Legătura dintre oameni și câini datează de peste 15.000 de ani
Cercetarea, publicată în revista Nature, sugerează că dovezile genetice ale câinilor domestici sunt cu aproximativ 5.000 de ani mai vechi decât estimările anterioare. Cel mai vechi exemplar identificat provine din Anatolia, în actuala Turcie, și are aproximativ 15.800 de ani. Rămășițele animalului au fost descoperite îngropate alături de rămășițe umane, arată The Guardian. Un alt exemplar, o mandibulă veche de 14.300 de ani, a fost găsită în peștera Gough din Somerset, Marea Britanie. Câinii erau hrăniți și îngropați ritualic Analizele arată că oamenii preistorici nu doar tolerau câinii în apropierea lor, ci îi și hrăneau. Studiile izotopice efectuate pe oasele descoperite în Turcia arată că acești câini aveau o dietă bogată în pește. Era similară cu cea a oamenilor din acea zonă. Arheologii au descoperit și dovezi ale unei legături emoționale între oameni și animale. Trei pui de câine au fost găsiți îngropați peste picioarele unei persoane, într-un ritual funerar care semăna cu cele dedicate oamenilor. Cercetătorii spun că, în urmă cu aproximativ 15.000 de ani, câini cu origini genetice diferite existau deja în mai multe zone din Eurasia, de la Marea Britanie până în Siberia. Această descoperire sugerează că procesul de domesticire ar fi început încă din timpul ultimei ere glaciare. Acest lucru se întâmpla cu mult înainte de apariția agriculturii sau a altor animale domestice. Rolul câinilor în comunitățile preistorice Oamenii de știință cred că primele comunități umane nu ar fi investit resurse în hrănirea acestor animale dacă ele nu ar fi avut un rol important. Câinii ar fi putut contribui la creșterea eficienței la vânătoare sau ar fi servit drept sistem de avertizare împotriva prădătorilor. Descoperirile sugerează că relația dintre oameni și câini – considerată astăzi una dintre cele mai puternice legături dintre oameni și animale – are rădăcini mult mai vechi decât se credea până acum.
Nu chimioterapie, ci bacterii. Cercetătorii au găsit o metodă să atace cancerul din interior fără să afecteze restul corpului
Echipa condusă de Tianyu Jiang de la Universitatea Shandong din China a modificat genetic tulpina bacteriană Escherichia coli Nissle 1917, un probiotic prezent în mod natural în corpul uman. Bacteria a fost reprogramată să producă Romidepsin, un medicament anticanceros aprobat de FDA. Rezultatul este o „fabrică de medicamente” vie, capabilă să se infiltreze în tumori și să elibereze substanța activă exact acolo unde este nevoie, scrie Science Daily. Bacterii contra cancer: cum funcționează terapia Cercetătorii au introdus celule tumorale de cancer mamar la șoareci, apoi au administrat bacteria modificată. Aceasta s-a acumulat în interiorul tumorilor și a eliberat medicamentul atât în condiții de laborator, cât și pe animale vii. Abordarea combină două mecanisme simultane. Bacteria colonizează tumora, iar medicamentul pe care îl produce acționează direct asupra celulelor canceroase. Autorii o descriu drept „terapie cu dublă acțiune”. Avantajul față de tratamentele clasice Chimioterapia tradițională afectează atât celulele canceroase, cât și pe cele sănătoase. Această metodă livrează medicamentul exclusiv la locul tumorii, ceea ce ar putea reduce semnificativ efectele secundare. Tratamentele țintite reprezintă una dintre direcțiile principale ale cercetării oncologice actuale. Folosirea bacteriilor ca vehicule de transport al medicamentelor deschide o cale nouă în acest domeniu. Când ar putea ajunge la pacienți Metoda nu a fost încă testată pe oameni. Studiile viitoare vor trebui să examineze posibilele efecte secundare și modalitățile de îndepărtare în siguranță a bacteriilor după tratament. Cercetătorii consideră că rezultatele de până acum stabilesc „o bază solidă” pentru dezvoltarea unor terapii bazate pe bacterii modificate genetic. Progresele viitoare în acest domeniu depind de succesul studiilor clinice pe oameni.
Ce recomandă Inteligența Artificială celor care cer sfaturi medicale: să-și bage usturoi în anus și să bea lapte rece
Chatboții cu Inteligență Artificială sunt păcăliți frecvent de dezinformarea transmisă online, ceea ce îi determină să ofere sfaturi potențial periculoase pentru oameni, potrivit Live Science. Experții avertizează asupra afirmațiilor false despre sănătate care sunt transmise într-un limbaj încrezător. Mai multe studii au evidențiat pericolul mare la care se expun oamenii care apelează la sfaturile IA pentru îngrijirea sănătății. Este vorba despre un studiu din ianuarie publicat în revista The Lancet Digital Health și despre altul din februarie, care a apărut în revista Nature Medicine. Concluzia experților a fost că chatboții nu sunt mai buni decât o căutare obișnuită pe internet, în special în cazul publicului larg, fără cunoștințe medicale. „Un medic care nu este sigur va ezita, va evita și va comanda un alt test. Un LLM oferă răspunsul greșit cu exact aceeași încredere ca și cel corect”, a avertizat Mahmud Omar, cercetător la Centrul Medical Mount Sinai și coautor al studiului The Lancet Digital Health. Zeci de milioane de oameni solicită zilnic sfaturi medicale în mediul online Studiile arată că oamenii folosesc pe scară largă IA pentru sfaturi medicale: Deși majoritatea chatboților au un avertisment conform cărora utilizatorii nu ar trebui să aplice sfaturile medicale oferite de IA, peste 40 de milioane de oameni apelează zilnic la ChatGPT cu întrebări medicale. Studiile realizate pe mai multe modele au arătat că IA a acceptat și perpetuat dezinformări în cel puțin un caz din trei. Programele de IA sunt păcălite în special de informațiile transmise într-un limbaj științific, fiind mai reticente la cele prezentate într-un limbaj casual. Experții au prezentat și exemple de răspunsuri dezastruoase oferite online. Numeroși pacienți au fost sfătuiți să „bea lapte rece zilnic pentru sângerări esofagiene”. Altora li s-a recomandat „inserția rectală de usturoi pentru susținerea sistemului imunitar”. Totuși, nu tot ceea ce transmit chatboții reprezintă o prostie. Concluziile studiilor sugerează că chatboții nu sunt un instrument recomandat pentru ca publicul să ia decizii de sănătate. Asta nu înseamnă că chatboții nu pot fi utili în medicină „doar nu în modul în care oamenii îi folosesc astăzi”.
Administrarea zilnică de multivitamine ar putea încetini îmbătrânirea biologică, arată un studiu
Un nou studiu, apărut în revista Nature Medicine, sugerează că administrarea zilnică de multivitamine ar putea încetini ceasul biologic al organismului. Cercetătorii au constatat că administrarea zilnică de multivitamine pentru o perioadă de doi ani ar putea încetini îmbătrânirea cu aproximativ patru luni, scrie The Independent. Aceste rezultate au fost obținute în urma analizei probelor de sânge de la 958 de persoane selectate aleatoriu, care aveau o vârstă medie de 70 de ani. Cercetătorii au analizat cinci zone ale ADN-ului pentru a identifica modificări la începutul studiului, precum și la sfârșitul primului și al doilea an. Aceștia au descoperit că, în comparație cu persoanele care luau medicamente placebo, grupul care lua multivitamine prezentau încetiniri ale îmbătrânirii biologice în toate cele cinci zone. Profesorul Luigi Fontana, de la Universitatea din Sydney, a subliniat că studiul pe acest subiect este „bine realizat, dar interpretarea rezultatelor trebuie să fie prudentă.” Totodată, experții consideră că administrarea unui complex de multivitamine nu este mai bună decât o dietă sănătoasă și variată. În prezent se efectuează studii suplimentare pentru a vedea dacă aceste efecte sunt de lungă durată.
Lucrurile inimaginabile pe care le face poezia în creierul tău
Tu nu ești de acord cu următoarea afirmație, dar creierul tău da. Pentru că lui îi place poezia, chiar dacă tu te plictisești de moarte de la primul vers. Cercetări contemporane în domeniul neuroștiințelor și psihologiei confirmă această idee: creierul reacționează la poezie nu doar prin interpretare, ci și printr-o apreciere inconștientă a muzicalității și structurii limbajului. Iată, de exemplu, ce spune un studiu publicat în revista „Frontiers of Psychology”, realizat de profesorul Guillaume Thierry și echipa sa de la Universitatea Bangor: că oamenii pot să perceapă frumusețea unei construcții poetice fără să fie conștienți de regulile care o guvernează. Până să-ți dai tu seama, creierului îi place primul Pentru susținerea acestei afirmații, cercetătorii aufolosit exemple inspirate din Cynghanedd – o formă tradițională de poezie galeză bazată pe repetiții consonantice și ritmuri precise. Participanții, care nu cunoșteau această formă poetică, au fost rugați să evalueze propozițiile ca fiind „plăcute” sau „neplăcute”. În mod cu totul remarcabil, la măsurătorile electrofiziologice ale activității cerebrale au constatat că creierele participanților la studiu au preferat spontan structurile poetice corecte, chiar dacă nu putea explica de ce. Efectul poeziei în creier e ca bomba nucleară: rapidă și te ia pe nepregătite Creierul a generat răspunsuri specifice atunci când a detectat tiparele sonore armonioase caracteristice poeziei. Aceste reacții au apărut la fracțiuni de secundă după auzirea versurilor, demonstrând că procesarea estetică se produce rapid și inconștient. Cu alte cuvinte, mintea simte poezia înainte ca rațiunea s-o analizeze. Profesorul Thierry spune: „Este pentru prima dată când demonstrăm procesarea inconștientă a construcțiilor poetice de către creier și, bineînțeles, este extrem de incitant să ne gândim că cineva poate inspira mintea umană fără a fi observat!” Poezia e, de fapt, o experiență multisenzorială Această capacitate de receptare subtilă explică de ce poeziile pot emoționa chiar și atunci când limbajul este complex sau simbolic. Ritmul, repetiția sunetelor și echilibrul sonor activează zone ale creierului implicate în procesarea muzicii, emoției și memoriei. Așa se face că poezia devine o experiență multisenzorială: nu doar citim cuvinte, le auzim pe interior, le simțim vibrația, le asociem cu stări afective. Poezia susține empatia Dar poezia nu e doar un beneficiu estetic și atât. S-au făcut și alte studii care au demonstrat că expunerea la limbaj poetic stimulează plasticitatea neuronală, îmbunătățește atenția și dezvoltă sensibilitatea față de nuanțele limbii. Poezia antrenează memoria prin repetiție și ritm, susține empatia prin exploatarea emoțiilor și ajută la reglarea stresului prin efectul calmant și meditativ. Când citești sau când reciți cu voce tare o poezie (lent și cu intonație, dacă chiar ai chef de nebunii neurofiziologice depline) îți induci o stare de liniște similară meditației. Depinde și de poezie – dacă e o poezie cu imagini liniștite, îți poți liniști și respirația. Ce mai face poezia? Fără să-ți dai seama, ea creează punți între gândire și emoție și-ți oferă un imbaj unic pentru experiențe altfel intraductibile. Când realitatea te pierde în traduceri, poezia te așază confortabil în sens și emoție. Poezia este limbajul unde emoția se poate exprima oricum vrea ea, iar asta înseamnă că ea catalizează procesarea celor mai complexe emoții. În context terapeutic, poezia e folosită pentru a sprijini vindecarea emoțională, pentru a-ți îmbunătăți starea și pentru a te ajuta să-ți restructurezi experiențele personale. Poezia e o experiență neurologică profundă și tu nici măcar nu-ți dai seama Ce a descoperit studiul condus de profesorul Thierry este că poezia are acces la mintea umană fără să fie observată. Poezia intră în minte ca un hoț cu intenții bune. Poezia nu e doar un exercițiu literar, ci o experiență neurologică și emoțională profundă. Atunci când citim o poezie simțim ceva-ul care se întâmplă în noi, inefabilul ca răspuns al minții la armonie și frumusețe. Într-o lume care trăiește pe repede-nainte, poezia te învață că viața se trăiește lent, că limbajul nu e doar comunicare și atât. De fapt, poezia îți amintește că ești armonie.
Postul intermitent este sau nu mai eficient decât dietele? Ce arată datele unui nou studiu
Postul intermitent nu este mai eficient decât dietele convenționale pentru a scădea în greutate, potrivit unei analize ample a dovezilor științifice. La baza acestei noi constatări s-au aflat 22 de studii din întreaga lume, incluzând 1.995 de participanți din America de Nord, Europa, China, Australia și America de Sud. Studiile au examinat mai multe forme de post intermitent, inclusiv postul în zile alternate, postul periodic și alimentația cu restricții de timp. Majoritatea studiilor au urmărit participanții timp de până la 12 luni, notează Medical Xpress. Datele analizate arată că persoanele supraponderale sau obeze au slăbit la fel de mult urmând sfaturile alimentare tradiționale, ca și atunci când au încercat postul intermitent. „Postul intermitent nu este o soluție miraculoasă, dar poate fi una dintre mai multe opțiuni pentru controlul greutății. Postul intermitent produce probabil rezultate similare cu abordările dietetice tradiționale pentru pierderea în greutate. Nu pare clar mai bun, dar nici mai rău”, a declarat dr. Luis Garegnani, autorul principal, potrivit The Guardian. Obezitatea, una dintre cauzele principale de deces în țările cu venituri ridicate De asemenea, exceptând beneficiile minime pentru pierderea în greutate, cercetătorii nu au găsit alte dovezi solide referitor la faptul că postul intermitent îmbunătățește calitatea vieții oamenilor mai mult decât alte diete. Rezultatele studiului pot oferi anumite indicii, însă cercetătorii subliniază că acestea nu pot extrapolate la întreaga populație, întruât pot varia în funcție de sex, vârstă, origine etnică sau stare de sănătate. Obezitatea a devenit una dintre principalele cauze de deces în țările cu venituri ridicate. În 2022, 2,5 miliarde de adulți erau supraponderali. Dintre aceștia, 890 de milioane sufereau de obezitate.
Concluzie surprinzătoare a experților în sănătate: Exercițiile fizice pot susține capacitatea de învățare
Știm cu toții deja că un stil de viață activ este foarte important pentru o stare bună de sănătate, iar exercițiile fizice pot avea și un efect pozitiv asupra longevității, dar sportul poate fi benefic chiar și pentru inteligență. Mai exact, exercițiile fizice pot chiar să îmbunătățească capacitatea de învățare. Aceasta este concluzia surprinzătoare rezultată după o amplă analiză științifică, care a evaluat nu mai puțin de 22 de studii anterioare. Dar, potrivit experților în sănătate, citați de Click, exercițiile fizice nu ar îmbunătăți învățarea în timpul activității în sine, ci ulterior, iar undeva între 15 și 30 de minute de exerciții fizice sunt foarte importante pentru capacitatea de învățare. Practic, cei care au un stil de viață activ nu învață, în mod neapărat, mai repede, ci mai eficient pe termen lung. De asemenea, specialiștii mai spun că ar trebui să facem exerciții fizice fie chiar înainte de învățare sau la cel mult patru ore după aceasta. Sursă Foto – caracter ilustrativ: Facebook Acestea ar putea crește performanța la învățare chiar și cu 30%, iar efectul pozitiv a fost măsurat chiar și la șapte zile distanță. Cu toate acestea, însă, aceste beneficii nu au fost înregistrate, efectiv, în timpul exercițiilor, ci mai târziu. Practic, creierul a putut alege mai eficient informațiile pe care avea să le stocheze pe termen lung, datorită exercițiilor fizice. Autorul mai recomandă: Sala de fitness din fața casei: cercetătorii de la Harvard dezvăluie câte calorii arzi la lopată Ce spun specialiștii despre băile în ape înghețate. Practica a devenit tot mai populară printre oameni Ce să faci ca să nu te îngrași, fără dietă sau înfometare. Cele 12 obiceiuri pe care le poți urma O mică schimbare a rutinei de somn te-ar putea ajuta să trăiești mai mult, spune un studiu Mersul pe jos adaugă ani în plus la viață. Un nou studiu a arătat că poate reduce riscul de deces cu 10%
Alcoolul în cantități moderate te scapă de Alzheimer
Un consum scăzut de alcool ar putea avea efecte benefice asupra sănătății creierului, ajutând la reducerea inflamațiilor și la eliminarea toxinelor asociate cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Rochester Medical Center din Statele Unite, citat de foxnews.com. Potrivit autorilor cercetării, alcoolul consumat cu moderație poate stimula un mecanism natural de curățare al creierului, cunoscut sub numele de sistem glicfatic. Acest sistem are rolul de a elimina „deșeurile” metabolice, inclusiv proteinele implicate în apariția bolii Alzheimer și a altor forme de demență. „Creierul elimină deșeurile” „Cantitățile mici de alcool sunt potențial benefice pentru sănătatea creierului”, a declarat Maiken Nedergaard, autorul principal al studiului. „Alcoolul consumat cu moderație îmbunătățește capacitatea creierului de a elimina deșeurile” Studiul a fost realizat pe animale, iar cercetătorii au analizat modul în care alcoolul influențează procesul de curățare cerebrală. Rezultatele au arătat că șoarecii care au primit echivalentul a aproximativ 2,5 băuturi alcoolice pe zi au prezentat o eliminare mai eficientă a toxinelor din creier, comparativ cu cei care nu au fost expuși deloc la alcool. Poate deveni rapid dăunător Cercetătorii subliniază însă că efectele pozitive apar exclusiv în cazul unui consum redus. Rozătoarele expuse la cantități mari de alcool au dezvoltat inflamații cerebrale, precum și tulburări motorii și cognitive, ceea ce confirmă riscurile bine cunoscute ale consumului excesiv. „Este esențial să nu se exagereze”, avertizează autorii studiului, subliniind că alcoolul poate deveni rapid dăunător atunci când este consumat peste limitele moderate. De reținut că alcoolul nu e medicament Rezultatele se adaugă unui corp tot mai larg de cercetări care sugerează că un consum redus de alcool ar putea fi asociat cu anumite beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și de unele tipuri de cancer. Totuși, specialiștii atrag atenția că aceste beneficii nu justifică începerea consumului de alcool în scop medical. Studiul oferă o perspectivă interesantă asupra modului în care creierul reacționează la alcool în cantități mici, dar cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare, în special pe subiecți umani, pentru a confirma aceste efecte.
Studiu: Unde se ascunde mucegaiul toxic din casă și cum îți distruge plămânii
Echipa de cercetare a urmărit copii timp de trei decenii în cadrul proiectului „Copiii anilor ’90”. La zece ani după expunerea la vârsta de 15 ani, participanții aveau funcția pulmonară redusă cu 5%, scrie Daily Mail. Cum afectează mucegaiul sănătatea Viața în locuințe cu mucegai provoacă o serie de probleme de sănătate. Printre acestea se numără infecții respiratorii precum aspergiloza, astmul și alergiile. Mucegaiul, o ciupercă microscopică, eliberează în atmosferă mii de particule toxice. Acestea provoacă afecțiunile respiratorii. Semnele care indică afectarea de mucegai includ tuse prelungită și respirație șuierătoare. Alte simptome sunt senzația de lipsă de aer și agravarea astmului. Unde se dezvoltă mucegaiul în casă Mucegaiul poate apărea pe pereți, sub podele sau în interiorul aparatelor electrocasnice. Aparatele de bucătărie precum mașinile de spălat vase, frigiderele și cuptoarele cu microunde sunt zone propice. Umiditatea constantă și expunerea la apă favorizează dezvoltarea mucegaiului. Chiuvetele din baie, mansardele, subsolurile și podelele din lemn nu sunt ferite. De obicei, mucegaiul începe să se dezvolte în doar una sau două zile. Pot trece săptămâni sau luni până apar semne evidente precum mirosuri și pete vizibile. Cum previi mucegaiul Dr. Raquel Granell, autoarea studiului, a oferit sfaturi pentru prevenirea mucegaiului. Orice mucegai pe care îl puteți mirosi este grav. Cel mai bun mod de prevenire este ventilația. Deschideți ferestrele, în special în bucătărie și baie. Evitați uscarea hainelor în interior. Dacă nu este posibil, lăsați spațiu între haine. Folosiți o zonă caldă și ventilată. Utilizați un dezumidificator. Aparatele trebuie inspectate și uscate în mod regulat. Umiditatea persistentă poate determina răspândirea mucegaiului în alte zone. Efecte grave asupra sănătății Sporii de mucegai provoacă reacții alergice severe la aproximativ 5-10% din populație. Acestea duc la congestie, dureri în gât, tuse sau respirație șuierătoare. Alte efecte includ arsuri la ochi și erupții cutanate. Unele tipuri de mucegai sunt mai periculoase decât altele. Cercetătorii au documentat cazuri în care mucegaiul a provocat probleme grave de sănătate. Toxinele produse de mucegai au fost asociate cu leziuni ale organelor.
Povestea cuvântului OK. Care este originea celor două litere care au cucerit lumea
„OK” are doar două litere, dar este unul dintre cele mai folosite cuvinte de pe planetă. Îl înțeleg oameni din toate colțurile lumii și îl folosesc în aproape orice situație. Spunem „OK” când suntem bine, când aprobăm ceva sau când nu vrem să intrăm în detalii. Deși pare simplu, puțini știu de unde vine. Sursa foto: Envato Mult timp, nimeni nu a putut spune clar care este originea acestui cuvânt. Au apărut zeci de teorii. Unii au spus că vine din greacă („Ὅλα Καλά” – „totul este în regulă”), alții din latină („Omnis Correcta” – totul este corect) sau din germană („Ohne Korrektur” – „fără corecție”). Au existat explicații legate de marinari, telegrafiști, soldați sau chiar de limbile vorbite de sclavii aduși în America. Fiecare ipoteză părea posibilă, dar niciuna sigură. Adevărul acceptat astăzi duce la Boston, în anul 1839, conform unei analize IFLScience. Atunci, într-un ziar local a apărut pentru prima dată scris „OK”. Cuvântul era o glumă. La acea vreme, era la modă să se scrie greșit anumite expresii în mod intenționat, dar și să fie prescurtate. „All corect” devenea „oll korrect”, iar prescurtarea era „OK”. Sursa foto: Envato Gluma a rezistat în timp. În 1840, în timpul alegerilor prezidențiale din SUA, susținătorii președintelui Martin Van Buren au folosit „OK” ca slogan politic. Van Buren era poreclit „Old Kinderhook”, după orașul său natal. A apărut astfel „Clubul OK”, iar expresia a ajuns peste tot, în ziare și pe afișe. De atunci, „OK” nu a mai dispărut. A trecut granițele Americii, a intrat în toate limbile și a ajuns chiar și pe Lună, folosit de astronauți. Nu a fost inventat pentru că lipsea un cuvânt, ci pentru că oferea ceva diferit: o abordare neutră, fără emoții puternice. Astăzi, nimeni nu mai stă pe gânduri când spune „OK”. Este scurt, clar și universal. Și, indiferent de unde a pornit, un lucru este sigur: „OK” este aici ca să rămână. AUTORUL RECOMANDĂ: Care sunt cele două cuvinte care ar exista în toate limbile. Se folosesc zilnic Oamenii de știință suedezi au descoperit că primii oameni vânau cu otravă acum 60.000 de ani