Studiu. Trei milioane de decese infantile, asociate rezistenței la medicamente
Rezistența la antimicrobiene – cunoscută sub denumirea de RAM – se dezvoltă atunci când microbii care cauzează infecții evoluează, iar medicamentele antibiotice nu mai funcționează. Aceasta a fost identificată drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice cu care se confruntă populația lumii. Folosind date din mai multe surse, inclusiv de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Banca Mondială, autorii studiului au calculat că în 2022 au existat peste trei milioane de decese infantile legate de infecțiile rezistente la medicamente. Experții spun că acest nou studiu evidențiază o creștere de peste zece ori a infecțiilor RAM la copii în doar trei ani. Numărul ar fi putut fi înrăutățit de impactul pandemiei Covid.
Studiu: Consumul redus de alcool poate crește riscul de cancer și boli cardiovasculare
În urma studiului, s-a constatat că persoanele care consumă alcool în conformitate cu recomandările Serviciului Național de Sănătate (NHS) au o stare de sănătate mai proastă decât persoanele care nu consumă deloc alcool. Comparativ cu persoanele care nu au consumat niciodată alcool, ratele bolilor cardiovasculare au crescut de la 1 % la 5 %, iar pentru cancer, acestea au crescut de la 1 % la 4 %. Studiul a constatat, de asemenea, că băutorii „cu risc scăzut” au înregistrat o calitate redusă a somnului, o funcționalitate zilnică mai proastă și o sănătate dentară mai precară, comparativ cu cei care nu au consumat niciodată alcool. Richard Piper, director executiv al Alcohol Change UK, a declarat: „Timp de decenii, am căzut pradă unei idei binare, dar false, conform căreia problemele legate de băutură afectează doar o minoritate de persoane cu dependență de alcool. Dar, după cum arată clar acest studiu, alcoolul are un impact asupra sănătății și bunăstării noastre de-a lungul întregului spectru al consumului de alcool, chiar și la niveluri cu risc scăzut”. NHS recomandă ca oamenii să nu consume mai mult de șase halbe de bere sau 10 pahare mici de vin pe săptămână, însă oamenii de știință avertizează că modul în care unii oameni consumă aceste volume de alcool poate fi problematic pentru sănătatea lor.
Un strop de îndulcitor artificial ar putea ajuta la combaterea bacteriilor rezistente la medicamente
În timp ce efectele îndulcitorilor artificiali asupra sănătății sunt încă supuse dezbaterii, un nou studiu sugerează că aceștia ar putea fi, de asemenea, o armă surprinzătoare în lupta împotriva rezistenței la antibiotice, potrivit Science Alert. Conduși de o echipă de la Universitatea Brunel din Regatul Unit, cercetătorii din spatele studiului au efectuat teste de laborator pentru a vedea cum interacționează zaharina, un îndulcitor artificial obișnuit, cu bacteriile. Rezultatele, din perspectiva distrugerii bacteriilor, au fost impresionante: zaharina a provocat perturbări grave ale structurilor mai multor tulpini de bacterii, inhibând ușurința cu care acestea creșteau și se înmulțeau. „Am identificat un nou antimicrobian – zaharina”, spune Ronan McCarthy, microbiolog la Universitatea Brunel. „Aceasta sparge pereții agenților patogeni bacterieni, determinându-i să se deformeze și, în cele din urmă, să explodeze, omorând bacteriile”, adaugă el. „În mod crucial, această deteriorare permite antibioticelor să se strecoare în interior, copleșind sistemele lor de rezistență”, mai spune specialistul. Echipa a pus zaharina la încercare în fața unor bacterii deosebit de rezistente la medicamente, inclusiv Staphylococcus aureus și Escherichia coli. Deși eficacitatea compusului a variat de la un tip de bacterie la altul, aceste rezultate inițiale sunt promițătoare și sugerează că zaharina ar putea fi eficientă împotriva mai multor tulpini de bacterii, cu unele ajustări, arată studiul. Cercetarea a fost publicată în jurnalul științific EMBO Molecular Medicine.
Studiu: un simplu test de sânge poate ajuta la prevenirea a mii de atacuri de cord
Verificarea nivelurilor de troponină ar putea permite medicilor să le prezică cu mai multă acuratețe pacienților riscul de a suferi evenimente cardiovasculare, conform unui studiu finanțat de British Heart Foundation (BHF) și publicat în Journal of the American College of Cardiology. Analiza poate fi realizată împreună cu testele de rutină pentru verificarea nivelurilor de colesterol, prescrise de medicii de familie, iar rezultatul ei ar putea permite tratamente preventive, precum statinele, având potențialul de a preveni mii de atacuri de cord și accidente cerebrale vasculare. Proteina troponină se găsește în celulele musculare ale inimii și pătrunde în sânge atunci când inima este deteriorată. Testele de sânge pentru troponină sunt deja folosite în spitale pentru a diagnostica atacurile de cord după ce au avut loc. Valorile troponinei indică gradul de deteriorare a mușchiului cardiac Autorul principal al studiului, Anoop Shah, profesor de medicină cardiovasculară la London School of Hygiene & Tropical Medicine, a precizat că „troponina, chiar și în limitele sale normale, este un indicator puternic al daunelor tăcute ale mușchiului cardiac”. Adăugarea testelor de troponină în ghidurile de estimare a riscului cardiac ar putea ajuta la depistarea pacienților cu risc mare, care ar beneficia de tratament preventiv, a spus cercetătorul britanic, ceea ce ar reduce riscul acestora de a mai avea probleme vasculare serioase. Cercetătorii au analizat datele de sănătate ale mai mult de 62.000 de persoane din Europa și SUA, care au fost urmăriți timp de un deceniu pentru a observa dacă au suferit un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
Beneficiile medicației pentru ADHD depășesc riscurile pentru sănătate, arată un studiu
O echipă internațională de cercetători condusă de oameni de știință de la Universitatea din Southampton a constatat că majoritatea copiilor care luau medicamente pentru ADHD au înregistrat mici creșteri ale tensiunii arteriale și ale pulsului, dar că medicamentele au avut „efecte generale mici”. Ei au declarat că rezultatele studiului au evidențiat necesitatea unei „monitorizări atente” a administrării. Samuele Cortese, autorul principal al studiului, a declarat că riscurile și beneficiile administrării oricărui medicament trebuie evaluate împreună, dar în cazul medicamentelor ADHD raportul riscuri-beneficii a fost „liniștitor”. „Am constatat o creștere generală mică a tensiunii arteriale și a pulsului la majoritatea copiilor care iau medicamente ADHD”, a spus el. „Alte studii arată beneficii clare în ceea ce privește reducerea riscului de mortalitate și îmbunătățirea funcțiilor academice, precum și un mic risc crescut de hipertensiune arterială, dar nu și de alte boli cardiovasculare. În general, raportul risc-beneficiu este liniștitor pentru persoanele care iau medicamente pentru ADHD”, a adăugat el. ADHD este o tulburare de neurodezvoltare cu simptome care includ impulsivitate, dezorganizare și dificultăți de concentrare, potrivit Institutului Național pentru Sănătate și Excelență în Îngrijire (Nice) din Marea Britanie.
Studiu: Ce mâncăm la vârsta mijlocie determină sănătatea la 70 de ani
Cercetarea, publicată în Nature Medicine, a monitorizat peste 100.000 de americani pe parcursul a trei decenii, scrie CNN. Conform rezultatelor, doar 9,3% dintre participanți au atins ceea ce specialiștii numesc „îmbătrânirea sănătoasă” – viața până la 70 de ani fără boli cronice precum diabetul, hipertensiunea și afecțiunile cardiace, și fără deficiențe cognitive, fizice sau mentale. „Consumul crescut de fructe, legume, cereale integrale, nuci, leguminoase, grăsimi nesaturate și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi este asociat cu șanse mai mari de îmbătrânire sănătoasă”, declară Dr. Leana Wen, expert în wellness și fost comisar de sănătate în Baltimore. În contrast, alimentele bogate în grăsimi, sodiu, băuturi îndulcite și carne roșie sau procesată reduc semnificativ șansele unei bătrâneți fără probleme de sănătate. Studiul a analizat aderența participanților la opt tipuri de diete considerate sănătoase, între care dieta mediteraneană, DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) și dieta bazată pe plante. „Aceste rezultate ar trebui să determine oamenii să considere o dietă nutritivă drept o componentă cheie a îmbătrânirii sănătoase”, subliniază Dr. Wen. Experții atrag atenția și asupra rolului politicilor publice în facilitarea accesului la alimente sănătoase, având în vedere că în multe comunități, alimentele ultra-procesate sunt mai ieftine și mai accesibile decât fructele și legumele proaspete.