Premieră: Fibroza pulmonară tratată prin aerosoli. Cum ar putea celulele stem să schimbe viitorul bolilor pulmonare grave
Studiul a fost coordonat de o echipă multidisciplinară de cercetători chinezi, condusă de profesorul Zhijie Chang de la Universitatea Tsinghua din Beijing, una dintre cele mai prestigioase instituții academice din China și din Asia. Noutatea studiului nu stă doar în faptul că s-au folosit celule stem prelevate din cordonul ombilical, ci în modul cu totul nou de a livra terapia. Până acum, terapia cu celule stem presupunea perfuzii intravenoase, injectare directă în țesutul afectat sau alte proceduri invazive. Cercetătorii au folosit veziculele extracelulare, particule microscopice eliberate natural de celulele stem, care conțin proteine, ARN mesager și factori de creștere și care transmit semnalele terapeutice ale celulelor de origine. Nebulizarea transformă veziculele într-un aerosol fin, pe care pacientul îl inhalează direct. Astfel, tratamentul ajunge nemijlocit la nivelul alveolelor pulmonare afectate, evită circulația sistemică și poate fi repetat frecvent, fără proceduri invazive. Pentru pacienții cu fibroză avansată, care adesea nu tolerează intervenții agresive, metoda oferă o alternativă semnificativ mai blândă . Rezultatele studiului au evidențiat reducerea inflamației locale, modularea răspunsului imun și stimularea mecanismelor naturale de reparare a țesutului pulmonar. Mecanismul implică reprogramarea macrofagelor pulmonare dintr-un profil pro-inflamator într-unul anti-inflamator și regenerativ, un proces documentat anterior în studii preclinice și acum confirmat pentru prima dată la om prin administrare inhalatorie. „Celulele stem mezenchimale din cordonul ombilical și din placentă au proprietăți care le fac particular potrivite pentru terapiile regenerative. Sunt celule tinere, cu o capacitate ridicată de multiplicare și diferențiere, și cu un profil imunologic favorabil, ceea ce înseamnă că pot fi utilizate și în context alogen, adică de la donator la primitor, cu un risc redus de respingere”, explică dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center. Spre deosebire de celulele prelevate de la adulți, care acumulează în timp mutații, uzură celulară și expuneri la factori toxici sau infecțioși, cele din țesuturile perinatale sunt „ferite” de aceste influențe. Sunt practic la începutul existenței lor biologice, ceea ce le conferă o vitalitate și o eficiență terapeutică greu de obținut din alte surse. Fibroza pulmonară este o afecțiune progresivă și ireversibilă, în care țesutul pulmonar sănătos este înlocuit treptat de țesut cicatricial, reducând capacitatea de respirație. Formele idiopatice au o supraviețuire medie de 3-5 ani de la diagnostic, iar opțiunile terapeutice actuale se limitează la două medicamente antifibrotice, care pot încetini evoluția fără a inversa leziunile. Transplantul pulmonar rămâne singura opțiune curativă, dar accesibilă unui număr foarte mic de pacienți.
Câți oameni mai muncesc în România și cât. Topul județelor cele mai active
Câți oameni mai muncesc în România și cât. Monitorul Social a întocmit o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024. Populația ocupată include totalitatea persoanelor care desfășoară, în mod curent, activități în urma cărora este generat un venit. Aceste activități sunt prestate fie în baza unui contract de muncă, fie în mod independent. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), populația ocupată civilă nu include cadrele militare și personalul asimilat acestora. Câți oameni mai muncesc în România și cât Datele indică faptul că între anii 2008-2024, a scăzut populația ocupată civilă a României cu un milion de cetățeni. Dacă în 2008 erau 8,7 milioane de persoane care făceau parte din această categorie, în 2024 a ajuns la 7,7 milioane. Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung mai arată că „ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%”. „Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani. Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%). În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024″, mai arată analiza. La nivelul județelor se poate observa că cele mai înalte valori se află în: Județul Cluj-Napoca: 78%; Județul Timiș: 77%; Județul Sibiu: 74%; În București, sunt circa 1,3 milioane de persoane ocuapte. Numărul este mai mare față de cel al populației rezidente în vârstă de muncă, arată analiza. Analiza mai arată că nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%). Autorul recomandă: Interes crescut pentru locuințele vechi din Iași. Cum se prezintă piața: La nivel național, trendul e invers Un studiu realizat recent a arătat că 8 din 10 români nu concep ziua de 1 Mai fără bere Lista preliminară cu cele 11 companii de stat care ar putea fi listate la bursă, prezentată de AMEPIP București a prins topul celor mai fericite orașe din lume în 2026. Pe ce loc este în clasament România, dată exemplu negativ într-un raport prezentat în Consiliul Europei. Țara noastră, acuzată de tratament inuman aplicat pacienților din spitale Sursă foto: Shutterstock; Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung
Chiar și consumul redus de alcool poate afecta sănătatea creierului și fluxul sanguin cerebral
Potrivit cercetării publicate în revista științifică Alcohol, chiar și persoanele care consumă alcool în cantități considerate până acum „cu risc scăzut” pot prezenta modificări la nivel cerebral, scrie Science Alert. Analiza a evidențiat o legătură între consumul redus de alcool și reducerea fluxului sanguin la nivelul creierului, precum și subțierea cortexului cerebral. Cortexul este zona responsabilă pentru procese complexe precum gândirea, memoria, luarea deciziilor și funcțiile cognitive superioare. Cercetarea a inclus 45 de adulți sănătoși, cu vârste între 22 și 70 de ani, care nu aveau antecedente de tulburări legate de consumul de alcool sau episoade recente de consum excesiv. Participanții au completat chestionare privind obiceiurile lor de consum de alcool pe termen scurt și lung. Conform datelor analizate, participanții consumau în medie 21 de băuturi alcoolice pe lună de-a lungul vieții. În cadrul studiului, o băutură standard a fost definită ca având aproximativ 14 grame de alcool pur, echivalentul unei beri, al unui pahar mic de vin sau al unei porții de băuturi spirtoase. Rezultatele au fost comparate cu imagini obținute prin rezonanță magnetică (RMN), care au evaluat grosimea cortexului și nivelul de perfuzie cerebrală, adică fluxul sanguin din creier. Cercetătorii au observat că participanții care consumau mai mult alcool prezentau un flux sanguin cerebral mai redus. Subțierea cortexului cerebral Pe lângă reducerea perfuziei cerebrale, studiul a indicat și o asociere între consumul redus de alcool și subțierea cortexului cerebral. Specialiștii susțin că această modificare poate fi relevantă în contextul îmbătrânirii, deoarece efectele alcoolului par să se accentueze odată cu vârsta. Autorii studiului atrag atenția că inclusiv cantități moderate sau ocazionale de alcool ar putea avea efecte cumulative în timp. Cu alte cuvinte, chiar și un consum considerat „responsabil” ar putea contribui, pe termen lung, la schimbări structurale în creier. Cercetătorii au observat că asocierea dintre consumul redus de alcool și perfuzia cerebrală a fost mai puternică decât legătura dintre alcool și grosimea cortexului. Acest aspect sugerează că alcoolul poate influența în primul rând circulația sângelui în creier, ceea ce poate duce în timp la afectarea țesutului cerebral. Limitele considerate sigure Studiul nu demonstrează o relație directă de tip cauză-efect, deoarece datele au fost colectate într-un singur moment. În plus, informațiile despre consumul de alcool au fost raportate chiar de participanți, ceea ce poate introduce erori de estimare. De asemenea, cercetarea nu a luat în calcul factori precum alimentația, activitatea fizică sau stilul general de viață. Cu toate acestea, rezultatele se alătură unui număr tot mai mare de studii care contestă ideea existenței unui nivel complet sigur de consum de alcool. Cele mai recente recomandări alimentare oficiale din Statele Unite nu mai stabilesc o limită clară de băuturi pe zi, ci recomandă reducerea consumului de alcool pentru o stare generală de sănătate mai bună. Specialiștii consideră că stresul oxidativ (n.r. proces biologic asociat cu degradarea celulară) ar putea reprezenta unul dintre mecanismele prin care alcoolul afectează creierul. Concluzia cercetării este că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care consumul redus de alcool influențează sănătatea creierului și funcțiile cognitive pe termen lung.
Iei gustări la ore târzii? Ce impact poate avea asta asupra sănătății intestinale
Persoanele care se confruntă cu stresul și care, în plus, consumă gustări la ore târzii își pot crește semnificativ riscul de a dezvolta probleme intestinale, arată datele unui nou studiu. Cercetătorii americani au analizat datele a peste 11.000 de persoane care au participat la Ancheta Națională de Sănătate și Nutriție. Potrivit DPA, cercetătorii au constatat că persoanele cu scoruri ridicate ale sarcinii alostatice – care indică impactul stresului cronic asupra organismului – care consumau un sfert din caloriile zilnice după ora 21:00 aveau o probabilitate de 1,7 ori mai mare de a suferi de constipație și diaree. Pe de altă parte, a analiză suplimentară a datelor de la peste 4.000 de persoane din cadrul American Gut Project a reafirmat aceste concluzii. Rezultatele au arătat că persoanele cu niveluri ridicate de stres care consumau gustările la ore târzii erau de 2,5 ori mai predispuse să aibă probleme intestinale. „Nu contează doar ce mănânci, ci și când mănânci. Iar când suntem deja stresați, momentul ales poate avea un efect dublu asupra sănătății intestinale”, a subliniat dr. Harika Dadigiri, autoarea principală a studiului, potrivit The Independent. Subliniind concluziile studiului, cercetătorii recomandă stabilirea unor ore fixe pentru mese și a unor obiceiuri alimentare regulate, pentru a contribui la îmbunătățirea funcției digestive pe termen lung.
Paradox. De ce tocmai fructele și legumele pot crește riscul de cancer pulmonar la nefumători
Concluzia aparține unui studiu al USC Norris Comprehensive Cancer Center, prezentat la reuniunea anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului. Recomandarea de a consuma cât mai multe fructe, legume și cereale integrale este un pilon al nutriției sănătoase. Un nou studiu american o pune însă sub semnul întrebării, cel puțin pentru un anumit grup de populație, conform news.keckmedicine.org. Cercetătorii de la USC Norris Comprehensive Cancer Center au descoperit că tinerii nefumători sub 50 de ani care mănâncă mai sănătos decât media sunt mai predispuși să dezvolte cancer pulmonar. O descoperire contraintuitivă „Persoanele tinere nefumătoare care consumă mai multe alimente sănătoase sunt mai predispuse să dezvolte cancer pulmonar”, a declarat dr. Jorge Nieva, oncolog și cercetător principal al studiului. Descoperirea a ridicat imediat o întrebare: ce anume din aceste alimente ar putea crește riscul? Răspunsul suspectat de cercetători: pesticidele. Fructele, legumele și cerealele integrale neecologice sunt mai susceptibile să conțină reziduuri de pesticide decât carnea, lactatele sau alimentele procesate. Un argument suplimentar vine din statistici. Lucrătorii agricoli expuși cronic la pesticide au rate mai ridicate de cancer pulmonar. Cine este cel mai afectat Studiul a analizat 187 de pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar înainte de 50 de ani. Majoritatea nu fumaseră niciodată. Cercetătorii au folosit Indicele de Alimentație Sănătoasă pentru a compara dieta pacienților cu media națională americană. Tinerii bolnavi au obținut un scor mediu de 65 din 100, față de media națională de 57. Femeile tinere sunt cel mai afectat grup. Ele au atât scoruri alimentare mai ridicate, cât și o incidență mai mare a cancerului pulmonar față de bărbații de aceeași vârstă. O nouă tendință îngrijorătoare Cancerul pulmonar afectează în mod tradițional persoanele în vârstă, fumătorii și bărbații. Vârsta medie de debut este de 71 de ani. Rata de fumat a scăzut constant din anii 1980. Numărul cazurilor de cancer pulmonar a scăzut și el, cu o singură excepție. Nefumătorii sub 50 de ani, în special femeile, înregistrează o creștere a incidenței. Ce urmează Cercetătorii nu au testat direct pesticidele din alimente. Au estimat expunerea pe baza datelor publice despre nivelurile medii de pesticide pe categorii de produse. Următorul pas este măsurarea directă a pesticidelor în sânge și urină. Scopul este identificarea substanțelor care cresc cel mai mult riscul. „Speranța noastră este ca aceste informații să ghideze recomandările de sănătate publică”, a spus dr. Nieva.
Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.
Cercetătorii au aflat de ce oamenii care trăiesc la mare altitudine sunt feriți de diabet
Un nou studiu a demonstrat că în mediile cu conținut scăzut de oxigen, globulele roșii absorb mai multă glucoză și o transformă într-o moleculă care ajută la eliberarea oxigenului în țesuturi, dezvăluind o modalitate neașteptată prin care organismul reglează glicemia, potrivit Live Science. Cercetătorii au făcut analize pe șoareci pentru a demonstra teoria. Acum, ei încearcă să producă un medicament care ar putea revoluționa tratamentul. Este de notorietate faptul că persoanele care trăiesc la altitudini mari, cum ar fi Anzii și Himalaya, tind să aibă rate mai mici de diabet. Totuși până în prezent nu s-a putut stabili o legătură între factorii menționați. Studiul pe șoareci a fost realizat în laborator. Cercetătorii au reprodus mediul cu nivel scăzut de oxigen, iar glicemia șoarecilor a scăzut, sugerând că glucoza din sânge a fost eliminată mai rapid. Practic, glucoza s-a transformat într-o moleculă care a forțat hemoglobina să elibereze oxigen mai ușor în țesuturi. Concluzia a fost că celulele s-au modificat structural pentru a consuma mai mult zahăr în medii cu conținut scăzut de oxigen.
Persoanele care au mai multe șanse să supraviețuiască cancerului au următoarele caracteristici, potrivit unui studiu amplu
Publicată în „Journal of the National Cancer Institute” (JNCI), cercetarea a identificat diferențe consistente între pacienții cu cancer de sex masculin și feminin, atât în ceea ce privește supraviețuirea, cât și toxicitatea tratamentului. Astfel, pacientele aveau un risc de deces cu 21 % mai mic decât pacienții de sex masculin, dar un risc de toxicitate severă cu 12 % mai mare, scrie El Economista. Aceste diferențe bazate pe sex au fost în mare măsură consistente în 12 tipuri de tumori solide avansate, precum și în diferite modalități de tratament, inclusiv chimioterapie, terapii țintite și imunoterapie, ceea ce sugerează că se datorează unor mecanisme biologice subiacente, și nu doar efectelor specifice ale medicamentelor. În loc să se concentreze pe modul în care tratamentele specifice împotriva cancerului afectează diferit bărbații și femeile, abordarea tradițională, studiul a analizat dacă sexul în sine prezice supraviețuirea și toxicitatea, independent de tipul de tratament. Aspecte principale Autorul principal, doctorul Natansh Modi, afirmă că studiul oferă unele dintre cele mai clare dovezi de până acum că sexul biologic este un factor predictiv esențial pentru rezultatele tratamentului cancerului. „Sexul este un factor biologic fundamental care influențează funcția imunitară, metabolismul medicamentelor, compoziția corporală și biologia tumorilor”, afirmă acesta. „Cu toate acestea, în ciuda recomandărilor de lungă durată ale organismelor de reglementare și de finanțare de a raporta rezultatele în funcție de sex, în multe studii acesta este încă tratat ca o chestiune secundară și rareori este luat în considerare riscul de bază sau utilizat pentru a personaliza deciziile de tratament. Studiul nostru abordează această problemă analizând dacă sexul în sine prezice supraviețuirea și toxicitatea într-o gamă largă de cancere și terapii”, continuă medicul. De asemenea, el subliniază că „rezultatele au fost clare: femeile aveau un risc de deces cu 21 % mai mic decât bărbații, dar se confruntau și cu un risc cu 12 % mai mare de a suferi efecte secundare grave. Femeile au demonstrat un avantaj în ceea ce privește supraviețuirea, dar cu prețul unei toxicități severe mai ridicate”, subliniază el. Studiul a analizat date de la peste 20.000 de pacienți cu cancer din 39 de studii clinice care au susținut aprobările FDA din Statele Unite între 2011 și 2021 și a acoperit 12 tipuri de tumori solide avansate, inclusiv cancer pulmonar, colorectal, melanom și cancer de sân. Mai multe detalii Descoperirile au implicații importante pentru modul în care sunt evaluate și prescrise medicamentele, întărind necesitatea de a raporta și de a acționa sistematic pe baza dovezilor specifice fiecărui sex în cercetarea clinică. Din acest motiv, cercetătorii cer ca sexul biologic să fie recunoscut ca un factor prognostic fundamental în oncologie, atât în studiile clinice, cât și în îngrijirea oncologică de zi cu zi. „Este vorba despre îmbunătățirea rezultatelor pentru toți pacienții cu cancer. Dacă femeile trăiesc mai mult, dar experimentează efecte secundare mai grave, trebuie să recunoaștem acest lucru și să acționăm în consecință. În același timp, trebuie să înțelegem mai bine de ce pacienții de sex masculin par să aibă o rată de supraviețuire mai scăzută”, afirmă doctorul Modi. Echipa susține că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege mecanismele biologice care determină aceste diferențe, inclusiv expunerea la medicamente, reglarea imunitară, influențele hormonale și compoziția corporală.
Ce alimente ar trebui să consumi, dacă lucrezi în tură de noapte, potrivit unui studiu
Un nou studiu confirmă faptul că un aport ridicat de fibre este asociat cu mai puține afecțiuni cardiace în cazul persoanelor care lucrează în ture. Dieta, odihna și modul în care este gestionat stresul reprezintă trei factori importanți pentru propria bunăstare. Cu toate acestea, există momente când echilibrul acesta aproape că dispare, mai ales când este implicat stresul generat de job și schimbarea frecventă a programului de lucru. Unii dintre experți susțin că sănătatea ar putea fi pusă în pericol. De altfel, studiul pendulează în jurul alimentației pe care ar trebui să o aibă un angajat care lucrează de noapte. Corpul uman este conceput să se odihnească / să doarmă, după apus, motiv pentru care lucrul în ture de noapte pune o presiune suplimentară asupra organismului, menționează experții, notează Larazon.es. Ce alimente ar trebui să consumi, dacă lucrezi în tură de noapte, potrivit unui studiu Ce să mănânci atunci când lucrezi în tură de noapte „Studiile arată că munca în ture, în special atunci când sunt incluse nopți sau schimbări frecvente de program, perturbă ritmurile noastre circadiene, înrăutățește somnul, contribuie la obiceiuri alimentare mai proaste. De asemenea, a fost asociată cu un risc mai mare de obezitate, dezechilibre ale glucozei, sindrom metabolic și boli cardiovasculare. Per total, dovezile sugerează că problema nu este doar «munca noaptea», ci combinația dintre somnul insuficient, mesele neregulate și accesul redus la opțiuni alimentare sănătoase”, spune Ana Isabel Sánchez Marcos, membră a Comitetului de Management al Domeniului Nutriție al Societății Spaniole de Endocrinologie și Nutriție (SEEN). Ce arată un studiu? Un studiu recent publicat în „European Journal of Epidemiology” sugerează că dieta poate fi un bun „antidot” la „daunele colaterale” ale muncii în ture. Mai exact, după analizarea a peste 220.000 de adulți din Regatul Unit pe parcursul a 12 ani, acest studiu a confirmat că un aport mai mare de fibre ajută la reducerea riscului de boli coronariene la cei care lucrează noaptea. Persoanele care lucrează în tură de noapte pot tinde să sară peste anumite mese sau își concentrează aportul alimentar la momente nepotrivite. „Studiile descriu diete de calitate inferioară, cu mai puține fructe și legume și mai multe zaharuri libere, grăsimi saturate și fast-food sau alimente semipreparate. În studiile cu lucrători din domeniul sănătății și alte grupuri, turele de noapte sunt asociate cu un aport total mai mic sau cu perioade de post mai lungi, dar și cu alegeri mai puțin sănătoase. În practică, problema nu este doar cât mănânci, ci ce și când. Dar este dificil să dai o recomandare generală deoarece, pe lângă caracteristicile individului, trebuie luată în considerare și activitatea specifică de muncă pe care o va desfășura în acele ore”, avertizează Sánchez Marcos. Ce alimente ar trebui să consumi, dacă lucrezi noaptea Ce alimente sunt recomandate? Ar fi ideal să se opteze pentru porții mici de mâncare. Este o recomandare oferită de experți, îndeosebi pentru cei care lucrează noaptea. Totodată, nu sunt recomandate mesele copioase între orele 00:00 și 06:00. Marcos recomandă „o masă completă, dar nu grea, înainte de a merge la serviciu, bazată pe carbohidrați cu absorbție lentă, proteine și legume sau fructe. De exemplu: orez brun cu leguminoase și legume. Paste integrale cu legume și pește, un sandviș complet cu proteine și salată, cereale integrale, fulgi de ovăz cu lapte sau iaurt, fructe și nuci”. „Se recomandă evitarea meselor copioase între miezul nopții și șase dimineața, deoarece digestia este mai probabil să fie afectată în această perioadă, afectând somnul ulterior. Nu este esențial să mâncați la miezul nopții, dacă nu vă este cu adevărat foame. Dar, în general, este util să nu stați prea multe ore fără să mâncați nimic, mai ales dacă aveți o tură lungă. Cea mai practică abordare este să vă distribuiți aportul alimentar în mod rațional. Trebuie să evitați atât postul prelungit, cât și mesele copioase, bogate în calorii, de seară”, amintește Sánchez Marcos. Autorul recomandă: Cele 3 alimente pe care persoanele cu vârsta de peste 50 de ani ar trebui să le consume, potrivit specialiștilor în nutriție Vlad Ciurea nominalizează desertul de post care ne face mai inteligenți. Este singurul! Medicii de la Harvard au confirmat. Alimentele care stimulează creșterea neuronilor De ce recomandă nutriționiștii semințele de dovleac: susțin masa musculară și reglează digestia Greșeala pe care o faci atunci când mergi la supermarket. Ajungi să plătești mai mult decât necesar Te trezești între 04:00 și 04:30, zilnic? O expertă în nutriție expune care este motivul, de fapt Ce să faci înainte de a tunde gazonul, ca să scapi de buruieni. Activitatea durează 5 minute și este necesară primăvara Ce metodă poți utiliza pentru a te asigura că patrupedul tău se întoarce de fiecare dată. Sfatul de la un dresor canin Cum influențează comportamentul zilnic durata vieții, potrivit unui studiu al Universității Stanford Sursă foto: Envato – imagini cu rol ilustrativ
Consumul acelorași mese în fiecare zi poate avea un efect surprinzător în scăderea în greutate, arată un nou studiu
Respectarea acelorași mese și consumul unui număr constant de calorii în fiecare zi pot ajuta oamenii să slăbească mai mult, potrivit unui nou studiu publicat de Asociația Americană de Psihologie. Cercetarea, publicată în Health Psychology, a ajuns la concluzia că deși diversitatea alimentației este, fără îndoială, importantă pentru sănătatea umană, consumul repetat al acelorași mese poate avea avantaje pentru cei care doresc să slăbească. Echipa de cercetători a analizat jurnalele alimentare completate de 112 adulți supraponderali sau obezi care erau înscriși într-un program comportamental structurat de slăbire. Programul ținea 12 săptămâni, iar la finalul acestuia, rezultatele au arătat că participanții care au consumat aceleași mese și gustări, precum și cei cu un aport caloric constant, au avut tendința de a pierde mai multă greutate corporală, scrie Science Alert. Concret, persoanele care au urmat o dietă de slăbire mai standard au pierdut, în medie, 5,9% din greutatea corporală, iar cei cu o dietă mai variată au pierdut 4,3%. De asemenea, autorii studiului au constatat că pentru fiecare diferență de 100 de calorii în dieta zilnică a unui participant, pierderea în greutate a scăzut cu 0,6% pe parcursul programului de 12 săptămâni. „Menținerea unei diete sănătoase în contextul alimentar actual necesită efort constant și autocontrol”, a spus Charlotte Hagerman de la Universitatea Drexel, autor principal al studiului. Totuși, studiul are și câteva limitări. Acesta nu a luat în considerare, de exemplu, calitatea nutrițională a dietelor consumate de participanți. De asemenea, studiul nu a fost realizat pe un număr foarte mare de participanți și, prin urmare, rezultatele sunt insuficiente pentru a infirma dovezile care sugerează că o dietă variată aduce beneficii pentru sănătate majorității oamenilor.