Discrepanțele sociale dintre copii îi urmăresc toată viața / Ce arată cel mai mare studiu OECD despre dezvoltarea timpurie
Un raport publicat în mai 2026 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) trage un semnal de alarmă despre ceea ce se întâmplă cu copiii înainte să intre în sistemul școlar. Studiul Internațional privind Învățarea Timpurie și Bunăstarea Copilului (IELS 2025), cel mai amplu de acest fel din lume, a evaluat direct peste 23.000 de copii de 5 ani din 8 jurisdicții – Coreea de Sud, Anglia, Belgia (Comunitatea Flamandă), Țările de Jos, Emiratele Arabe Unite, Malta, Azerbaijan (Baku și Sumgait) și Brazilia (statele Ceará, Pará și São Paulo) – măsurând abilități de bază în trei mari domenii: alfabetizare și matematică emergentă, funcții executive (memorie de lucru, inhibiție, flexibilitate mentală) și dezvoltare socio-emoțională. Concluzia centrală a raportului, sintetizată chiar de directorul pentru Educație al OCDE, Andreas Schleicher, este dură: până la 5 ani, „povestea este deja scrisă.” Decalajele dintre copii nu sunt variații minore – sunt prăpăstii care, dacă nu sunt adresate devreme, urmează copilul toată viața. Coreea și Anglia – în frunte. Brazilia – în coadă La alfabetizare și matematică emergentă (abilități esențiale pentru școală), Coreea de Sud se situează cel mai sus, cu un scor compozit de 545 față de media internațională de 500. Anglia urmează cu 525, în timp ce statele braziliene participante au obținut 479, cel mai slab rezultat. Decalajele dintre jurisdicții sunt mai pronunțate în aceste domenii cognitive decât în cel socio-emoțional, unde țările se grupează mai strâns. La funcțiile executive – capacitatea de concentrare, memorie operativă și adaptare rapidă la reguli schimbate – Coreea conduce detașat (564), urmată de Anglia (503) și Emiratele Arabe Unite (499). La polul opus, Brazilia se situează din nou pe ultimul loc (465). Decalajele socio-economice apar de la 5 ani Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale studiului este amploarea inegalităților legate de statutul socio-economic al familiei. Copiii din familii avantajate economic obțin în medie cu 60 până la 70 de puncte mai mult decât copiii dezavantajați la alfabetizare și matematică emergentă – o diferență echivalentă cu aproape un an de dezvoltare. Aceste discrepanțe sunt mai mici, dar persistente, și în domeniile funcțiilor executive și ale competențelor socio-emoționale. Studiul arată totodată că doar aproximativ 15% dintre copiii din familii dezavantajate reușesc să performeze în trimestrele superioare ale distribuției – ceea ce OCDE numește „reziliență în dezvoltare.” Această cifră ajunge la 22% în anumite domenii socio-emoționale, semn că investițiile în medii de sprijin pot face diferența chiar și pentru cei mai vulnerabili copii. Fetele depășesc băieții în aproape toate domeniile La 5 ani, fetele obțin scoruri mai mari decât băieții în toate cele trei dimensiuni evaluate, diferența fiind cea mai pronunțată în competențele socio-emoționale. Fetele depășesc băieții cu 20 până la 31 de puncte la identificarea emoțiilor, comportamentul prosocial și controlul comportamental. Diferența este cel mai mică la matematica emergentă, singurul domeniu unde băieții din Coreea obțin scoruri ușor superioare. Îngrijorător, aceste decalaje în favoarea fetelor sunt mai mari în rândul copiilor cu cele mai slabe performanțe, sugerând că băieții vulnerabili sunt cel mai expuși riscului de rămânere în urmă. Ce se întâmplă acasă contează enorm – dar nu în felul în care credem Capitolul dedicat mediului familial aduce rezultate surprinzătoare pentru părinți. Frecvența cu care părinții citesc copilului dintr-o carte este activitatea cu cea mai puternică asociere pozitivă cu scorurile la alfabetizare și numerație – o diferență de 32 de puncte la alfabetizare între familiile care citesc zilnic și cele care citesc rar, chiar și după controlul nivelului socio-economic al familiei. De asemenea, accesul la mai mult de 50 de cărți pentru copii acasă este asociat cu scoruri cu 42 de puncte mai mari la alfabetizare emergentă față de familiile cu mai puțin de 25 de cărți. Prin contrast, utilizarea dispozitivelor digitale de către copii nu este asociată cu rezultate mai bune – și în unele jurisdicții are chiar corelații negative, în special cu alfabetizarea și numerația. 46% dintre copiii din studiu folosesc un dispozitiv digital în fiecare zi, cu proporții mai mari în familiile dezavantajate economic. Studiul nu găsește dovezi că activitățile digitale educative realizate împreună cu părinții au un impact consistent pozitiv. Implicarea părinților în viața instituției de educație timpurie a copilului contează de asemenea – copiii cu părinți implicați activ obțin scoruri cu până la 52 de puncte mai mari în domeniile socio-emoționale, chiar și după ajustarea pentru statut socio-economic. Grădinița contează dacă e de calitate și accesibilă Copiii care au intrat mai devreme în sistemul de educație timpurie tind să obțină scoruri mai bune la 5 ani. Această asociere este mai puternică pentru alfabetizare și numerație decât pentru funcțiile executive sau competențele socio-emoționale. Totuși, studiul avertizează că simpla participare la grădiniță nu este suficientă: calitatea acesteia contează decisiv. Un rezultat important este că nu există dovezi că frecventarea educației timpurii reduce mai mult decalajele socio-economice pentru copiii dezavantajați decât pentru cei avantajați. Dimpotrivă, copiii avantajați participă în medie cu aproximativ 5 luni mai mult la educație timpurie, ceea ce poate amplifica inegalitățile în loc să le reducă. OCDE recomandă explicit politici care să crească participarea copiilor dezavantajați și să asigure o calitate consistentă a serviciilor. Un aspect tehnic relevant: în medie, 36% din variația scorurilor la alfabetizare și numerație emergentă este explicată de diferențele dintre instituțiile de educație timpurie frecventate — nu de caracteristicile individuale ale copilului. Aceasta înseamnă că instituția contează enorm, ceea ce face calitatea și echitatea accesului la ea o prioritate de politică publică. Un copil din zece are dificultăți, dar sprijinul ajunge acolo unde e nevoie Aproximativ unul din zece copii din studiu a experimentat dificultăți timpurii de învățare sau de comportament, cu o prevalență mai mare în familiile dezavantajate socio-economic. Vestea relativ bună: copiii expuși unui număr mai mare de factori de risc au mai mult șanse să primească suport specializat, ceea ce sugerează că sistemele de sprijin sunt, în general, orientate corect spre cei mai vulnerabili. Ce înseamnă pentru politicile publice Raportul OCDE oferă un mesaj clar pentru decidenții politici: investițiile în primii ani de viață aduc cel mai mare randament pe termen lung. Schleicher subliniază că
Metoda prin care ajungi să fii în formă fără să petreci ore la sală, potrivit experților
Nu ai nevoie de ore petrecute la sală pentru a fi în formă. Experții în fitness susțin că un plan simplu, repetat săptămânal, este suficient pentru a construi un corp mai puternic și mai sănătos pe termen lung. Planul recomandat presupune bifarea a trei obiective săptămânale: două antrenamente de forță pentru întregul corp, câteva sesiuni de mișcare care accelerează ritmul cardiac și cel puțin 7.000 de pași pe zi. De ce funcționează antrenamentul minimalist Antrenorul de forță Darren Ellis susține că progresul nu necesită efort excesiv. Două sesiuni solide de antrenament de forță pe săptămână, combinate cu numărul recomandat de pași și una sau două sesiuni aerobice, sunt suficiente pentru rezultate vizibile. Abordarea menține inima și plămânii sănătoși, construiește articulații rezistente, îmbunătățește forța și mobilitatea și reduce riscul majorității bolilor cronice. Câți pași pe zi sunt suficienți Cercetătorii au stabilit că 7.000 de pași zilnici reprezintă pragul la care se obțin cele mai multe beneficii cardiovasculare. Un studiu realizat în 2023 de Universitatea din Granada a confirmat această cifră. O meta-analiză publicată în The Lancet în 2025 a arătat că, față de 2.000 de pași pe zi, 7.000 de pași zilnici sunt asociați cu un risc cu 22% mai mic de simptome depresive, cu 38% mai mic de demență, cu 47% mai mic de mortalitate din toate cauzele și cu 25% mai mic de boli de inimă. Micro-plimbările, soluția practică Dr. Courtney Conley recomandă „micro-plimbările” ca metodă simplă de a atinge obiectivul zilnic. Acestea sunt plimbări scurte de cinci minute, echivalentul a aproximativ 500 de pași, integrate în pauzele obișnuite ale zilei. Specialiștii subliniază că planul trebuie adaptat nivelului personal de fitness. Persoanele mai puțin active obțin beneficii semnificative chiar și din cantități mici de mișcare.
72% dintre părinți recunosc că ajung să cumpere ce le cer copiii la supermarket, chiar dacă nu voiau
Copiii influențează tot mai mult deciziile de cumpărare ale familiei la supermarket. Părinții cedează frecvent cererilor de mâncare nesănătoasă. Concluzia aparține unui studiu făcut pe 1.050 de părinți din Anglia, prezentat recent la Congresul European privind Obezitatea de la Istanbul, conform The Independent. Peste jumătate dintre părinții chestionați (58%) au recunoscut că sunt bătuți la cap frecvent să cumpere produse bogate în grăsimi, sare sau zahăr. În consecință, aproape trei sferturi (72%) au raportat că achiziționează adesea produsele solicitate. Ce produse cer cel mai des copiii Printre cele mai căutate produse s-au numărat înghețata și acadelele (45%), bomboanele și ciocolata (43%), dulciurile și biscuiții (42%). Copiii cu vârste între patru și 11 ani au fost cei mai insistenți. Peste jumătate dintre ei cer verbal produsele, unul din trei le pune direct în coș, iar aproximativ unul din șase indică un display sau o reclamă din magazin. Marketingul alimentar, factor agravant Cercetătoarea Emma Boyland, profesoară la Universitatea din Liverpool, atrage atenția că mediul actual de cumpărare nu îi ajută pe părinți să facă alegeri sănătoase. Ambalajele cu personaje prietenoase și reclamele văzute înainte de cumpărături influențează semnificativ cererile copiilor. Aproape un sfert dintre părinți (23%) au mărturisit că insistențele copiilor îi fac să se simtă supărați, vinovați sau stresați. Studiul semnalează că părinții cu insecuritate alimentară sunt sâcâiți mai frecvent, ceea ce reprezintă o sursă suplimentară de stres.
Studiu: Un factor esențial prezice longevitatea mai bine decât dieta sau exercițiile fizice
Un studiu realizat la finalul anului trecut arată că există un alt factor care ar putea avea un impact mai mare asupra reducerii duratei de viață. Alte cercetări anterioare asociau somnul de proastă calitate cu o serie de probleme de sănătate. Totuși, studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon au descoperit că un somn suficient are o legătură mai puternică cu o viață mai lungă decât dieta și exercițiile fizice. Potrivit Science Alert, studiul a avut la bază datele analizate din sondaje din SUA, acoperind perioada 2019-2025. Concret, indicatorii speranței de viață au fost comparați cu evaluările subiective ale duratei somnului. În acest sens, un somn care are o durată mai mică de șapte ore pe noapte este considerat drept unul insuficient. În realizarea studiului, cercetătorii au luat în calcul și alte variabile care pot influența speranța de viață, printre care sedentarismul, statutul profesional și nivelul de studii. Rezultatele au arătat că legătura dintre somnul insuficient și speranța de viață mai scurtă s-a menținut. „Nu mă așteptam ca [somnul insuficient] să fie atât de puternic corelat cu speranța de viață. Întotdeauna am considerat că somnul este important, dar această cercetare subliniază cu adevărat acest aspect: oamenii ar trebui să se străduiască să doarmă între șapte și nouă ore, dacă este posibil”, a spus Andrew McHill, cercetător de la Universitatea de Sănătate din Oregon. „Această cercetare arată că trebuie să acordăm prioritate somnului cel puțin la fel de mult cât acordăm alimentației sau exercițiilor fizice. Un somn bun pe timpul nopții îți va îmbunătăți starea de bine, dar și durata de viață”, a mai spus McHill. Un studiu de acest gen nu poate să ofere o imagine mai clară privind interacțiunile complexe dintre somn, alimentație și exercițiile fizice. Totuși, rezultatele studiului sugerează că durata somnului pe care o ai în fiecare noapte reprezintă un indicator semnificativ al stării de sănătate pe termen lung.
Premieră: Fibroza pulmonară tratată prin aerosoli. Cum ar putea celulele stem să schimbe viitorul bolilor pulmonare grave
Studiul a fost coordonat de o echipă multidisciplinară de cercetători chinezi, condusă de profesorul Zhijie Chang de la Universitatea Tsinghua din Beijing, una dintre cele mai prestigioase instituții academice din China și din Asia. Noutatea studiului nu stă doar în faptul că s-au folosit celule stem prelevate din cordonul ombilical, ci în modul cu totul nou de a livra terapia. Până acum, terapia cu celule stem presupunea perfuzii intravenoase, injectare directă în țesutul afectat sau alte proceduri invazive. Cercetătorii au folosit veziculele extracelulare, particule microscopice eliberate natural de celulele stem, care conțin proteine, ARN mesager și factori de creștere și care transmit semnalele terapeutice ale celulelor de origine. Nebulizarea transformă veziculele într-un aerosol fin, pe care pacientul îl inhalează direct. Astfel, tratamentul ajunge nemijlocit la nivelul alveolelor pulmonare afectate, evită circulația sistemică și poate fi repetat frecvent, fără proceduri invazive. Pentru pacienții cu fibroză avansată, care adesea nu tolerează intervenții agresive, metoda oferă o alternativă semnificativ mai blândă . Rezultatele studiului au evidențiat reducerea inflamației locale, modularea răspunsului imun și stimularea mecanismelor naturale de reparare a țesutului pulmonar. Mecanismul implică reprogramarea macrofagelor pulmonare dintr-un profil pro-inflamator într-unul anti-inflamator și regenerativ, un proces documentat anterior în studii preclinice și acum confirmat pentru prima dată la om prin administrare inhalatorie. „Celulele stem mezenchimale din cordonul ombilical și din placentă au proprietăți care le fac particular potrivite pentru terapiile regenerative. Sunt celule tinere, cu o capacitate ridicată de multiplicare și diferențiere, și cu un profil imunologic favorabil, ceea ce înseamnă că pot fi utilizate și în context alogen, adică de la donator la primitor, cu un risc redus de respingere”, explică dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center. Spre deosebire de celulele prelevate de la adulți, care acumulează în timp mutații, uzură celulară și expuneri la factori toxici sau infecțioși, cele din țesuturile perinatale sunt „ferite” de aceste influențe. Sunt practic la începutul existenței lor biologice, ceea ce le conferă o vitalitate și o eficiență terapeutică greu de obținut din alte surse. Fibroza pulmonară este o afecțiune progresivă și ireversibilă, în care țesutul pulmonar sănătos este înlocuit treptat de țesut cicatricial, reducând capacitatea de respirație. Formele idiopatice au o supraviețuire medie de 3-5 ani de la diagnostic, iar opțiunile terapeutice actuale se limitează la două medicamente antifibrotice, care pot încetini evoluția fără a inversa leziunile. Transplantul pulmonar rămâne singura opțiune curativă, dar accesibilă unui număr foarte mic de pacienți.
Câți oameni mai muncesc în România și cât. Topul județelor cele mai active
Câți oameni mai muncesc în România și cât. Monitorul Social a întocmit o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024. Populația ocupată include totalitatea persoanelor care desfășoară, în mod curent, activități în urma cărora este generat un venit. Aceste activități sunt prestate fie în baza unui contract de muncă, fie în mod independent. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), populația ocupată civilă nu include cadrele militare și personalul asimilat acestora. Câți oameni mai muncesc în România și cât Datele indică faptul că între anii 2008-2024, a scăzut populația ocupată civilă a României cu un milion de cetățeni. Dacă în 2008 erau 8,7 milioane de persoane care făceau parte din această categorie, în 2024 a ajuns la 7,7 milioane. Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung mai arată că „ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%”. „Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani. Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%). În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024″, mai arată analiza. La nivelul județelor se poate observa că cele mai înalte valori se află în: Județul Cluj-Napoca: 78%; Județul Timiș: 77%; Județul Sibiu: 74%; În București, sunt circa 1,3 milioane de persoane ocuapte. Numărul este mai mare față de cel al populației rezidente în vârstă de muncă, arată analiza. Analiza mai arată că nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%). Autorul recomandă: Interes crescut pentru locuințele vechi din Iași. Cum se prezintă piața: La nivel național, trendul e invers Un studiu realizat recent a arătat că 8 din 10 români nu concep ziua de 1 Mai fără bere Lista preliminară cu cele 11 companii de stat care ar putea fi listate la bursă, prezentată de AMEPIP București a prins topul celor mai fericite orașe din lume în 2026. Pe ce loc este în clasament România, dată exemplu negativ într-un raport prezentat în Consiliul Europei. Țara noastră, acuzată de tratament inuman aplicat pacienților din spitale Sursă foto: Shutterstock; Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung
Chiar și consumul redus de alcool poate afecta sănătatea creierului și fluxul sanguin cerebral
Potrivit cercetării publicate în revista științifică Alcohol, chiar și persoanele care consumă alcool în cantități considerate până acum „cu risc scăzut” pot prezenta modificări la nivel cerebral, scrie Science Alert. Analiza a evidențiat o legătură între consumul redus de alcool și reducerea fluxului sanguin la nivelul creierului, precum și subțierea cortexului cerebral. Cortexul este zona responsabilă pentru procese complexe precum gândirea, memoria, luarea deciziilor și funcțiile cognitive superioare. Cercetarea a inclus 45 de adulți sănătoși, cu vârste între 22 și 70 de ani, care nu aveau antecedente de tulburări legate de consumul de alcool sau episoade recente de consum excesiv. Participanții au completat chestionare privind obiceiurile lor de consum de alcool pe termen scurt și lung. Conform datelor analizate, participanții consumau în medie 21 de băuturi alcoolice pe lună de-a lungul vieții. În cadrul studiului, o băutură standard a fost definită ca având aproximativ 14 grame de alcool pur, echivalentul unei beri, al unui pahar mic de vin sau al unei porții de băuturi spirtoase. Rezultatele au fost comparate cu imagini obținute prin rezonanță magnetică (RMN), care au evaluat grosimea cortexului și nivelul de perfuzie cerebrală, adică fluxul sanguin din creier. Cercetătorii au observat că participanții care consumau mai mult alcool prezentau un flux sanguin cerebral mai redus. Subțierea cortexului cerebral Pe lângă reducerea perfuziei cerebrale, studiul a indicat și o asociere între consumul redus de alcool și subțierea cortexului cerebral. Specialiștii susțin că această modificare poate fi relevantă în contextul îmbătrânirii, deoarece efectele alcoolului par să se accentueze odată cu vârsta. Autorii studiului atrag atenția că inclusiv cantități moderate sau ocazionale de alcool ar putea avea efecte cumulative în timp. Cu alte cuvinte, chiar și un consum considerat „responsabil” ar putea contribui, pe termen lung, la schimbări structurale în creier. Cercetătorii au observat că asocierea dintre consumul redus de alcool și perfuzia cerebrală a fost mai puternică decât legătura dintre alcool și grosimea cortexului. Acest aspect sugerează că alcoolul poate influența în primul rând circulația sângelui în creier, ceea ce poate duce în timp la afectarea țesutului cerebral. Limitele considerate sigure Studiul nu demonstrează o relație directă de tip cauză-efect, deoarece datele au fost colectate într-un singur moment. În plus, informațiile despre consumul de alcool au fost raportate chiar de participanți, ceea ce poate introduce erori de estimare. De asemenea, cercetarea nu a luat în calcul factori precum alimentația, activitatea fizică sau stilul general de viață. Cu toate acestea, rezultatele se alătură unui număr tot mai mare de studii care contestă ideea existenței unui nivel complet sigur de consum de alcool. Cele mai recente recomandări alimentare oficiale din Statele Unite nu mai stabilesc o limită clară de băuturi pe zi, ci recomandă reducerea consumului de alcool pentru o stare generală de sănătate mai bună. Specialiștii consideră că stresul oxidativ (n.r. proces biologic asociat cu degradarea celulară) ar putea reprezenta unul dintre mecanismele prin care alcoolul afectează creierul. Concluzia cercetării este că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care consumul redus de alcool influențează sănătatea creierului și funcțiile cognitive pe termen lung.
Iei gustări la ore târzii? Ce impact poate avea asta asupra sănătății intestinale
Persoanele care se confruntă cu stresul și care, în plus, consumă gustări la ore târzii își pot crește semnificativ riscul de a dezvolta probleme intestinale, arată datele unui nou studiu. Cercetătorii americani au analizat datele a peste 11.000 de persoane care au participat la Ancheta Națională de Sănătate și Nutriție. Potrivit DPA, cercetătorii au constatat că persoanele cu scoruri ridicate ale sarcinii alostatice – care indică impactul stresului cronic asupra organismului – care consumau un sfert din caloriile zilnice după ora 21:00 aveau o probabilitate de 1,7 ori mai mare de a suferi de constipație și diaree. Pe de altă parte, a analiză suplimentară a datelor de la peste 4.000 de persoane din cadrul American Gut Project a reafirmat aceste concluzii. Rezultatele au arătat că persoanele cu niveluri ridicate de stres care consumau gustările la ore târzii erau de 2,5 ori mai predispuse să aibă probleme intestinale. „Nu contează doar ce mănânci, ci și când mănânci. Iar când suntem deja stresați, momentul ales poate avea un efect dublu asupra sănătății intestinale”, a subliniat dr. Harika Dadigiri, autoarea principală a studiului, potrivit The Independent. Subliniind concluziile studiului, cercetătorii recomandă stabilirea unor ore fixe pentru mese și a unor obiceiuri alimentare regulate, pentru a contribui la îmbunătățirea funcției digestive pe termen lung.
Paradox. De ce tocmai fructele și legumele pot crește riscul de cancer pulmonar la nefumători
Concluzia aparține unui studiu al USC Norris Comprehensive Cancer Center, prezentat la reuniunea anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului. Recomandarea de a consuma cât mai multe fructe, legume și cereale integrale este un pilon al nutriției sănătoase. Un nou studiu american o pune însă sub semnul întrebării, cel puțin pentru un anumit grup de populație, conform news.keckmedicine.org. Cercetătorii de la USC Norris Comprehensive Cancer Center au descoperit că tinerii nefumători sub 50 de ani care mănâncă mai sănătos decât media sunt mai predispuși să dezvolte cancer pulmonar. O descoperire contraintuitivă „Persoanele tinere nefumătoare care consumă mai multe alimente sănătoase sunt mai predispuse să dezvolte cancer pulmonar”, a declarat dr. Jorge Nieva, oncolog și cercetător principal al studiului. Descoperirea a ridicat imediat o întrebare: ce anume din aceste alimente ar putea crește riscul? Răspunsul suspectat de cercetători: pesticidele. Fructele, legumele și cerealele integrale neecologice sunt mai susceptibile să conțină reziduuri de pesticide decât carnea, lactatele sau alimentele procesate. Un argument suplimentar vine din statistici. Lucrătorii agricoli expuși cronic la pesticide au rate mai ridicate de cancer pulmonar. Cine este cel mai afectat Studiul a analizat 187 de pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar înainte de 50 de ani. Majoritatea nu fumaseră niciodată. Cercetătorii au folosit Indicele de Alimentație Sănătoasă pentru a compara dieta pacienților cu media națională americană. Tinerii bolnavi au obținut un scor mediu de 65 din 100, față de media națională de 57. Femeile tinere sunt cel mai afectat grup. Ele au atât scoruri alimentare mai ridicate, cât și o incidență mai mare a cancerului pulmonar față de bărbații de aceeași vârstă. O nouă tendință îngrijorătoare Cancerul pulmonar afectează în mod tradițional persoanele în vârstă, fumătorii și bărbații. Vârsta medie de debut este de 71 de ani. Rata de fumat a scăzut constant din anii 1980. Numărul cazurilor de cancer pulmonar a scăzut și el, cu o singură excepție. Nefumătorii sub 50 de ani, în special femeile, înregistrează o creștere a incidenței. Ce urmează Cercetătorii nu au testat direct pesticidele din alimente. Au estimat expunerea pe baza datelor publice despre nivelurile medii de pesticide pe categorii de produse. Următorul pas este măsurarea directă a pesticidelor în sânge și urină. Scopul este identificarea substanțelor care cresc cel mai mult riscul. „Speranța noastră este ca aceste informații să ghideze recomandările de sănătate publică”, a spus dr. Nieva.
Riscul din paharul cu apă, egal cu cel al sedentarismului
Apa de la robinet ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat: un studiu realizat pe peste 74.000 de persoane din întreaga lume arată că expunerea la apă potabilă cu salinitate ridicată crește riscul de hipertensiune arterială cu 26%, un nivel comparabil cu cel asociat sedentarismului, potrivit The Independent. Cercetătorii de la Universitatea Internațională din Florida, conduși de profesorul Rajiv Chowdhury, au analizat 27 de studii bazate pe populație din Europa, SUA, Australia, Israel, Bangladesh, Vietnam și Kenya. Concluzia este îngrijorătoare: apa potabilă mai sărată este asociată cu valori semnificativ mai ridicate ale tensiunii arteriale. De unde vine sarea din apa de băut Principala cauză este creșterea nivelului global al mării. Pe măsură ce oceanele avansează, apa de mare pătrunde în acviferele de apă dulce din zonele de coastă. Rezultatul: apa freatică devine din ce în ce mai sărată. Peste trei miliarde de oameni trăiesc în zone costiere sau în apropierea coastelor. Mulți dintre ei, în special din țări cu venituri mici și medii, depind de apa freatică ca principală sursă potabilă. Cifrele din spatele riscului Persoanele expuse la apă cu salinitate ridicată aveau o tensiune arterială sistolică mai mare cu aproximativ 3,22 mmHg. Tensiunea diastolică era mai mare cu aproximativ 2,82 mmHg. Riscul de hipertensiune era cu 26% mai ridicat față de persoanele care beau apă cu salinitate normală. Acest risc este comparabil cu cel al activității fizice reduse, care crește hipertensiunea cu 15–25%. Un miliard de oameni, deja afectați de hipertensiune Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel global. Este una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă și ale accidentelor vasculare cerebrale. Eforturile de prevenție se concentrează, de regulă, pe sarea din alimentație. Pâinea, cerealele, sosurile și mâncărurile semipreparate rămân principalele surse de sodiu. Apa potabilă nu a fost, până acum, considerată un factor major. Problema se va agrava odată cu schimbările climatice Dr. Chowdhury avertizează că situația se va înrăutăți pe măsură ce schimbările climatice se accelerează. Creșterea nivelului mării va contamina și mai mult sursele de apă dulce din zonele costiere. Populațiile vulnerabile – cele care nu pot detecta gustul sărat al apei și nu au acces la surse alternative – sunt cele mai expuse. Ele pot ingera cantități mari de sodiu fără să știe, doar prin consumul zilnic de apă. Limita de sare recomandată de Organizația Mondială a Sănătății este de maxim 5 grame pe zi.