Nici 5G-ul nu mai este ce era – Un nou studiu demonstrează cum adepții teoriei conspirației s-au speriat degeaba
Teoriile conspiraționiste privind rețelele de comunicații mobile există de zeci de ani, dar odată cu lansarea tehnologiei 5G în 2019, acestea s-au intensificat, alimentate de valul global de dezinformare din timpul pandemiei. În ciuda numeroaselor studii care au infirmat până acum aceste ipoteze, cercetătorii de la Constructor University din Germania au decis să realizeze o nouă cercetare, menită să ofere dovezi suplimentare privind inofensivitatea 5G pentru sănătatea umană, scrie revista Popular Science. Ce se știe despre acest studiu pentru rețelele 5G Studiul, publicat în ediția din mai 2025 a revistei PNAS Nexus, analizează în detaliu efectele posibile ale câmpurilor electromagnetice din rețelele 5G asupra celulelor umane. În prezent, rețelele 5G funcționează sub frecvența de 6 GHz, însă în următorii ani se preconizează extinderea acestora în intervalele 24,3–27,5 GHz și 39,5–43,3 GHz. Deși câmpurile electromagnetice foarte intense pot avea efecte fiziologice, frecvențele 5G pătrund doar câțiva milimetri în piele și nu au capacitatea de a produce daune biologice semnificative. Pentru acest studiu, echipa a făcut un experiment dublu-orb, în care două tipuri de celule cutanate umane, fibroblaste (din țesutul conjunctiv) și keratinocite (majoritare în epidermă), au fost expuse la frecvențe de 27 și 40,5 GHz, cu intensități variate, pentru perioade de două și 48 de ore. Prima cercetare care folosește atât secvențiere completă a ARN-ului Cercetarea este considerată prima de acest tip care folosește atât secvențiere completă a ARN-ului, cât și analiza metilării ADN-ului pentru a identifica eventuale modificări genetice și epigenetice cauzate de expunerea la frecvențele 5G. Rezultatele au fost clare: nici la nivelurile de expunere de zece ori mai mari decât cele recomandate, nu au fost observate modificări semnificative în expresia genelor sau în profilurile de metilare, în afara variațiilor normale determinate de întâmplare. Autorii spun că studiile anterioare care indicau efecte negative nu au controlat temperatura, ceea ce sugerează că „efectele” înregistrate erau, de fapt, consecințe ale încălzirii și nu ale undelor electromagnetice propriu-zise. „Pe de o parte, rezultatele sunt în concordanță cu datele biotehnice: la aceste frecvențe, energia cuantică este mult prea scăzută pentru a produce efecte fotochimice sau ionizante”, au precizat cercetătorii în concluzie. „Pe de altă parte, studiul arată cât de esențial este să controlăm și să compensăm cu precizie eventualele efecte ale temperaturii în experimentele de acest tip.” Cercetătorii speră ca noile dovezi să contribuie la închiderea definitivă a dezbaterilor legate de efectele non-termice ale expunerii la 5G. Totuși, în contextul actual al dezinformării globale, este puțin probabil ca teoriile conspiraționiste să dispară complet.
Studiu. Excesul de greutate în copilărie ar putea dubla riscul de obezitate la vârsta adultă
Studiul a urmărit IMC-ul a mii de copii din Țările de Jos la vârsta de doi, șase, 10, 14 și 18 ani și a relevat că fiecare creștere cu o unitate a IMC-ului la vârsta de șase ani dublează șansele unui copil de a fi supraponderal sau obez la 18 ani. Studiul, prezentat la Congresul european privind obezitatea de la Malaga, a arătat, de asemenea, că copiii supraponderali care au slăbit înainte de a împlini șase ani nu mai prezentau un risc mare de obezitate la sfârșitul adolescenței, potrivit The Guardian. Supraponderali sau obezi la 18 ani Dintre cei 3.528 de copii, 32,3% erau considerați supraponderali sau obezi la vârsta de doi ani, 22,3% la vârsta de șase ani, 24,7% la vârsta de 10 ani și 20,6% la vârsta de 14 ani. Mulți dintre aceștia erau încă considerați supraponderali sau obezi la 18 ani. Jasmin de Groot, de la Erasmus University Medical Center din Rotterdam, a declarat: „Trebuie să înțelegem cum cresc și se dezvoltă copiii dacă vrem să ajutăm generațiile viitoare să crească mai sănătos și să oferim fiecărui copil șansa la o viață fericită și sănătoasă”. „Primii cinci ani din viața unui copil reprezintă o ocazie fantastică de a interveni și de a-i împiedica să se confrunte cu supraponderalitatea și obezitatea în anii următori”, a adăugat ea.
Studiu – Dispozitivele inteligente pentru monitorizarea sănătății devin și mai bune. Ele sunt susținute de majoritatea profesioniștilor din medicină
Studiul European Health Behaviour Survey 2025, realizat de Huawei în colaborare cu Ipsos, subliniază impactul semnificativ al dispozitivelor inteligente asupra gestionării sănătății. Într-o perioadă în care tehnologia joacă un rol esențial, utilizatorii și profesioniștii din domeniul sănătății îmbrățișează din ce în ce mai mult monitorizarea continuă a stării de sănătate. Dispozitivele inteligente, cum sunt ceasurile inteligente, au devenit instrumente de încredere pentru detectarea timpurie a bolilor și pentru evaluarea zilnică a indicatorilor esențiali ai sănătății. Indicatori de sănătate monitorizați de profesioniști Studiul evidențiază cinci indicatori esențiali pentru monitorizarea sănătății: tensiunea arterială, nivelul glicemiei, ritmul cardiac, saturația de oxigen în sânge (SpO2) și electrocardiograma (EKG). În mod special, tensiunea arterială este considerată un indicator vital, iar profesioniștii recomandă măsurarea acesteia de câteva ori pe săptămână. Mai mult decât atât, saturația de oxigen și examinările EKG, care înainte necesitau vizite la medic, pot acum fi realizate cu ușurință prin dispozitive purtabile, oferind utilizatorilor mai multă comoditate și accesibilitate. Susținerea utilizării dispozitivelor smart Conform studiului, 72% dintre profesioniștii din domeniul sănătății sunt de acord cu utilizarea dispozitivelor inteligente pentru monitorizarea sănătății. În plus, 58% consideră că aceste tehnologii permit o gestionare proactivă a sănătății, prevenind apariția bolilor. Dispozitivele smart devin astfel un aliat important în tranziția de la un sistem medical reactiv la unul preventiv, în care semnalele timpurii de avertizare pot îmbunătăți semnificativ rezultatele tratamentului. Un impact pozitiv asupra stilului de viață Studiul arată că 83% dintre profesioniștii din sănătate cred că dispozitivele inteligente îi încurajează pe utilizatori să aibă grijă de propria stare fizică. Aproape 90% dintre utilizatorii de smartwatch-uri au adoptat cel puțin un obicei sănătos grație recomandărilor primite de la dispozitiv, iar 88% au observat o îmbunătățire a sănătății lor fizice. De asemenea, 70% dintre specialiști afirmă că aceste dispozitive promovează activitatea fizică regulată. Noile smartwatch-uri Huawei pentru o monitorizare și mai precisă În contextul cererii tot mai mari de soluții accesibile și eficiente pentru monitorizarea sănătății, HUAWEI se pregătește să lanseze noile modele de smartwatch-uri HUAWEI WATCH 5 și HUAWEI WATCH FIT 4 pe 15 mai 2025. Concret, dispozitivele vor integra sistemul HUAWEI TruSense, care permite măsurarea a peste 60 de indicatori de sănătate și fitness. Noul modul Distributed Super-Sensing promite să îmbunătățească semnificativ acuratețea și viteza măsurătorilor, oferind utilizatorilor o experiență de monitorizare completă. În perioada 29 aprilie – 14 mai 2025, utilizatorii pot beneficia de cupoane exclusive pentru achiziționarea noilor modele HUAWEI WATCH 5 și HUAWEI WATCH FIT 4, înscriindu-se la campania de teasing pe HUAWEI Store.
Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală
Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic. „Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”. În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar. Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial „Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie. Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță. Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză. „Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay. „Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie. Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.
Dificultățile din copilărie pot afecta materia albă a creierului, arată un studiu
Studiul, condus de o echipă de la Brigham and Women’s Hospital din Massachusetts, a analizat în special materia albă: țesutul mai profund din creier, alcătuit din fibre de comunicare care transportă informații între neuroni. „Am constatat că o serie de dificulătți sunt asociate cu niveluri mai scăzute de anizotropie fracționată (FA), o măsură a microstructurii materiei albe, în întregul creier, și că acest lucru este asociat cu performanțe mai scăzute la matematică și la sarcini lingvistice”, scriu cercetătorii în lucrare. Echipa a analizat scanări ale materiei albe a creierului la 9.082 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani. De asemenea, copiii și părinții lor au fost întrebați retrospectiv despre o gamă largă de probleme care pot apărea în timpul copilăriei. Printre aceste probleme s-au numărat probleme de sănătate mintală și dependență la părinți, lipsa asistenței medicale și creșterea într-un cartier nesigur. Pe lângă scanările cerebrale, participanții au fost supuși unui mix de teste cognitive în cei trei ani care au urmat. Conectivitatea redusă a materiei albe a fost legată de performanțe cognitive mai slabe și, deși diferențele nu au fost uriașe, acestea sugerează că efectele experiențelor de viață dificile din copilărie se pot prelungi până în adolescență.
Lumea ar putea fi într-o etapă post-imunitate față de rujeolă, spun cercetătorii
SUA se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimul sfert de secol. Concentrată în vestul Texasului, aceasta a ucis doi copii nevaccinați și un adult și s-a răspândit în statele vecine, inclusiv New Mexico și Oklahoma. „Trăim într-o lume post-imunitate. Cred că epidemia de rujeolă dovedește acest lucru”, a declarat Paul Offit, expert în boli infecțioase și imunologie și director al Vaccine Education Center de la Children’s Hospital of Philadelphia. „Rujeola – deoarece este cea mai contagioasă dintre bolile prevenibile prin vaccinare, cea mai contagioasă boală umană – este prima care revine”, a mai spus el, potrivit The Guardian. Începând cu 1 mai, Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au raportat 935 de cazuri confirmate de rujeolă în 30 de jurisdicții. Aproape unul din trei copii sub cinci ani implicați în epidemie a fost spitalizat. Cele trei focare majore de rujeolă din Canada, Mexic și Statele Unite reprezintă în prezent marea majoritate a celor aproximativ 2.300 de cazuri raportate în cele șase țări din regiunea Americilor, potrivit celei mai recente actualizări a Organizației Mondiale a Sănătății. Riscul de rujeolă este considerat ridicat în America și este de 11 ori mai mare față de anul 2024. Datele publicate la începutul acestei săptămâni de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și OMS arată că numărul cazurilor de rujeolă din Europa a crescut, de asemenea, de zece ori în 2024 comparativ cu 2023. Dintre cazurile europene, care ar fi ajuns la 35.212 în 2024, 87% au fost înregistrate în România. ECDC a declarat că scăderea ratelor de vaccinare a influențat creșterea recentă a rujeolei.
Țesut cerebral uman viu, folosit pentru a imita boala Alzheimer în cadrul unui studiu revoluționar
Oamenii de știință au folosit țesut cerebral uman viu pentru a imita stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, în cadrul unui studiu care își propune să accelereze găsirea unui tratament. În premieră mondială, o echipă britanică a reușit să expună țesut cerebral sănătos de la pacienți vii la o formă toxică a unei proteine legate de Alzheimer – prelevată de la pacienți care au murit din cauza bolii – pentru a arăta în timp real modul în care aceasta afectează conexiunile dintre celulele creierului. Această inițiativă revoluționară a oferit o ocazie rară și puternică de a vedea cum se dezvoltă demența în celulele creierului uman. Experții au afirmat că noul mod de studiere a bolii ar putea facilita testarea de noi medicamente și ar crește șansele de a găsi medicamente eficiente, scrie The Guardian. Demența reprezintă o mare amenințare pentru sistemele de sănătate și de asistență socială din întreaga lume. Se preconizează că numărul persoanelor afectate se va tripla, ajungând la aproape 153 de milioane până în 2050, ceea ce subliniază de ce găsirea unor noi modalități de studiere a bolii și de accelerare a căutării de tratamente este o prioritate în domeniul sănătății. În cadrul studiului, oamenii de știință și neurochirurgii din Edinburgh au făcut echipă pentru a demonstra pentru prima dată cum o formă toxică a unei proteine legate de Alzheimer, amiloidul beta, se poate lipi de conexiunile vitale dintre celulele creierului și le poate distruge. Fragmente minuscule de țesut cerebral sănătos au fost prelevate de la pacienți bolnavi de cancer în timp ce aceștia erau supuși unei intervenții chirurgicale de rutină pentru îndepărtarea tumorilor la Infirmeria Regală din Edinburgh. Odată ce bucățile de creier au fost preluate, oamenii de știință le-au pus în sticle umplute cu lichid spinal artificial oxigenat, înainte de a transporta probele la laboratorul lor, aflat la câteva minute distanță. Acolo, probele au fost tăiate în bucăți subțiri, groase de mai puțin de o treime de milimetru, și așezate în vase mici. Fiecare bucată de țesut cerebral viu a fost păstrată într-un lichid bogat în nutrienți, în interiorul unui incubator, la 37 de grade Celsius pentru a imita temperatura corpului. Cercetătorii au extras forma toxică de amiloid beta de la persoanele care au murit din cauza bolii Alzheimer și apoi au aplicat-o țesutului cerebral viu și sănătos din vasele lor. Echipa a constatat că, spre deosebire de expunerea la o formă normală a proteinei, creierul nu a încercat să repare daunele cauzate de forma toxică de beta-amiloid. Chiar și modificările mici ale nivelurilor naturale de beta amiloid – creșterea sau scăderea – au fost suficiente pentru a perturba celulele creierului. Acest lucru sugerează că, pentru a funcționa corect, creierul are nevoie de o concentrație fin reglată a proteinei. Descoperirea le va permite oamenilor de știință să se concentreze asupra medicamentelor cu cele mai mari șanse de a preveni degradarea sinapselor – conexiuni care permit fluxul de mesaje între celulele creierului și sunt vitale pentru funcționarea sănătoasă a creierului. Boala Alzheimer atacă sinapsele, iar pierderea acestora prezice cu certitudine reducerea memoriei și a capacității de gândire. Studiul a fost sprijinit de Race Against Dementia, o organizație caritabilă înființată de Jackie Stewart după diagnosticarea demenței soției sale, și de o donație de 1 milion de lire sterline din partea Fundației James Dyson, o organizație caritabilă care sprijină cercetarea medicală și educația în domeniul ingineriei.
Studiu: O nouă soluție în reducerea riscului de stop cardiac brusc. Sortimentul alcoolic care dă peste cap sfaturile existente
Un studiu publicat în Canadian Journal of Cardiology a concluzionat că factori precum un consum mai mare de șampanie și vin alb, un aport crescut de fructe, împreună cu menținerea unei perspective pozitive asupra vieții, gestionarea greutății, controlul tensiunii arteriale și îmbunătățirea educației ar putea contribui la reducerea riscului unui stop cardiac instalat brusc, scrie The Guardian. Cercetarea a avut la bază un eșantion de 500.000 de persoane, folosind date din UK Biobank. Ei au concluzionat că între 40 % și 63 % din cazurile de stop cardiac subit ar putea fi evitate dacă se iau în considerare toți cei 56 de factori de risc, care cuprind stilul de viață, măsurile fizice, factorii psihosociali, statutul socioeconomic și mediul local. Investigatorul principal al studiului, Huihuan Luo, de asemenea de la Universitatea Fudan, a declarat pentru sursa citată că modificările în stilul de viață au fost „cele mai influente în prevenirea cazurilor.” Beneficiile șampaniei constatate de studiu, în conflict cu sfaturile existente Un alt cercetător implicat în studiu a subliniat că o constatare reieșită a fost cea despre „efectul cardioprotector asociat cu consumul de șampanie și vin alb, punând la îndoială ipotezele îndelung susținute cu privire la specificitatea proprietăților cardioprotectoare ale vinului roșu”. Concluziile studiului în privința beneficiilor consumului șampaniei și a vinului alb ar putea fi de intră, totuși, în conflict cu sfaturile existente. British Heart Foundation afirmă că schimbările în stilul de viață pot reduce riscul de stop cardiac brusc. Acestea includ reducerea consumului de alcool – întocmai contrariu cu rezultatele studiului menționat -, renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă, administrarea de medicamente și urmarea tratamentelor de la medic, precum și activitatea fizică. Anual, milioane de oameni din întreaga lume mor în urma unui stop cardiac brusc, situație în care inima încetează să mai pompeze sânge în organism fără semne prealabile.
Studiu internaţional: Alimentele ultraprocesate cresc riscul de deces prematur
Cercetarea, publicată în American Journal of Preventive Medicine, a constatat că fiecare creştere cu 10% a consumului de astfel de produse măreşte riscul de deces înainte de vârsta de 75 de ani cu aproximativ 3%. Potrivit The Guardian, studiul a analizat date privind alimentaţia şi mortalitatea din opt ţări, inclusiv SUA şi Anglia, descoperind că alimentele ultraprocesate precum pâinea industrială, prăjiturile şi mâncărurile gata preparate sunt implicate în până la unul din şapte decese premature în anumite ţări. În Anglia, aproximativ 13,8% din decesele premature sunt atribuite consumului de alimente ultraprocesate, reprezentând circa 17.781 de decese anual. Aceasta este cea mai mare proporţie dintre toate ţările analizate, urmată îndeaproape de SUA cu 13,7% (124.107 decese anuale). Eduardo Augusto Fernandes Nilson, investigatorul principal al studiului de la Fundaţia Oswaldo Cruz din Brazilia, a explicat că nu doar conţinutul ridicat de grăsimi, sare şi zahăr dăunează sănătăţii, ci şi aditivii precum îndulcitorii şi aromele artificiale. „Am estimat mai întâi o asociere liniară între ponderea alimentară a alimentelor ultraprocesate şi mortalitatea din toate cauzele, astfel încât fiecare creştere cu 10% a participării alimentelor ultraprocesate în dietă creşte riscul de deces din toate cauzele cu 3%”, a declarat Nilson. Ratele de deces sunt cele mai ridicate în ţările unde populaţia obţine cele mai mari cantităţi din energia totală din consumul de alimente ultraprocesate. În Anglia, această proporţie este de 53,4%, conform Sondajului Naţional privind Dieta şi Nutriţia din 2018-19, dar este chiar mai mare în SUA – 54,5%. Studiul arată că, deşi povara problemelor de sănătate cauzate de alimentele ultraprocesate este cea mai mare în ţările cu venituri ridicate, aceasta este în creştere şi în naţiunile cu venituri mici şi medii. Autorii îndeamnă guvernele din întreaga lume să introducă măsuri ferme pentru a aborda consumul de alimente ultraprocesate, inclusiv reglementarea mai strictă a marketingului alimentar şi a vânzării de alimente în şcoli şi locuri de muncă, precum şi taxe pe produsele ultraprocesate pentru a reduce vânzările. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie a declarat: „Am luat deja măsuri pentru a pune capăt reclamelor la junk food adresate copiilor, atât la TV, cât şi online, şi am acordat autorităţilor locale competenţe sporite de a bloca cererile pentru noi restaurante fast-food în apropierea şcolilor. De asemenea, comandăm cercetări pentru a îmbunătăţi dovezile privind impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătăţii”.
Viitorul în medicină arată bine: Au fost create celulele cerebrale care ar putea ajuta la vindecarea bolii Alzheimer
Oamenii de știință din Statele Unite au făcut un pas uriaș în lupta împotriva bolii Alzheimer. Cercetătorii de la Universitatea din California, Irvine, au găsit o metodă de a crea, în laborator, celule speciale care pot curăța creierul de substanțele toxice care duc la pierderea memoriei și la alte probleme grave, ce ajută la vindecarea Alzheimerului. Din celule stem în celule imune Ei au luat celule stem, adică celule care se pot transforma în orice tip de celulă din corp, și le-au transformat în celule imune ale creierului, numite microglii. Aceste celule, care sunt cunoscute drept „gunoieri” naturali ai creierului, au jucat un rol esențial în noua descoperire științifică. În mod normal, ele ajută la curățenie, dar uneori pot face mai mult rău decât bine, provocând inflamații. Cercetătorii au folosit o tehnologie numită CRISPR, care le permite să modifice ADN-ul celulelor. Așa au reușit să creeze microglii „inteligente”, care curăță doar acolo unde este nevoie, fără să afecteze părțile sănătoase ale creierului. Ce efecte au avut asupra șoarecilor Când au testat aceste celule pe șoarecii cu Alzheimer, rezultatele au fost uimitoare. Plăcile toxice din creier au fost eliminate. Inflamațiile s-au redus, iar șoarecii aleși pentru experiment și-au recăpătat o parte din memorie și funcțiile mentale. De ce este important Până acum, tratamentele pentru Alzheimer doar încetineau boala. Acum, există o speranță că această nouă metodă ar putea chiar inversa efectele bolii. O altă veste bună este că aceste celule nu trebuie să treacă de bariera protectoare a creierului, care de obicei blochează multe medicamente. Ele sunt deja în creier și acționează doar când și unde este nevoie. Care este nivelul următor Cercetătorii sunt optimiști, dar spun că mai durează câțiva ani până când vor putea testa această terapie pe oameni. Dacă funcționează la fel de bine ca la șoareci, acest tratament ar putea schimba complet modul în care tratăm bolile creierului, nu doar Alzheimer, ci și altele precum scleroza multiplă sau cancerul cerebral. Un astfel de tratament ar putea schimba complet viața pacienților care suferă de Alzheimer, precum și familiilor lor. Această metodă este deja folosită cu succes pentru tratarea altor boli, cum ar fi anumite forme de cancer de sânge. În general, este nevoie de trei până la cinci ani pentru ca un tratament care dă rezultate bune la animale să ajungă la primele teste pe oameni. Cu toate că drumul care este de parcurs este încă lung, noua descoperire oferă motive de bucurie și optimism pentru viitorul medicinei creierului.