Lumea ar putea fi într-o etapă post-imunitate față de rujeolă, spun cercetătorii
SUA se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimul sfert de secol. Concentrată în vestul Texasului, aceasta a ucis doi copii nevaccinați și un adult și s-a răspândit în statele vecine, inclusiv New Mexico și Oklahoma. „Trăim într-o lume post-imunitate. Cred că epidemia de rujeolă dovedește acest lucru”, a declarat Paul Offit, expert în boli infecțioase și imunologie și director al Vaccine Education Center de la Children’s Hospital of Philadelphia. „Rujeola – deoarece este cea mai contagioasă dintre bolile prevenibile prin vaccinare, cea mai contagioasă boală umană – este prima care revine”, a mai spus el, potrivit The Guardian. Începând cu 1 mai, Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au raportat 935 de cazuri confirmate de rujeolă în 30 de jurisdicții. Aproape unul din trei copii sub cinci ani implicați în epidemie a fost spitalizat. Cele trei focare majore de rujeolă din Canada, Mexic și Statele Unite reprezintă în prezent marea majoritate a celor aproximativ 2.300 de cazuri raportate în cele șase țări din regiunea Americilor, potrivit celei mai recente actualizări a Organizației Mondiale a Sănătății. Riscul de rujeolă este considerat ridicat în America și este de 11 ori mai mare față de anul 2024. Datele publicate la începutul acestei săptămâni de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și OMS arată că numărul cazurilor de rujeolă din Europa a crescut, de asemenea, de zece ori în 2024 comparativ cu 2023. Dintre cazurile europene, care ar fi ajuns la 35.212 în 2024, 87% au fost înregistrate în România. ECDC a declarat că scăderea ratelor de vaccinare a influențat creșterea recentă a rujeolei.
Țesut cerebral uman viu, folosit pentru a imita boala Alzheimer în cadrul unui studiu revoluționar
Oamenii de știință au folosit țesut cerebral uman viu pentru a imita stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, în cadrul unui studiu care își propune să accelereze găsirea unui tratament. În premieră mondială, o echipă britanică a reușit să expună țesut cerebral sănătos de la pacienți vii la o formă toxică a unei proteine legate de Alzheimer – prelevată de la pacienți care au murit din cauza bolii – pentru a arăta în timp real modul în care aceasta afectează conexiunile dintre celulele creierului. Această inițiativă revoluționară a oferit o ocazie rară și puternică de a vedea cum se dezvoltă demența în celulele creierului uman. Experții au afirmat că noul mod de studiere a bolii ar putea facilita testarea de noi medicamente și ar crește șansele de a găsi medicamente eficiente, scrie The Guardian. Demența reprezintă o mare amenințare pentru sistemele de sănătate și de asistență socială din întreaga lume. Se preconizează că numărul persoanelor afectate se va tripla, ajungând la aproape 153 de milioane până în 2050, ceea ce subliniază de ce găsirea unor noi modalități de studiere a bolii și de accelerare a căutării de tratamente este o prioritate în domeniul sănătății. În cadrul studiului, oamenii de știință și neurochirurgii din Edinburgh au făcut echipă pentru a demonstra pentru prima dată cum o formă toxică a unei proteine legate de Alzheimer, amiloidul beta, se poate lipi de conexiunile vitale dintre celulele creierului și le poate distruge. Fragmente minuscule de țesut cerebral sănătos au fost prelevate de la pacienți bolnavi de cancer în timp ce aceștia erau supuși unei intervenții chirurgicale de rutină pentru îndepărtarea tumorilor la Infirmeria Regală din Edinburgh. Odată ce bucățile de creier au fost preluate, oamenii de știință le-au pus în sticle umplute cu lichid spinal artificial oxigenat, înainte de a transporta probele la laboratorul lor, aflat la câteva minute distanță. Acolo, probele au fost tăiate în bucăți subțiri, groase de mai puțin de o treime de milimetru, și așezate în vase mici. Fiecare bucată de țesut cerebral viu a fost păstrată într-un lichid bogat în nutrienți, în interiorul unui incubator, la 37 de grade Celsius pentru a imita temperatura corpului. Cercetătorii au extras forma toxică de amiloid beta de la persoanele care au murit din cauza bolii Alzheimer și apoi au aplicat-o țesutului cerebral viu și sănătos din vasele lor. Echipa a constatat că, spre deosebire de expunerea la o formă normală a proteinei, creierul nu a încercat să repare daunele cauzate de forma toxică de beta-amiloid. Chiar și modificările mici ale nivelurilor naturale de beta amiloid – creșterea sau scăderea – au fost suficiente pentru a perturba celulele creierului. Acest lucru sugerează că, pentru a funcționa corect, creierul are nevoie de o concentrație fin reglată a proteinei. Descoperirea le va permite oamenilor de știință să se concentreze asupra medicamentelor cu cele mai mari șanse de a preveni degradarea sinapselor – conexiuni care permit fluxul de mesaje între celulele creierului și sunt vitale pentru funcționarea sănătoasă a creierului. Boala Alzheimer atacă sinapsele, iar pierderea acestora prezice cu certitudine reducerea memoriei și a capacității de gândire. Studiul a fost sprijinit de Race Against Dementia, o organizație caritabilă înființată de Jackie Stewart după diagnosticarea demenței soției sale, și de o donație de 1 milion de lire sterline din partea Fundației James Dyson, o organizație caritabilă care sprijină cercetarea medicală și educația în domeniul ingineriei.
Studiu: O nouă soluție în reducerea riscului de stop cardiac brusc. Sortimentul alcoolic care dă peste cap sfaturile existente
Un studiu publicat în Canadian Journal of Cardiology a concluzionat că factori precum un consum mai mare de șampanie și vin alb, un aport crescut de fructe, împreună cu menținerea unei perspective pozitive asupra vieții, gestionarea greutății, controlul tensiunii arteriale și îmbunătățirea educației ar putea contribui la reducerea riscului unui stop cardiac instalat brusc, scrie The Guardian. Cercetarea a avut la bază un eșantion de 500.000 de persoane, folosind date din UK Biobank. Ei au concluzionat că între 40 % și 63 % din cazurile de stop cardiac subit ar putea fi evitate dacă se iau în considerare toți cei 56 de factori de risc, care cuprind stilul de viață, măsurile fizice, factorii psihosociali, statutul socioeconomic și mediul local. Investigatorul principal al studiului, Huihuan Luo, de asemenea de la Universitatea Fudan, a declarat pentru sursa citată că modificările în stilul de viață au fost „cele mai influente în prevenirea cazurilor.” Beneficiile șampaniei constatate de studiu, în conflict cu sfaturile existente Un alt cercetător implicat în studiu a subliniat că o constatare reieșită a fost cea despre „efectul cardioprotector asociat cu consumul de șampanie și vin alb, punând la îndoială ipotezele îndelung susținute cu privire la specificitatea proprietăților cardioprotectoare ale vinului roșu”. Concluziile studiului în privința beneficiilor consumului șampaniei și a vinului alb ar putea fi de intră, totuși, în conflict cu sfaturile existente. British Heart Foundation afirmă că schimbările în stilul de viață pot reduce riscul de stop cardiac brusc. Acestea includ reducerea consumului de alcool – întocmai contrariu cu rezultatele studiului menționat -, renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă, administrarea de medicamente și urmarea tratamentelor de la medic, precum și activitatea fizică. Anual, milioane de oameni din întreaga lume mor în urma unui stop cardiac brusc, situație în care inima încetează să mai pompeze sânge în organism fără semne prealabile.
Studiu internaţional: Alimentele ultraprocesate cresc riscul de deces prematur
Cercetarea, publicată în American Journal of Preventive Medicine, a constatat că fiecare creştere cu 10% a consumului de astfel de produse măreşte riscul de deces înainte de vârsta de 75 de ani cu aproximativ 3%. Potrivit The Guardian, studiul a analizat date privind alimentaţia şi mortalitatea din opt ţări, inclusiv SUA şi Anglia, descoperind că alimentele ultraprocesate precum pâinea industrială, prăjiturile şi mâncărurile gata preparate sunt implicate în până la unul din şapte decese premature în anumite ţări. În Anglia, aproximativ 13,8% din decesele premature sunt atribuite consumului de alimente ultraprocesate, reprezentând circa 17.781 de decese anual. Aceasta este cea mai mare proporţie dintre toate ţările analizate, urmată îndeaproape de SUA cu 13,7% (124.107 decese anuale). Eduardo Augusto Fernandes Nilson, investigatorul principal al studiului de la Fundaţia Oswaldo Cruz din Brazilia, a explicat că nu doar conţinutul ridicat de grăsimi, sare şi zahăr dăunează sănătăţii, ci şi aditivii precum îndulcitorii şi aromele artificiale. „Am estimat mai întâi o asociere liniară între ponderea alimentară a alimentelor ultraprocesate şi mortalitatea din toate cauzele, astfel încât fiecare creştere cu 10% a participării alimentelor ultraprocesate în dietă creşte riscul de deces din toate cauzele cu 3%”, a declarat Nilson. Ratele de deces sunt cele mai ridicate în ţările unde populaţia obţine cele mai mari cantităţi din energia totală din consumul de alimente ultraprocesate. În Anglia, această proporţie este de 53,4%, conform Sondajului Naţional privind Dieta şi Nutriţia din 2018-19, dar este chiar mai mare în SUA – 54,5%. Studiul arată că, deşi povara problemelor de sănătate cauzate de alimentele ultraprocesate este cea mai mare în ţările cu venituri ridicate, aceasta este în creştere şi în naţiunile cu venituri mici şi medii. Autorii îndeamnă guvernele din întreaga lume să introducă măsuri ferme pentru a aborda consumul de alimente ultraprocesate, inclusiv reglementarea mai strictă a marketingului alimentar şi a vânzării de alimente în şcoli şi locuri de muncă, precum şi taxe pe produsele ultraprocesate pentru a reduce vânzările. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie a declarat: „Am luat deja măsuri pentru a pune capăt reclamelor la junk food adresate copiilor, atât la TV, cât şi online, şi am acordat autorităţilor locale competenţe sporite de a bloca cererile pentru noi restaurante fast-food în apropierea şcolilor. De asemenea, comandăm cercetări pentru a îmbunătăţi dovezile privind impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătăţii”.
Viitorul în medicină arată bine: Au fost create celulele cerebrale care ar putea ajuta la vindecarea bolii Alzheimer
Oamenii de știință din Statele Unite au făcut un pas uriaș în lupta împotriva bolii Alzheimer. Cercetătorii de la Universitatea din California, Irvine, au găsit o metodă de a crea, în laborator, celule speciale care pot curăța creierul de substanțele toxice care duc la pierderea memoriei și la alte probleme grave, ce ajută la vindecarea Alzheimerului. Din celule stem în celule imune Ei au luat celule stem, adică celule care se pot transforma în orice tip de celulă din corp, și le-au transformat în celule imune ale creierului, numite microglii. Aceste celule, care sunt cunoscute drept „gunoieri” naturali ai creierului, au jucat un rol esențial în noua descoperire științifică. În mod normal, ele ajută la curățenie, dar uneori pot face mai mult rău decât bine, provocând inflamații. Cercetătorii au folosit o tehnologie numită CRISPR, care le permite să modifice ADN-ul celulelor. Așa au reușit să creeze microglii „inteligente”, care curăță doar acolo unde este nevoie, fără să afecteze părțile sănătoase ale creierului. Ce efecte au avut asupra șoarecilor Când au testat aceste celule pe șoarecii cu Alzheimer, rezultatele au fost uimitoare. Plăcile toxice din creier au fost eliminate. Inflamațiile s-au redus, iar șoarecii aleși pentru experiment și-au recăpătat o parte din memorie și funcțiile mentale. De ce este important Până acum, tratamentele pentru Alzheimer doar încetineau boala. Acum, există o speranță că această nouă metodă ar putea chiar inversa efectele bolii. O altă veste bună este că aceste celule nu trebuie să treacă de bariera protectoare a creierului, care de obicei blochează multe medicamente. Ele sunt deja în creier și acționează doar când și unde este nevoie. Care este nivelul următor Cercetătorii sunt optimiști, dar spun că mai durează câțiva ani până când vor putea testa această terapie pe oameni. Dacă funcționează la fel de bine ca la șoareci, acest tratament ar putea schimba complet modul în care tratăm bolile creierului, nu doar Alzheimer, ci și altele precum scleroza multiplă sau cancerul cerebral. Un astfel de tratament ar putea schimba complet viața pacienților care suferă de Alzheimer, precum și familiilor lor. Această metodă este deja folosită cu succes pentru tratarea altor boli, cum ar fi anumite forme de cancer de sânge. În general, este nevoie de trei până la cinci ani pentru ca un tratament care dă rezultate bune la animale să ajungă la primele teste pe oameni. Cu toate că drumul care este de parcurs este încă lung, noua descoperire oferă motive de bucurie și optimism pentru viitorul medicinei creierului.
Studiu. Tăierile de fonduri pentru combaterea HIV vor duce la milioane de decese și infectări până în 2030
Retragerea finanțării internaționale pentru combaterea HIV/SIDA ar putea avea un impact devastator asupra sănătății publice globale, avertizează un studiu recent publicat în The Lancet HIV, realizat de cercetători din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății și de la Burnet Institute din Australia. Potrivit analizei, dacă reducerile planificate de către principalii donatori, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania și Țările de Jos, vor fi implementate, până la 10,8 milioane de cazuri noi de infectare cu HIV ar putea apărea în următorii cinci ani, în special în țările cu venituri mici și medii. În plus, până în anul 2030, aproape 3 milioane de persoane ar putea muri din cauza complicațiilor asociate virusului. „Aceste date sunt un avertisment clar că progresul în lupta împotriva HIV nu este garantat. Este rezultatul unei voințe politice susținute și al unei investiții continue”, a declarat Dr. Ali Zumla de la University College London. Africa sub-sahariană, cea mai afectată regiune Modelul matematic utilizat în studiu a analizat 26 de țări ce primesc aproape jumătate din ajutorul internațional destinat HIV. Rezultatele au fost apoi corelate cu cele la nivel global. În cel mai pesimist scenariu, finanțarea programului american PEPFAR, care asigură 72% din sprijinul internațional, ar putea fi complet oprită începând cu ianuarie 2025. În această situație, Africa sub-sahariană ar fi epicentrul crizei. Șase din cele opt țări analizate din această regiune își bazează peste 40% din bugetul pentru HIV pe fondurile PEPFAR. PEPFAR – în impas financiar Programul PEPFAR a fost grav afectat de decizii politice recente. În timpul administrației Trump, au fost impuse reduceri de personal și o pauză de finanțare. Chiar dacă unele fonduri au fost deblocate temporar, multe clinici au fost deja închise. „Terapia antiretrovirală a fost una dintre cele mai eficiente măsuri în reducerea deceselor provocate de HIV. Oprirea bruscă a finanțării amenință aceste progrese”, a declarat Justin Parkhurst, expert în politici globale de sănătate la London School of Economics. Studiul a luat în calcul și un scenariu mai optimist, în care fondurile PEPFAR sunt înlocuite treptat de alte surse până în 2027. Chiar și în această variantă, s-ar înregistra 4,4 milioane de cazuri noi și 770.000 de decese suplimentare până în 2030. Revenirea la traiectoria anterioară ar necesita zeci de ani de finanțare constantă la nivelul din 2024.
Folosit la temperaturi ridicate, uleiul din semințe este responsabil pentru cel mai agresiv cancer de sân
Uleiurile de gătit, folosite de milioane de oameni, cresc riscul celei mai agresive forme de cancer mamar, a avertizat unul dintre cei mai importanți oncologi din Marea Britanie. În probele de sânge ale pacientelor cu această formă de cancer, au fost detectate niveluri ridicate de acid linoleic, un acid gras din familia Omega 6, esențial pentru organismul uman, dar care generează compuși toxici în prezența căldurii și „favorizează apariția și multiplicarea celulelor canceroase”, potrivit informațiilor furnizate joi de publicația Daily Mail. În timp ce unele uleiuri promit beneficii nesfârșite pentru cei preocupați de sănătate, altele au fost mult timp demonizate pentru substanțele toxice pe care le elimină, asociate cu afecțiuni precum demența și artrita. Medicii susțin că acidul linoleic, o grăsime întâlnită frecvent în uleiurile procesate din semințe, precum cele de soia, floarea-soarelui sau porumb, favorizează apariția și multiplicarea celulelor canceroase, folosite la temperaturi ridicate. „Mai ales persoanele cu risc crescut” ar trebui să „modereze” consumul acestor uleiuri, a îndemnat medicul britanic Justin Stebbing, expert în oncologie și cercetare asupra cancerului la Universitatea Anglia Ruskin din Cambridge. Oncologul a precizat că sunt la îndemână și uleiuri mai sănătoase: „multe uleiuri, cum ar fi uleiul de măsline, conțin mai puțin acid linoleic”. „Acum știm că acidul linoleic hrănește celulele canceroase” Profesorul Stebbing a prezentat într-un raport recent un studiu semnificativ despre riscurile cancerului asociate cu uleiurile din semințe. Cercetarea, realizată de Weill Cornell Medicine, a demonstrat că acidul linoleic poate supra-stimula „centrul de control” din celulele canceroase, favorizând creșterea acestora în cancerul de sân. „Acum știm că acidul linoleic hrănește celulele canceroase într-un mod foarte specific. Această descoperire oferă indicii despre cum să definim care pacienți ar putea beneficia de recomandări nutriționale specifice”, a explicat dr. John Blenis, autorul principal al studiului, cercetător în domeniul cancerului la Weill Cornell Medicine. În probele de sânge ale pacientelor cu cancer de sân triplu negativ – care este cel mai agresiv tip de cancer de sân, deoarece se răspândește rapid și are opțiuni de tratament limitate – au fost detectate niveluri ridicate de acid linoleic. În medie, aproximativ 77 % dintre femeile diagnosticate cu această formă de cancer vor supraviețui cel puțin cinci ani după diagnostic, însă, în funcție de stadiul bolii, această rată de supraviețuire poate scădea până la 12 %. Daunele provocate ADN-ului de-a lungul anilor rămân principalul factor de risc Deși rolul acidului linoleic în cel mai devastator cancer de sân este o descoperire esențială, aceasta e doar o piesă dintr-un puzzle vast: „O dietă echilibrată și bazată pe alimente integrale rămâne pilonul cel mai important în prevenirea cancerului și o strategie care poate fi adoptată de oricine”, a subliniat profesorul Stebbing. Raportul profesorului Stebbing vine după alte studii recente, care au arătat că uleiurile din semințe ar putea accelera creșterea tumorilor canceroase. Cercetătorii din Statele Unite au descoperit că bărbații cu cancer de prostată în stadiu incipient, care au redus consumul de uleiuri vegetale, au avut tumori cu o dezvoltare mai lentă decât cei care au urmat dieta tipic occidentală. Un alt studiu a indicat că grăsimile din aceste uleiuri contribuie la procesele inflamatorii, favorizând astfel dezvoltarea tumorilor de colon. Totuși, vârsta înaintată rămâne principalul factor de risc pentru orice tip de cancer din cauza daunelor provocate de trecerea timpului în structura ADN-ului.
Studiu. Atacurile de cord ar putea fi prevenite printr-o combinație de două medicamente
Bolile cardiovasculare reprezintă cea mai frecventă cauză de deces la nivel mondial, atacurile de cord fiind cel mai frecvent tip de episod acut. Pentru cei care supraviețuiesc unui atac, riscul unui nou atac este cel mai ridicat în primul an, deoarece vasele de sânge sunt mai sensibile, ceea ce facilitează formarea cheagurilor de sânge. Cercetătorii de la Imperial College din Londra și de la Universitatea Lund din Suedia au descoperit că, administrându-le pacienților care au suferit un atac de cord două medicamente împreună – statină și ezetimib, un medicament care reduce colesterolul – riscul de a suferi un alt atac de cord sau accident vascular cerebral s-a redus drastic. „Acest studiu arată că am putea salva vieți și reduce numărul de noi atacuri de cord administrându-le pacienților o combinație de două medicamente ieftine”, a declarat profesorul Kausik Ray, de la Școala de sănătate publică din cadrul Imperial College. Cercetătorii au analizat date de la 36.000 de pacienți suedezi care au suferit un atac de cord între 2015 și 2022 și au utilizat modele statistice avansate pentru a emula un studiu clinic. Conform studiului, cei care au primit statină și ezetimib în termen de 12 săptămâni de la atacul de cord și au reușit să-și reducă nivelul de colesterol au avut un prognostic mai bun și un risc mai mic de noi afecțiuni cardiovasculare și de deces decât cei care au primit tratamentul mai târziu sau deloc.
Studiu. Riscurile asociate platformei de jocuri pentru copii Roblox sunt îngrijorătoare
Un nou studiu dezvăluie ușurința cu care copiii au acces la conținut inadecvat și pot interacționa nesupravegheați cu adulți pe populara platformă de jocuri Roblox, informează The Guardian. Cercetarea a fost realizată în contextul în care mai mulți părinți și-au împărtășit îngrijorările serioase cu privire la dependența cu care se confruntă copiii lor. Adulții susțin că cei mici sunt expuși la conținut traumatizant și sunt abordați de străini pe platforma Roblox. Roblox recunoaște că cei care folosesc platforma pot fi expuși la conținut dăunător și afirmă că depune eforturi pentru a remedia această situație, dar că sunt necesare colaborarea la nivelul întregii industrii și intervenția guvernului. Descriindu-se drept „universul virtual suprem”, Roblox oferă milioane de jocuri interactive, cunoscute sub denumirea colectivă de „experiențe”. O parte din conținut este dezvoltat de Roblox, dar o mare parte este generat de utilizatori. În 2024, platforma avea peste 85 de milioane de utilizatori activi zilnic, dintre care se estimează că 40% au sub 13 ani. În timp ce compania a declarat că „înțelege profund” părinții ai căror copii au avut de suferit pe platformă, aceasta a adăugat că „zeci de milioane de oameni au o experiență pozitivă, îmbogățitoare și sigură pe Roblox în fiecare zi”. Cu toate acestea, într-o investigație, experții în comportament digital Revealing Reality au descoperit „ceva profund deranjant (…) o deconectare îngrijorătoare între aspectul prietenos pentru copii al Roblox și realitatea a ceea ce copiii experimentează pe platformă”. Cercetarea a dezvăluit că pe platformă au loc interacțiuni între adulți și copii de până la 5 ani, fără o verificare efectivă a vârstei. Acest lucru se întâmplă frecvent, în ciuda faptului că Roblox și-a modificat setările în noiembrie anul trecut, astfel încât conturile listate ca aparținând minorilor sub 13 ani să nu poată trimite mesaje private altor persoane. De asemenea, cercetătorii au descoperit că un cont înregistrat pe numele unui adult poate să ceară contul de Snapchat al unui utilizator în vârstă de cinci ani, folosind un limbaj codificat. Compania a declarat că știe că „există actori răi pe internet”, dar a adăugat că aceasta este „o problemă care depășește granițele Roblox și care trebuie abordată prin colaborarea cu guvernele și printr-un angajament la nivelul întregii industrii de a lua măsuri ferme de siguranță pe toate platformele”. Aceasta a recunoscut, de asemenea, că verificarea vârstei minorilor sub 13 ani „rămâne o provocare pentru industrie”.
Studiu nou: Lipsa vitaminei K poate afecta sănătatea creierului
Cercetătorii de la Centrul de Cercetare în Nutriție Umană Jean Mayer (HNRCA) din cadrul Universității Tufts au descoperit, într-un studiu făcut pe șoareci de vârstă medie, că un aport insuficient de vitamina K, găsită preponderent în legume cu frunze verzi precum varza de Bruxelles, broccoli, mazăre verde, kale și spanac, poate duce la un declin cognitiv vizibil. „Vitamina K pare să aibă un efect protector. Cercetarea noastră încearcă să înțeleagă mecanismul care stă la baza acestui efect, astfel încât într-o zi să putem viza în mod specific aceste mecanisme”, a declarat Tong Zheng, autorul principal al studiului, citat de SciTechDaily. În cadrul experimentelor, șoarecii cu deficit de vitamina K aveau o capacitate redusă de a distinge între obiecte familiare și noi, indicând o memorie afectată. De asemenea, au avut nevoie de mai mult timp pentru a învăța locația unei platforme ascunse într-un bazin cu apă, comparativ cu șoarecii care au primit niveluri adecvate de vitamina K. Examinarea țesutului cerebral al șoarecilor a relevat modificări semnificative în hipocamp, inclusiv un număr redus de celule în proliferare și mai puțini neuroni imaturi nou generați, un proces cunoscut sub numele de neurogeneză. Sarah Booth, director al HNRCA și profesor la Școala Friedman de Știință și Politică a Nutriției din cadrul Universității Tufts, a subliniat că cercetarea nu înseamnă că oamenii ar trebui să înceapă să ia suplimente de vitamina K. „Oamenii trebuie să aibă o dietă sănătoasă. Trebuie să mănânce legume”, a declarat Booth, adăugând că o dietă sănătoasă este esențială pentru longevitate și menținerea funcțiilor cognitive. Rezultatele studiului au fost publicate în Journal of Nutrition.