Suplimentele cu vitamina D pot încetini îmbătrânirea celulară, arată un nou studiu
Un amplu studiu american aduce vești promițătoare pentru cei interesați de sănătatea pe termen lung: suplimentarea cu vitamina D ar putea încetini procesul de îmbătrânire celulară, protejând telomerii – acele structuri esențiale care păstrează celulele „tinere”. Ce sunt telomerii și de ce contează? Telomerii sunt „capacele” de protecție aflate la capetele cromozomilor. Cu fiecare diviziune celulară, aceștia se scurtează treptat. Odată ajunși sub o anumită lungime, celulele devin mai vulnerabile și pot contribui la apariția unor boli asociate vârstei. Cercetătorii compară telomerii cu un cronometru biologic: cu cât sunt mai scurți, cu atât ceasul celular ticăie mai tare. Vitamina D vs. îmbătrânirea: cum s-a desfășurat studiul Cercetarea, cunoscută sub numele de VITAL, a inclus peste 20.000 de adulți americani: bărbați de peste 50 de ani și femei de peste 55. Participanții au primit zilnic, timp de cinci ani, fie 2.000 UI de vitamina D3, fie un placebo. Într-un braț separat al studiului, s-a testat și impactul acizilor grași Omega-3. Pe parcursul studiului, cercetătorii au măsurat lungimea telomerilor la început, după doi ani și după patru ani, folosind tehnici precise de analiză genetică. Rezultate promițătoare: telomerii s-au „uzat” mai lent cu vitamina D Cei care au primit vitamina D au înregistrat o scădere mai mică a lungimii telomerilor, comparativ cu cei din grupul placebo. Diferența observată a fost echivalentă cu un avantaj biologic de aproape trei ani în procesul de îmbătrânire celulară. Dr. JoAnn Manson, cercetătoare principală în cadrul studiului, afirmă că aceasta este prima cercetare de mare amploare care demonstrează efectul protector al vitaminei D asupra telomerilor. Omega-3 nu a avut același efect Deși acizii grași omega-3 sunt cunoscuți pentru beneficiile asupra sănătății cardiovasculare și cognitive, în această cercetare nu au demonstrat un impact semnificativ asupra lungimii telomerilor. Participanții care au primit zilnic 1 gram de omega-3 nu au prezentat rezultate diferite față de grupul placebo. Vitamina D și inflamația – o legătură importantă Vitamina D este asociată de multă vreme cu reducerea inflamației, un factor major în procesul de îmbătrânire. Studiile anterioare au arătat că niveluri mai mari de vitamina D pot reduce markerii inflamatori, ceea ce ar putea explica de ce telomerii sunt mai bine conservați. „Rezultatele noastre sugerează că vitamina D, administrată în mod țintit, ar putea deveni o strategie promițătoare pentru combaterea îmbătrânirii biologice”, spune Dr. Haidong Zhu, genetician molecular la Medical College of Georgia. Câtă vitamina D este suficientă? Doza folosită în studiu – 2.000 UI pe zi – este peste doza recomandată în mod obișnuit în SUA (600–800 UI), dar este considerată sigură pentru majoritatea adulților sănătoși, conform ghidurilor NIH (National Institutes of Health). Totuși, nu toți au nevoie de suplimente. Persoanele care se expun frecvent la soare sau consumă alimente bogate în vitamina D (precum peștele gras, gălbenușul de ou sau produsele lactate fortificate) pot avea deja un aport suficient. Următorii pași: mai multe cercetări, mai multe răspunsuri Echipa de cercetare plănuiește extinderea studiului către populații mai tinere sau persoane cu boli cronice, pentru a vedea dacă efectele se confirmă. De asemenea, vor fi analizate și alte variabile – stilul de viață, fondul genetic – care pot influența eficiența suplimentelor.
Studiu: Tehnologia digitală poate reduce riscul de declin cognitiv
Utilizarea tehnologiei digitale poate reduce riscul de declin cognitiv la vârste mijlocii și înaintate, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Human Behavior. Conform cercetării, angajarea activă în activități digitale este asociată cu un risc cu 58% mai mic de apariție a tulburărilor cognitive. Studiul a fost realizat printr-o analiză sistematică a 57 de cercetări anterioare, cu scopul de a evalua dacă interacțiunea cu tehnologia are un efect pozitiv sau negativ asupra cogniției în rândul adulților care au fost expuși pe termen lung la dispozitive digitale precum telefoane inteligente, tablete și computere. În total, au fost incluși peste 411.000 de participanți, cu o vârstă medie de 69 de ani. Rezultatele au arătat că, departe de a deteriora funcțiile cerebrale, tehnologia ar putea contribui la menținerea acestora, susțin autorii studiului Jared Benge, neuropsiholog clinic la Dell Medical School (Universitatea Texas din Austin), și Michael Scullin, profesor asociat de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Baylor. Sursa: Pixabay „Nu am identificat dovezi convingătoare în studiile pe termen lung sau în analiza generală care să susțină ideea unei degradări cognitive generalizate sau a ceea ce se numește uneori „demență digitală”, ca urmare a utilizării obișnuite a tehnologiei”, au subliniat cercetătorii. Printre explicațiile posibile oferite de studiu se numără faptul că utilizarea constantă a tehnologiei și adaptarea la noile aplicații și dispozitive reprezintă o formă de stimulare mentală, benefică pentru sănătatea cognitivă. De asemenea, tehnologia poate facilita interacțiunile sociale, un aspect recunoscut ca favorizând o minte mai ageră la persoanele în vârstă. Într-un comunicat emis de Universitatea Baylor, profesorul Scullin i-a îndemnat pe membrii familiilor să-i sprijine pe cei în vârstă în procesul de apropiere de tehnologie: „Dacă aveți un părinte sau bunic care evită complet tehnologia, poate ar fi momentul să reconsiderați. Ar putea învăța să folosească aplicații simple de fotografii, mesagerie sau calendar pe telefon sau tabletă.”
Studiu: Care sunt părțile corpului unde bărbații și femeile dezvoltă cancer de piele
O analiză realizată de Cancer Research UK (CRUK) arată că 4 din 10 melanoame la bărbați sunt descoperite pe trunchi, inclusiv pe spate, piept și stomac, echivalentul a 3.700 de cazuri pe an. Mai mult de o treime – 35% – din melanoamele la femei sunt localizate pe membrele inferioare, de la șolduri până la picioare, și reprezintă 3.200 de cazuri în fiecare an, scrie The Guardian. De asemenea, studiul a concluzionat că 87% din cazurile de melanom din Regatul Unit în fiecare an sunt cauzate de supraexpunerea la radiațiile UV. Directorul executiv al CRUK a afirmat, potrivit sursei citate, că este important ca orice semn pe care îl observăm și care ne dă de gândit să ne trimită la investigații suplimentare. „Dacă observați ceva diferit pe piele, cum ar fi o aluniță nouă, o aluniță care și-a schimbat dimensiunea, forma sau culoarea sau orice pată de piele care pare ieșită din comun – nu o ignorați, vorbiți cu medicul dumneavoastră de familie”, este mesajul acestuia. De ce cancerul de piele apare în zone diferite ale corpului în cazul femeilor și bărbaților Cercetarea stipulează că variațiile s-ar putea datora diferențelor de comportament, bărbații fiind mai predispuși să stea la soare fără tricou, în timp ce femeile pot purta pantaloni scurți sau fuste pe măsură ce vremea se încălzește. Prevenția, în acest caz, este importantă. Medicii recomandă evitarea expunerii la soare în intervalul 11:00-15:00 – atunci când soarele este cel mai puternic -, dar și folosirea hainelor haine care ajută la acoperirea pielii și folosirea unei creme cu factor de protecție solară.
Studiu. Pilula contraceptivă crește riscul de accident vascular cerebral la femeile tinere
Un nou studiu ridică semne de întrebare în rândul medicilor după ce a indicat o asociere între utilizarea pilulei contraceptive și un risc crescut de accident vascular cerebral la femeile tinere. Analiza a inclus datele a peste 500 de femei și arată că cele care au folosit contraceptive orale combinate au prezentat o probabilitate de trei ori mai mare de a suferi un accident vascular cerebral criptogen, comparativ cu cele care nu le-au utilizat, scrie DailyMail. Specialiștii nu au identificat nicio legătură clară între pastila contraceptivă și factorii de risc tradiționali pentru accident vascular cerebral, cum ar fi obezitatea, migrenele sau hipertensiunea. „Constatările noastre confirmă dovezile anterioare care leagă contraceptivele orale de riscul de accident vascular cerebral și ar trebui să determine o evaluare mai atentă a riscului de accident vascular cerebral la femeile tinere, în special la cele cu factori de risc suplimentari.”, a spus doctor Mine Sezgin, neurolog la Universitatea din Istanbul și coordonatoarea cercetării. Cercetătorii recomandă acum ca medicii să analizeze cu mai multă atenție profilul pacientelor înainte de a prescrie pilula combinată, mai ales în cazurile cu risc ridicat de accident vascular cerebral. Acest studiu a fost prezentat în cadrul conferinței Organizației Europene pentru Accident Vascular Cerebral, desfășurată la Helsinki. În cadrul cercetării, specialiștii au analizat cazurile a 268 de femei între 18 și 49 de ani care au suferit un accident vascular cerebral ischemic criptogen. Fiecare pacientă a fost comparată cu o altă femeie de vârstă asemănătoare care nu avusese AVC. După verificarea rezultatelor, a putut fi evidentă o creștere mai mare a gradului de AVC în rândul tinerelor care luau contraceptive. „Ceea ce este deosebit de remarcabil este faptul că asocierea rămâne puternică chiar și atunci când se iau în considerare alți factori de risc cunoscuți, ceea ce sugerează că pot exista mecanisme suplimentare implicate, posibil genetice sau biologice.”, a mai explicat doctor Sezgin. Deși pilula contraceptivă este folosită în foarte multe cazuri de femei, pentru că oferă o eficiență de peste 99% în prevenirea sarcinii, există multe efecte adverse pe care femeile trebuie să le aibă în vedere când utilizează această pastilă. Pilula a fost asociată de-a lungul timpului cu probleme de sănătate precum cheaguri de sânge, infarct miocardic, unele tipuri de cancer, dar și multe alte probleme la nivel fizic și emoțional.
Cum ar putea AI să prevadă șansele de supraviețuire ale pacienților cu cancer doar analizându-le selfie-urile
Tehnologia avansează rapid, iar inteligența artificială (AI) devine tot mai prezentă în domeniul medical. Un studiu recent al cercetătorilor de la Mass General Brigham (MGB) a scos la iveală o aplicație revoluționară a AI: predicția șanselor de supraviețuire ale pacienților cu cancer pe baza analizării selfie-urilor lor. Acest model AI, denumit FaceAge, ar putea transforma modul în care medicii aleg tratamentele pentru pacienții cu cancer, dar ridică și o serie de întrebări etice și de fiabilitate care trebuie abordate înainte de a fi implementat pe scară largă. FaceAge este un model AI dezvoltat pentru a estima vârsta biologică a unei persoane doar pe baza unei fotografii a feței. Spre deosebire de vârsta cronologică, care reprezintă numărul de ani trăiți, vârsta biologică reflectă starea de sănătate a celulelor corpului. Potrivit cercetătorilor, AI-ul poate oferi o estimare a vârstei biologice prin analiza subtilelor semne ale îmbătrânirii, precum tonusul muscular facial, nu doar prin semnele evidente cum sunt ridurile sau chelia. În cadrul unui studiu publicat în Lancet Digital Health, cercetătorii au aplicat acest model AI pe aproximativ 6.200 de pacienți cu cancer și au descoperit o corelație între vârsta biologică și rezultatele tratamentelor. Pacienții cu o vârstă biologică mai avansată aveau șanse mai mici de supraviețuire după tratamente, comparativ cu cei care aveau o vârstă biologică mai tânără, chiar dacă vârsta lor cronologică era mai mare. Această descoperire ar putea avea un impact major asupra modului în care medicii decid ce tratament să aplice unui pacient. De exemplu, un pacient de 75 de ani cu o vârstă biologică de 65 de ani ar putea beneficia de un tratament mai agresiv, precum radioterapia intensă, în timp ce un alt pacient cu aceeași vârstă cronologică, dar cu o vârstă biologică mai mare, ar putea să nu fie pregătit pentru un astfel de tratament. Provocările și îngrijorările legate de utilizarea AI în medicina cancerului Deși rezultatele studiului sunt promițătoare, tehnologia nu este fără probleme. Una dintre cele mai mari provocări este legată de fiabilitatea și acuratețea modelului. AI-ul a fost antrenat pe un set de date care include aproape 59.000 de portrete de persoane de peste 60 de ani, majoritatea provenind din surse publice precum IMDb și Wikipedia. Un aspect îngrijorător este faptul că acest set de date a fost predominant compus din imagini ale persoanelor albe, ceea ce poate duce la biasuri rasiale în analiza AI. Astfel, există riscul ca rezultatele să nu fie corecte pentru diverse grupuri etnice sau de vârstă. De asemenea, AI-ul nu este imun la variabile externe care ar putea afecta precizia analizei. Factori precum machiajul, chirurgia estetică sau chiar schimbările de iluminare pot influența predicțiile FaceAge, ceea ce ridică întrebări despre fiabilitatea acestuia într-un cadru medical real. Aceste considerații subliniază necesitatea unor studii suplimentare și a unor ajustări înainte ca tehnologia să poată fi utilizată pe scară largă. Implicațiile etice ale folosirii AI în medicină Pe lângă aspectele tehnice, utilizarea FaceAge ridică și întrebări etice majore. Într-o eră în care protecția datelor personale devine tot mai importantă, faptul că o tehnologie AI ar putea analiza fața unei persoane pentru a-i determina vârsta biologică nu este lipsit de riscuri. În special, există temeri că tehnologia ar putea fi folosită abuziv de companii de asigurări pentru a justifica refuzul de a acorda asigurări de sănătate sau de către angajatori pentru a discrimina angajații în funcție de sănătatea lor percepută. Un alt aspect îngrijorător este survegherea invazivă și pierderea autonomiei personale. În contextul în care AI-ul poate extrage informații intime dintr-o simplă fotografie, există riscul ca utilizatorii să fie supuși unor analize mai ample decât ar dori, iar datele lor să fie folosite în scopuri care nu au legătură cu sănătatea sau bunăstarea lor. În acest sens, cercetătorii și specialiștii în etică sunt de părere că ar trebui puse în aplicare reglementări stricte pentru a proteja drepturile pacienților. Hugo Aerts, co-autor al studiului și director al programului de AI în Medicină la MGB, a subliniat că aceste tehnologii trebuie să fie utilizate strict în beneficiul pacientului și sub supraveghere adecvată pentru a preveni abuzurile. Tehnologia AI are un potențial enorm în domeniul medical, iar modelul FaceAge ar putea reprezenta un pas important în îmbunătățirea tratamentului pacienților cu cancer. Cu toate acestea, înainte ca AI-ul să fie folosit pe scară largă în spitale, este esențial să se răspundă la întrebările legate de fiabilitate, diversitate și etică. Aceste preocupări trebuie luate în serios pentru ca tehnologia să beneficieze pacienții fără a încălca drepturile lor fundamentale.
Nici 5G-ul nu mai este ce era – Un nou studiu demonstrează cum adepții teoriei conspirației s-au speriat degeaba
Teoriile conspiraționiste privind rețelele de comunicații mobile există de zeci de ani, dar odată cu lansarea tehnologiei 5G în 2019, acestea s-au intensificat, alimentate de valul global de dezinformare din timpul pandemiei. În ciuda numeroaselor studii care au infirmat până acum aceste ipoteze, cercetătorii de la Constructor University din Germania au decis să realizeze o nouă cercetare, menită să ofere dovezi suplimentare privind inofensivitatea 5G pentru sănătatea umană, scrie revista Popular Science. Ce se știe despre acest studiu pentru rețelele 5G Studiul, publicat în ediția din mai 2025 a revistei PNAS Nexus, analizează în detaliu efectele posibile ale câmpurilor electromagnetice din rețelele 5G asupra celulelor umane. În prezent, rețelele 5G funcționează sub frecvența de 6 GHz, însă în următorii ani se preconizează extinderea acestora în intervalele 24,3–27,5 GHz și 39,5–43,3 GHz. Deși câmpurile electromagnetice foarte intense pot avea efecte fiziologice, frecvențele 5G pătrund doar câțiva milimetri în piele și nu au capacitatea de a produce daune biologice semnificative. Pentru acest studiu, echipa a făcut un experiment dublu-orb, în care două tipuri de celule cutanate umane, fibroblaste (din țesutul conjunctiv) și keratinocite (majoritare în epidermă), au fost expuse la frecvențe de 27 și 40,5 GHz, cu intensități variate, pentru perioade de două și 48 de ore. Prima cercetare care folosește atât secvențiere completă a ARN-ului Cercetarea este considerată prima de acest tip care folosește atât secvențiere completă a ARN-ului, cât și analiza metilării ADN-ului pentru a identifica eventuale modificări genetice și epigenetice cauzate de expunerea la frecvențele 5G. Rezultatele au fost clare: nici la nivelurile de expunere de zece ori mai mari decât cele recomandate, nu au fost observate modificări semnificative în expresia genelor sau în profilurile de metilare, în afara variațiilor normale determinate de întâmplare. Autorii spun că studiile anterioare care indicau efecte negative nu au controlat temperatura, ceea ce sugerează că „efectele” înregistrate erau, de fapt, consecințe ale încălzirii și nu ale undelor electromagnetice propriu-zise. „Pe de o parte, rezultatele sunt în concordanță cu datele biotehnice: la aceste frecvențe, energia cuantică este mult prea scăzută pentru a produce efecte fotochimice sau ionizante”, au precizat cercetătorii în concluzie. „Pe de altă parte, studiul arată cât de esențial este să controlăm și să compensăm cu precizie eventualele efecte ale temperaturii în experimentele de acest tip.” Cercetătorii speră ca noile dovezi să contribuie la închiderea definitivă a dezbaterilor legate de efectele non-termice ale expunerii la 5G. Totuși, în contextul actual al dezinformării globale, este puțin probabil ca teoriile conspiraționiste să dispară complet.
Studiu. Excesul de greutate în copilărie ar putea dubla riscul de obezitate la vârsta adultă
Studiul a urmărit IMC-ul a mii de copii din Țările de Jos la vârsta de doi, șase, 10, 14 și 18 ani și a relevat că fiecare creștere cu o unitate a IMC-ului la vârsta de șase ani dublează șansele unui copil de a fi supraponderal sau obez la 18 ani. Studiul, prezentat la Congresul european privind obezitatea de la Malaga, a arătat, de asemenea, că copiii supraponderali care au slăbit înainte de a împlini șase ani nu mai prezentau un risc mare de obezitate la sfârșitul adolescenței, potrivit The Guardian. Supraponderali sau obezi la 18 ani Dintre cei 3.528 de copii, 32,3% erau considerați supraponderali sau obezi la vârsta de doi ani, 22,3% la vârsta de șase ani, 24,7% la vârsta de 10 ani și 20,6% la vârsta de 14 ani. Mulți dintre aceștia erau încă considerați supraponderali sau obezi la 18 ani. Jasmin de Groot, de la Erasmus University Medical Center din Rotterdam, a declarat: „Trebuie să înțelegem cum cresc și se dezvoltă copiii dacă vrem să ajutăm generațiile viitoare să crească mai sănătos și să oferim fiecărui copil șansa la o viață fericită și sănătoasă”. „Primii cinci ani din viața unui copil reprezintă o ocazie fantastică de a interveni și de a-i împiedica să se confrunte cu supraponderalitatea și obezitatea în anii următori”, a adăugat ea.
Studiu – Dispozitivele inteligente pentru monitorizarea sănătății devin și mai bune. Ele sunt susținute de majoritatea profesioniștilor din medicină
Studiul European Health Behaviour Survey 2025, realizat de Huawei în colaborare cu Ipsos, subliniază impactul semnificativ al dispozitivelor inteligente asupra gestionării sănătății. Într-o perioadă în care tehnologia joacă un rol esențial, utilizatorii și profesioniștii din domeniul sănătății îmbrățișează din ce în ce mai mult monitorizarea continuă a stării de sănătate. Dispozitivele inteligente, cum sunt ceasurile inteligente, au devenit instrumente de încredere pentru detectarea timpurie a bolilor și pentru evaluarea zilnică a indicatorilor esențiali ai sănătății. Indicatori de sănătate monitorizați de profesioniști Studiul evidențiază cinci indicatori esențiali pentru monitorizarea sănătății: tensiunea arterială, nivelul glicemiei, ritmul cardiac, saturația de oxigen în sânge (SpO2) și electrocardiograma (EKG). În mod special, tensiunea arterială este considerată un indicator vital, iar profesioniștii recomandă măsurarea acesteia de câteva ori pe săptămână. Mai mult decât atât, saturația de oxigen și examinările EKG, care înainte necesitau vizite la medic, pot acum fi realizate cu ușurință prin dispozitive purtabile, oferind utilizatorilor mai multă comoditate și accesibilitate. Susținerea utilizării dispozitivelor smart Conform studiului, 72% dintre profesioniștii din domeniul sănătății sunt de acord cu utilizarea dispozitivelor inteligente pentru monitorizarea sănătății. În plus, 58% consideră că aceste tehnologii permit o gestionare proactivă a sănătății, prevenind apariția bolilor. Dispozitivele smart devin astfel un aliat important în tranziția de la un sistem medical reactiv la unul preventiv, în care semnalele timpurii de avertizare pot îmbunătăți semnificativ rezultatele tratamentului. Un impact pozitiv asupra stilului de viață Studiul arată că 83% dintre profesioniștii din sănătate cred că dispozitivele inteligente îi încurajează pe utilizatori să aibă grijă de propria stare fizică. Aproape 90% dintre utilizatorii de smartwatch-uri au adoptat cel puțin un obicei sănătos grație recomandărilor primite de la dispozitiv, iar 88% au observat o îmbunătățire a sănătății lor fizice. De asemenea, 70% dintre specialiști afirmă că aceste dispozitive promovează activitatea fizică regulată. Noile smartwatch-uri Huawei pentru o monitorizare și mai precisă În contextul cererii tot mai mari de soluții accesibile și eficiente pentru monitorizarea sănătății, HUAWEI se pregătește să lanseze noile modele de smartwatch-uri HUAWEI WATCH 5 și HUAWEI WATCH FIT 4 pe 15 mai 2025. Concret, dispozitivele vor integra sistemul HUAWEI TruSense, care permite măsurarea a peste 60 de indicatori de sănătate și fitness. Noul modul Distributed Super-Sensing promite să îmbunătățească semnificativ acuratețea și viteza măsurătorilor, oferind utilizatorilor o experiență de monitorizare completă. În perioada 29 aprilie – 14 mai 2025, utilizatorii pot beneficia de cupoane exclusive pentru achiziționarea noilor modele HUAWEI WATCH 5 și HUAWEI WATCH FIT 4, înscriindu-se la campania de teasing pe HUAWEI Store.
Terapia AI devine realitate în curând: O nouă soluție pentru sănătatea mintală
Cercetătorii de la Universitatea Dartmouth din Statele Unite lucrează la dezvoltarea unui asistent AI pentru psihoterapie, numit Therabot, care ar putea deveni o alternativă mai sigură față de aplicațiile de terapie nereglementate. Aceștia doresc să răspundă astfel unei cereri din ce în ce mai mari pentru suport psihologic. „Chiar dacă am înmulţi de zece ori numărul profesioniştilor, tot nu ar fi suficient” pentru a satisface cererea actuală de sprijin psihologic, a spus Nick Jacobson, cercetător la Dartmouth. „Aşadar, avem nevoie de ceva diferit pentru a răspunde acestei cereri”. În dezvoltarea Therabot, cercetătorii au folosit atât transcrierea consultaţiilor, cât şi simulări ale conversaţiilor pentru a asigura calitatea răspunsurilor. În martie 2025, au publicat un studiu care arată cum Therabot poate ajuta pacienții cu anxietate, depresie și tulburări de comportament alimentar. Sprijinul uman și tehnologic pentru pacienți este crucial „Eu văd un viitor în chatboţii testaţi ştiinţific (…) şi dezvoltaţi în scopuri de sănătate mintală”, a spus Vaile Wright, de la Asociaţia Americană de Psihologie. Totuși, ea subliniază că majoritatea aplicațiilor disponibile nu sunt dezvoltate de experți și nu au aceleași standarde de siguranță. Într-un alt colț al industriei, Herbert Bay, CEO al platformei Earkick, susține că aplicația sa AI, Panda, este „super sigură” și că a implementat alerte în caz de criză. „Cazurile foarte grave nu sunt potrivite pentru un asistent AI. Noi suntem aici pentru sprijinirea pacienţilor în viaţa de zi cu zi”, a explicat Herbert Bay. „Dacă această tehnologie poate fi utilizată în siguranţă sub supravegherea unui profesionist, atunci văd în asta un mare potenţial”, a adăugat Darlene King, de la Asociaţia Americană de Psihiatrie. Cu toate acestea, preocupările rămân legate de riscurile utilizării acestor tehnologii. „Aceste produse sunt dezvoltate pentru a obţine profit”, a subliniat Vaile Wright, avertizând asupra faptului că modelele AI ar putea manipula utilizatorii pentru a îi ține pe platformă mai mult timp.
Dificultățile din copilărie pot afecta materia albă a creierului, arată un studiu
Studiul, condus de o echipă de la Brigham and Women’s Hospital din Massachusetts, a analizat în special materia albă: țesutul mai profund din creier, alcătuit din fibre de comunicare care transportă informații între neuroni. „Am constatat că o serie de dificulătți sunt asociate cu niveluri mai scăzute de anizotropie fracționată (FA), o măsură a microstructurii materiei albe, în întregul creier, și că acest lucru este asociat cu performanțe mai scăzute la matematică și la sarcini lingvistice”, scriu cercetătorii în lucrare. Echipa a analizat scanări ale materiei albe a creierului la 9.082 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani. De asemenea, copiii și părinții lor au fost întrebați retrospectiv despre o gamă largă de probleme care pot apărea în timpul copilăriei. Printre aceste probleme s-au numărat probleme de sănătate mintală și dependență la părinți, lipsa asistenței medicale și creșterea într-un cartier nesigur. Pe lângă scanările cerebrale, participanții au fost supuși unui mix de teste cognitive în cei trei ani care au urmat. Conectivitatea redusă a materiei albe a fost legată de performanțe cognitive mai slabe și, deși diferențele nu au fost uriașe, acestea sugerează că efectele experiențelor de viață dificile din copilărie se pot prelungi până în adolescență.