din fericire, există schimbări ale stilului de viață pe care le puteți face pentru a vă reduce tensiunea arterială. Printre acestea, se numără renunțarea la fumat, creșterea activității fizice și reducerea consumului de alcool. Dieta este un alt factor crucial, consumul excesiv de sare fiind recunoscut pe scară largă ca fiind unul dintre cei mai mari vinovați. Suc de sfeclă roșie O alegere neobișnuită de băutură, sucul de sfeclă roșie este plin de nitrați. Ei sunt compuși naturali care ar putea ajuta la reducerea tensiunii arteriale. Acest lucru se datorează faptului că organismul transformă nitrații în oxid nitric, care dilată vasele de sânge, potrivit aceleiași surse. Suc de roșii O altă băutură este sucul de roșii. Aceasta ar putea fi esențială pentru o tensiune arterială mai bună. Un studiu din 2019, publicat în Food Science and Nutrition, a examinat impactul sucului de roșii nesărat asupra participanților. Participanții au consumat aproximativ 200 de mililitri de băutură zilnic, în medie, timp de un an. Cercetătorii au observat reduceri ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice la 94 de persoane cu hipertensiune arterială netratată sau prehipertensiune arterială. Suc de rodie Cercetările au asociat, de asemenea, sucul de rodie cu creșterea tensiunii arteriale. O meta-analiză publicată în Pharmacological Research în 2017 a examinat opt studii, controlate cu placebo, care au implicat 574 de persoane. Unii participanți au băut sucul în mod regulat timp de două săptămâni, în timp ce alții au continuat timp de 18 luni. Analiza a stabilit că sucul de rodie a scăzut atât tensiunea arterială sistolică, cât și cea diastolică, reducerea tensiunii sistolice apărând indiferent de durata consumului, potrivit sursei.
Un studiu arată o legătură surprinzătoare între căderea părului și medicamente de slăbit și diabet
Medicamentele populare pentru slăbit și diabet, precum Ozempic, Wegovy și Mounjaro, pot avea un efect secundar nedorit, potrivit unui nou studiu. Acesta dezvăluie că medicamentele GLP-1 sunt legate de o ușoară creștere a subțierii părului la unele persoane. Studiul realizat de oamenii de știință Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au examinat dosarele electronice de sănătate a peste 35.000 de adulți cu diabet zaharat de tip 2 între 2019 și 2024. Aceștia au comparat pacienții care primeau medicamente GLP-1 cu cei care luau alte tratamente comune, în special inhibitori SGLT-2 și DPP-4. Datele au relevat un model clar. Pacienții care au utilizat tratamente cu GLP-1 au prezentat un risc cu 37% mai mare de cădere a părului comparativ cu cei care au luat inhibitori SGLT-2. În comparație cu pacienții care au primit inhibitori DPP-4, acest risc a crescut la 68%, potrivit studiului. Probabilitatea generală a căderii părului, mică Cu toate acestea, probabilitatea generală de a pierde părul rămâne relativ mică. Aceasta variază de la trei până la nouă la 1.000 de persoane pe an. Studiul a menționat, de asemenea, că problema se limita la alopecia non-cicatricială. Aceasta înseamnă că foliculii de păr rămân intacți. Astfel, e posibilă o nouă creștere ulterioară odată ce condițiile se stabilizează. Studiul nu a dovedit o cauzalitate directă, dar oamenii de știință au câteva teorii puternice. Pierderea rapidă în greutate declanșează frecvent căderea bruscă a părului prin perturbarea ciclului natural de creștere. Scăderea rapidă în greutate poate duce, de asemenea, la deficiențe temporare de fier sau zinc. Modificările nivelurilor hormonale ar putea juca și ele un rol. Setul de date nu a putut arăta cât de gravă a fost căderea părului sau dacă acesta a revenit după întreruperea administrării medicamentului.
Aproape 90% dintre decesele cardiace au o cauză comună, arată un studiu amplu
Cercetătorii au analizat date din Studiul Global al Poverii Bolilor 2023, publicate în perioada 1990-2023. Ei au urmărit 12 factori de risc pentru boala cardiacă ischemică. Printre aceștia se numără colesterolul LDL ridicat, fumatul și poluarea cu particule, arată Medical News Today. În 2023, boala a provocat 473.000 de decese în Statele Unite. Cifra reprezintă o scădere de 58,7% față de anul 1990. Trei factori domină riscul de deces Tensiunea arterială sistolică ridicată a fost principalul factor de risc în 2023. Ea a fost urmată de alimentația nesănătoasă și de colesterolul LDL crescut. Acești trei factori au fost responsabili pentru aproape jumătate din decese. Potrivit autorului principal Gregory Roth, mulți dintre acești factori nu provoacă simptome vizibile. Boala poate fi prevenită, iar riscurile ei sunt modificabile, a subliniat el. Obezitatea și glicemia, riscuri în creștere Decesele legate de un indice de masă corporală ridicat au crescut cu 12,5% din 1990. Glicemia ridicată pe nemâncate a înregistrat o creștere de 10,5% în aceeași perioadă. Cardiologul Carlos Alfonso, neimplicat în studiu, confirmă aceste tendințe din practica medicală zilnică. El subliniază legătura tot mai puternică dintre obezitate, diabet și riscul cardiovascular. Un alt specialist, Cheng-Han Chen, spune că bolile cardiace rămân principala cauză de mortalitate în SUA. Ce recomandă medicii pentru prevenție Experții recomandă o dietă săracă în grăsimi saturate și alimente procesate. Exercițiile fizice zilnice ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Controlul colesterolului cu ajutorul statinelor este util pentru reducerea riscului. Cardiologul Renato Apolito recomandă și controlul glicemiei, alături de renunțarea la fumat. Verificările medicale regulate permit depistarea timpurie a acestor factori de risc. Cunoașterea propriilor valori medicale este esențială pentru prevenție, spun specialiștii.
Melatonina ar putea reduce durerea cronică. Studiul care arată că suplimentul pentru somn are beneficii neașteptate
Concluzia aparține unei echipe de cercetători de la Universitatea din Sydney, Australia, care a analizat rezultatele a 23 de studii clinice publicate anterior. Rezultatele, publicate în revista științifică Pain, sugerează că melatonina poate reduce intensitatea durerii și poate îmbunătăți calitatea somnului la persoanele care suferă de afecțiuni cronice ale mușchilor, oaselor, articulațiilor, tendoanelor și ligamentelor. Specialiștii susțin că acest supliment, deja utilizat pe scară largă pentru tratarea tulburărilor de somn, ar putea deveni un tratament complementar în gestionarea durerii cronice, reducând astfel necesitatea utilizării unor medicamente cu risc mai mare de efecte adverse, titrează Science Alert. Melatonina ar putea reduce durerea cronică la fel de eficient ca unele analgezice Meta-analiza a inclus date provenite de la 2.028 de participanți din mai multe țări, diagnosticați cu afecțiuni precum durerile lombare cronice, osteoartrita sau fibromialgia. Participanții au primit fie melatonină, fie placebo sau alte medicamente utilizate în mod obișnuit pentru controlul durerii. Potrivit cercetătorilor, melatonina a demonstrat o eficiență comparabilă, în anumite cazuri, cu cea a unor analgezice consacrate, inclusiv opioide, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și paracetamol. Analiza arată că persoanele care suferă de dureri musculo-scheletice cronice au raportat o reducere medie de aproximativ nouă puncte pe o scară a durerii de la 0 la 100. În schimb, beneficiile nu au fost semnificative statistic în cazul pacienților care se recuperau după intervenții chirurgicale, ceea ce sugerează că efectul melatoninei este mai pronunțat în cazul durerii cronice decât al celei acute. Efectele sale antiinflamatoare și prin îmbunătățirea somnului Cercetătorii cred că efectele benefice ale melatoninei nu se limitează la reglarea ciclului somn-veghe. Hormonul are și proprietăți antioxidante și antiinflamatoare, contribuind la reducerea stresului oxidativ și a inflamației din organism. Totodată, un somn mai odihnitor poate favoriza relaxarea musculaturii și recuperarea organismului, ceea ce ar putea explica reducerea intensității durerii la unele persoane. „Melatonina este deja prezentă în multe locuințe, este accesibilă ca preț și știm că este sigură pentru utilizarea pe termen scurt. Ceea ce este cu adevărat promițător este faptul că ar putea contribui și la controlul durerii cronice”, a declarat Kangchao Wu, coordonatorul studiului și cercetător în domeniul durerii musculo-scheletice la Universitatea din Sydney. Medicii recomandă prudență Deși rezultatele sunt încurajatoare, autorii studiului atrag atenția că melatonina nu trebuie să înlocuiască tratamentele prescrise pentru durerea cronică. Suplimentul este considerat sigur pentru utilizare pe termen scurt, de aproximativ una până la două luni, în cazul persoanelor care nu sunt însărcinate sau care nu alăptează. Totuși, datele privind administrarea pe termen lung rămân limitate, iar cercetătorii solicită desfășurarea unor studii mai ample. În plus, în timpul studiilor analizate au fost raportate și unele reacții adverse ușoare, precum greață, dureri de cap și amețeli. Specialiștii recomandă ca administrarea melatoninei pentru controlul durerii să fie făcută doar la recomandarea medicului și ca tratament complementar, nu ca alternativă la terapiile deja validate. Cercetătorii consideră că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a înțelege mecanismele prin care melatonina influențează percepția durerii și pentru a identifica categoriile de pacienți care ar putea beneficia cel mai mult de acest tratament.
Singurătatea poate fi la fel de periculoasă ca fumatul. Cercetătorii spun de ce medicii nu o pot vindeca singuri
Lipsa legăturilor sociale are un impact asupra sănătății comparabil cu fumatul a 15 țigări pe zi. Este una dintre concluziile citate într-un nou studiu al Universității din Michigan, publicat în revista Social Problems. Izolarea socială și singurătatea cresc riscul de deces prematur cu aproximativ 30 la sută, potrivit cercetărilor citate în studiu, citat de medicalxpress.com. Îngrijirea vârstnicilor afectați de singurătate costă sistemul american Medicare circa 6,7 miliarde de dolari anual. Cercetătoarea Sofia Hiltner a analizat peste zece ani de rapoarte media, reviste medicale și lucrări academice pe această temă. Ce greșeală arată studiul Hiltner spune că transformarea singurătății într-un diagnostic medical a produs un „salt logic” greșit. Oamenii presupun automat că, dacă o problemă afectează sănătatea, sistemul medical trebuie să o rezolve. Medicii pot evalua pacienții și îi pot îndruma către servicii de sprijin. Nu pot însă reconstrui comunități sau reduce programul de lucru al oamenilor, spune ea. Cercetătoarea a descoperit chiar studii clinice care testau o „pastilă împotriva singurătății”. De ce contează cine rezolvă problema Un grup de cercetători a împins subiectul spre sistemul medical, arată Hiltner. Riscul, spune ea, este ca resursele limitate să se ducă spre clinici. Cauzele reale rămân neatinse: comunități slăbite, program de lucru încărcat, lipsă de structură socială pentru vârstnici. Hiltner a pornit cercetarea după ce bunica ei a rămas singură și izolată, fără prieteni sau activități, după moartea soțului. Ce cere cercetătoarea factorilor de decizie Hiltner îndeamnă factorii de decizie să intervină la sursa singurătății, nu doar prin cabinete medicale. „Sistemul de sănătate poate ajuta, dar are limitele sale”, spune ea.