Etichetă: studiu

O nouă metodă permite identificarea biometrică a oamenilor prin modul în care corpurile le blochează semnalul Wi-Fi

Cercetătorii de la Universitatea La Sapienza din Roma au dezvoltat o tehnologie revoluționară care poate crea un identificator biometric unic pentru fiecare persoană, folosind modul în care corpul uman interferează cu propagarea semnalului Wi-Fi. Această metodă, denumită „WhoFi”, folosește informațiile din semnalul Wi-Fi, numite Channel State Information (CSI), pentru a recunoaște și urmări indivizii chiar și în locații diferite, fără ca aceștia să fie neapărat în posesia unui dispozitiv electronic precum telefonul mobil, scrie The Register. Wi-Fi, mai mult decât un simplu canal de date În ultimul deceniu, cercetătorii au descoperit tot mai multe aplicații inedite pentru semnalele Wi-Fi. Acestea pot fi folosite pentru a detecta prezența oamenilor, pentru a identifica gesturi (inclusiv limbajul semnelor), pentru a observa dacă o persoană a căzut sau chiar pentru a „vedea” prin pereți. Standardul IEEE 802.11bf, aprobat în 2020, a oficializat aceste posibilități, iar Wi-Fi Alliance promovează Wi-Fi Sensing ca o tehnologie ce depășește rolul tradițional de simplu canal de transmisie a datelor. Metoda WhoFi se bazează pe faptul că semnalul Wi-Fi este alterat pe traseul său de către prezența și caracteristicile fizice ale obiectelor și oamenilor aflați în cale. Aceste modificări se reflectă în amplitudinea și faza semnalului, capturate în informațiile CSI. Corpul uman provoacă distorsiuni specifice care, analizate cu ajutorul rețelelor neuronale profunde, devin o „amprentă” biometrică unică pentru fiecare individ. Avantajele și precizia metodei WhoFi Spre deosebire de camerele video tradiționale, tehnologia bazată pe Wi-Fi oferă avantaje demne de luat în seamă: nu depinde de condițiile de iluminare, poate detecta persoane chiar și prin pereți sau alte obstacole și este considerată mai puțin intruzivă din punct de vedere al intimității, deoarece nu furnizează imagini vizuale. Cercetătorii romani susțin că tehnica lor poate recunoaște aceeași persoană cu o precizie de până la 95,5% folosind setul de date public NTU-Fi și arhitectura de tip transformer pentru rețeaua neurală. Acest rezultat este mult superior unui sistem anterior, EyeFi, care avea o acuratețe de aproximativ 75%. Prin urmare, WhoFi reprezintă un pas important în dezvoltarea sistemelor de re-identificare bazate pe semnale Wi-Fi, cu potențial de aplicare în supraveghere, securitate și alte domenii unde monitorizarea discretă a prezenței umane este necesară.

Opt bebeluşi sănătoşi s-au născut în Marea Britanie folosind ADN de la trei persoane

Conform AP, opt bebeluşi sănătoşi s-au născut în Regatul Unit cu ajutorul unei tehnici experimentale care utilizează material genetic de la trei persoane, cu scopul de a preveni transmiterea unor boli genetice rare. Majoritatea ADN-ului se află în nucleul celulelor şi este moştenit de la ambii părinţi. Însă o mică parte din materialul genetic se găseşte în mitocondrii, structuri celulare care pot conţine mutaţii periculoase, cauzatoare de afecţiuni grave precum slăbiciune musculară, convulsii, întârzieri de dezvoltare, insuficienţă de organe şi chiar moarte. Noua tehnică presupune extragerea ADN-ului principal din ovulul sau embrionul mamei şi transferarea acestuia într-un ovul donat, care are mitocondrii sănătoase, dar din care a fost îndepărtat ADN-ul nuclear. Astfel, embrionul rezultat conţine ADN de la mamă, tată şi donatoare, de unde vine şi denumirea de „bebeluş cu trei părinţi genetici”. Studiul, publicat în New England Journal of Medicine de cercetători de la Universitatea Newcastle (Marea Britanie) şi Universitatea Monash (Australia), a analizat 22 de cazuri în care s-a aplicat această tehnologie. În urma procedurii, s-au născut opt copii fără semne de boală mitocondrială, iar o femeie este încă însărcinată. Unul dintre bebeluşi a prezentat un nivel uşor crescut de mitocondrii anormale, însă specialiştii spun că nu se aşteaptă apariţia unei boli. „Este important ca aceşti copii să fie monitorizaţi pe termen lung,” a declarat Robin Lovell-Badge, genetician la Francis Crick Institute. Procedura este permisă legal în Regatul Unit din 2016 şi este aplicată doar în cazuri rare, atunci când metodele standard de testare genetică nu sunt suficiente. Până în prezent, 35 de cupluri au fost aprobate de autorităţile britanice pentru a recurge la această tehnică.

Studiu: Cât timp trebuie să mergem zilnic pentru a preveni durerile cronice de spate

Un studiu realizat pe 11.000 de norvegieni și publicat în JAMA Network Open a constatat că persoanele care au mers pe jos, zilnic, mai mult de 78 de minute, și-au redus semnificativ riscul de a dezvolta dureri cronice lombare, scrie Science Alert. Cercetarea vine ca o confirmare a unui alt studiu realizat în 2024, care a constatat că mersul pe jos de cinci ori pe săptămână timp de cel puțin 30 de minute poate împiedica în mod eficient intensificarea durerii cronice nespecifice de spate. Rezultatele studiului Rezultatele acestui studiu arată că persoanele care au mers în medie între 78 și 100 de minute pe zi au avut un risc cu 13% mai mic de a dezvolta dureri cronice de spate decât cei care au mers mai puțin de 78 de minute pe zi. Mai mult, cei care au mers mai mult de 100 de minute pe zi au avut un risc cu 23% mai mic decât cei care au mers mai puțin de 78 de minute pe zi. Autorii studiului au concluzionat că „volumul zilnic de mers pe jos este mai important decât intensitatea medie de mers pe jos în reducerea riscului de dureri cronice de spate inferioare”. Durerile de spate reprezintă una dintre principalele cauze de invaliditate la nivel mondial, iar numeroase studii sugerează că oamenii cu un stil de viață sedentar trebuie să se ridice și să se miște mai mult pentru a compensa efectele negative ale șederii toată ziua.

Copiii din SUA, din ce în ce mai bolnavi: obezitate, depresie și boli cronice în creștere

Copiii din Statele Unite sunt din ce în ce mai bolnavi, cu rate în creștere ale obezității, depresiei și bolilor cronice, conform unui studiu cuprinzător care analizează aproape două decenii de date medicale. Un nou studiu publicat în Journal of the American Medical Association arată că sănătatea copiilor americani s-a deteriorat semnificativ în ultimii 17 ani. Cercetătorii au analizat 170 de indicatori din opt surse de date și au ajuns la aceeași concluzie: o degradare generalizată a stării de sănătate a copiilor, notează AP. Obezitatea în rândul copiilor cu vârste între 2 și 19 ani a crescut de la 17% în 2007-2008 la aproximativ 21% în 2021-2023. Mai grav, un copil american din 2023 avea cu 15-20% mai multe șanse să sufere de o afecțiune cronică – anxietate, depresie sau apnee de somn – decât un copil din 2011. Ratele bolilor cronice diagnosticate de medici au crescut de la 40% în 2011 la 46% în 2023. Au crescut și incidența menstruației precoce, tulburările de somn, limitările în activitate și simptomele depresive. Comparativ cu alte țări bogate, copiii americani au o probabilitate de deces de 1,8 ori mai mare. Nașterea prematură și decesul subit al sugarilor sunt mult mai frecvente în SUA, iar incidentele cu arme de foc și accidentele rutiere afectează mult mai mulți copii americani decât pe cei din alte țări similare. „Copiii sunt canarii din minele de cărbune”, declară dr. Christopher Forrest, autorul principal al studiului: vulnerabilitatea lor reflectă problemele mai largi ale societății americane. Deși administrația Trump a plasat sănătatea copiilor pe agenda politică prin raportul „Make America Healthy Again”, experții consideră că măsurile actuale – inclusiv reducerile bugetare pentru agențiile de sănătate – nu vor reuși să inverseze tendința negativă.

Reducerile USAID ar putea cauza peste 14 milioane de decese până în 2030- studiu

Reducerile drastice de finanțare a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională și potențiala desființare a acesteia ar putea duce la peste 14 milioane de decese suplimentare până în 2030, au estimat realizatorii studiului, potrivit Reuters. Administrația președintelui Donald Trump a redus finanțarea USAID și a programelor sale de ajutor la nivel mondial, în cadrul planului de reducere a cheltuielilor publice. Experții și activiștii în drepturile omului au tras un semnal de alarmă susținând că USAID a jucat un rol crucial în îmbunătățirea sănătății globale. Programele sale au fost direcționate în principal către țările cu venituri mici și medii, cu predilecție către națiunile africane. Studiul a estimat că, în ultimele două decenii, programele finanțate de USAID au prevenit peste 91 de milioane de decese la nivel global, inclusiv 30 de milioane de decese în rândul copiilor. Proiecțiile sugerează că reducerile substanțiale continue ale finanțării – combinate cu potențiala desființare a agenției – ar putea duce la peste 14 milioane de decese suplimentare până în 2030, inclusiv 4,5 milioane de decese în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani, scrie în studiul publicat în The Lancet. Secretarul de Stat american Marco Rubio a declarat în martie că administrația Trump a anulat peste 80% din toate programele de la USAID. Rubio a mai spus că celelalte aproximativ 1.000 de programe vor fi administrate „mai eficient” sub conducerea Departamentului de Stat al SUA în parteneriat cu Congresul american.

Inovație în lumea medicală: Au fost creați roboți minusculi care ar putea trata în curând infecțiile sinusale fără medicamente

Un studiu publicat recent în Science Robotics explică modul în care acești micro-roboți, care sunt mai mici decât un fir de păr uman, pot fi ghidați cu ajutorul magneților și al luminii. Ce pot face aceștia? – acționează prin descompunerea straturilor bacteriene dure și crearea de substanțe care ucid bacteriile, scrie DPA. În cadrul testelor pe animale, cercetătorii au injectat acești micro-roboți prin nas în cavitatea sinusurilor. Odată ajunși în interior, roboții minusculi au fost capabili să elimine în siguranță infecțiile la iepuri, bacteriile moarte fiind eliminate în mod natural, relevă studiul. Cercetătorii care au elaborat acest studiu sunt de părere că, în termen de 5-10 ani, micro-roboții ar putea fi utilizați și în tratarea altor infecții, printre cele cele din vezică, intestine și alte zone greu accesibile. Infecțiile sinusale sunt niște spații pline cu aer din oasele din jurul nasului și ochilor. Simptomele includ nas înfundat sau care curge, dureri sau presiune facială, dureri de cap și, uneori, un simț redus al mirosului sau gustului.

Folosirea ChatGPT ar putea reduce capacitatea de gândire critică și memoria, avertizează cercetătorii de la MIT

Un nou studiu realizat de cercetători de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) aduce în discuție un efect secundar neașteptat al folosirii asistenților AI, precum ChatGPT: un posibil declin cognitiv. Potrivit concluziilor echipei de la MIT Media Lab, utilizarea exclusivă a acestor unelte poate reduce implicarea mentală, slăbi capacitatea de memorare și afecta gândirea critică. Studiul, aflat deocamdată în stadiu de preprint (publicare preliminară), a analizat reacțiile cerebrale și performanța unui grup de participanți în timpul unor sarcini de redactare. Rezultatele sugerează că, pe termen lung, utilizarea frecventă a AI-ului pentru generarea de conținut poate duce la ceea ce cercetătorii numesc „datorie cognitivă” – o scădere a performanței mentale independente și o vulnerabilitate crescută la gândire superficială, scriu cei de la Euronews.. Creierul, tot mai puțin activ atunci când scriem cu ajutorul AI Pentru a evalua efectul real al tehnologiei asupra procesului de învățare și scriere, cercetătorii au împărțit participanții în trei grupuri: unii au folosit ChatGPT, alții un motor de căutare clasic, iar ultimii au scris fără niciun ajutor digital. Pe durata sarcinii, activitatea cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalogramă (EEG), iar ulterior, eseurile au fost evaluate de oameni și sisteme automate. Rezultatul? Cei care au folosit doar ChatGPT au prezentat cea mai scăzută activare cerebrală, în special în zone asociate cu memoria, atenția și gândirea reflexivă. În plus, acești participanți au avut dificultăți în a-și aminti ce au scris, dovedind o dezangajare cognitivă în raport cu textul generat. De cealaltă parte, cei care au scris fără niciun instrument digital au avut cea mai bună implicare cognitivă și cele mai bune rezultate la testele de memorare. Într-o a doua etapă a experimentului, grupul care folosea ChatGPT a fost rugat să redacteze un nou text fără niciun ajutor. Redactările lor au fost considerate mai slabe, „lipsite de profunzime și cu biasuri evidente”, față de cele ale celorlalți participanți. Pericolul unei gândiri superficiale și pierderea conexiunii cu propriile idei Cercetătorii avertizează că utilizarea repetată a instrumentelor AI poate duce la o „scădere probabilă a abilităților de învățare” și poate reduce în timp capacitatea de a analiza critic informațiile. Mai mult, participanții care au folosit ChatGPT au arătat o conectare emoțională și intelectuală mai slabă cu ideile exprimate, iar unii nici măcar nu și-au putut aminti propoziții din textele redactate. „Când utilizatorii preiau sugestii fără să le evalueze, renunță nu doar la asumarea ideilor, ci riscă să internalizeze viziuni superficiale sau părtinitoare”, se menționează în raport. Autorii subliniază și riscul pe termen lung: diminuarea curiozității intelectuale, scăderea creativității și vulnerabilitate crescută la manipulare. În schimb, cei care au scris fără niciun ajutor au raportat un sentiment mai mare de satisfacție, coerență internă și implicare, iar conexiunile neuronale din timpul sarcinii au fost vizibil mai active. Studiul sugerează că AI-ul poate fi un instrument util, dar utilizarea pasivă, fără gândire critică, poate avea efecte adverse asupra funcțiilor cognitive esențiale. Cercetătorii MIT cer ca efectele utilizării instrumentelor AI, în special ale modelelor lingvistice mari (LLM), să fie studiate mai amănunțit înainte ca acestea să fie prezentate drept soluții universal benefice pentru societate.

Un tip de dulciuri americane poate deteriora ADN-ul și crește riscul de cancer

Companiile și consumatorii sunt îndemnați să nu mai cumpere și să nu mai vândă produsele Jolly Ranchers, deținute de compania americană Hershey. FSA afirmă că acestea conțin compuși chimici – hidrocarburi aromatice din ulei mineral (MOAH) și hidrocarburi saturate din ulei mineral (MOSH) – care „nu sunt conforme”. Produsele prezintă un risc pentru siguranță dacă sunt consumate în mod regulat de-a lungul timpului, dar „nu există niciun motiv imediat de îngrijorare, deoarece [riscul] pentru siguranța alimentară este scăzut”, adaugă agenția. Într-un comunicat publicat miercuri seară, FSA a declarat: „MOAH pot provoca leziuni ale ADN-ului și au potențialul de a crește riscul de cancer, în special dacă sunt consumate în cantități mari pe o perioadă prelungită de timp. MOAH este un cancerigen genotoxic, deci nicio expunere nu este lipsită de riscuri pentru sănătatea umană”. MOAH și MOSH sunt folosite în dulciuri pentru a preveni lipirea și a crea un aspect lucios, potrivit BBC. Potrivit agenției, The Hershey Company a colaborat cu organismul guvernamental britanic pentru a elimina produsele Jolly Rancher afectate de pe piața britanică începând cu 2024, dar unele întreprinderi din Marea Britanie au continuat să importe produsele. Produsele afectate sunt: Jolly Rancher Hard Candy, Jolly Rancher „Misfits” Gummies, Jolly Rancher Hard Candy Fruity 2 în 1 și Jolly Ranchers Berry Gummies. Agenția alimentară recomandă persoanelor care dețin oricare dintre produsele enumerate să nu le consume și să le arunce.

Studiu: Adolescenții care merg devreme la culcare au o inimă mai sănătoasă la maturitate

Adolescenții care se culcă devreme și au o rutină a somnului regulată pot avea o inimă mai sănătoasă la maturitate. Este rezultatul studiului Sleep 2025, desfășurat pe o durată de șapte ani și care a inclus 307 adolescenți, studiu care realizează o legătură între sănătatea somnului la adolescenți și sănătatea sistemului cardiovascular în primii ani ai vârstei adulte. Un adolescent care, la 15 ani, se culcă devreme și se trezește devreme, care are un somn mai eficient și o rutină consistentă a somnului a avut șanse mai mari să aibă un sistem cardiovascular sănătos la 22 de ani. Aceste componente au rămas valide chiar și atunci când tânărul și-a schimbat stilul de viață, dieta sau indexul masei corporale. „Având în vedere importanța sănătății somnului pentru sănătatea fizică și bunăstarea pe termen scurt, nu am fost surprinși să vedem o asociere durabilă între sincronizarea somnului adolescenților, eficiența menținerii somnului și variabilitatea somnului cu sănătatea cardiovasculară la vârsta adultă tânără”, a declarat Gina Marie Mathew, asociat post-doctoral senior la Stony Brook Medicine. Fie chiar și o schimbare mică în tiparul de somn are efecte negative asupra inimii Analiza a arătat mersul la culcare înainte de mizeul nopții și trezitul înainte de miezul zilei următoare au prezis rezultate cardiovasculare mai bune decât dacă aceștia ar fi avut un alt orar de somn. De asemenea, un somn de 14 ore sau mai mult a avut iar indicii bune asupra sănătății inimii. Măsurătorile au arătat, de asemenea, că fie și o variabilitate mică a duratei somnului sau a orei de dus la culcare influențează sănătatea sistemului cardiovascular. Sursa: Pixabay Când participanții la studiu au împlinit 15 ani, au primit brățări care le monitorizau caracteristicile de somn. Brățările le-au permis cercetătorilor să monitorizeze în timp real la ce oră mergeau la culcare, la ce oră se trezeau, cât de adânc le era somnul și cât de consistent era comportamentul lor de somn. Obiectivul – să adune date de calitatea somnului, durata și variabilitatea. Șapte ani mai târziu, la 22 de ani, cercetătorii le-au evaluat sănătatea inimii folosind Cadrul Asociației Americane a Inimii, excluzând intenționat componenta somnului. Această evaluare cuprinzătoare a stării de sănătate a inclus calitatea alimentației, nivelurile de activitate fizică, consumul de nicotină, indicele de masă corporală, tensiunea arterială, glicemia și nivelurile de colesterol. Acești factori au fost compilați într-un singur scor compozit al sănătății cardiovasculare, variind de la 0 (indicând o sănătate cardiacă precară) la 100 (indicând o sănătate cardiacă ideală). Orientările actuale în materie de sănătate sugerează că adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă de la 8 până la 10 ore de somn în fiecare noapte pentru a susține o creștere și o dezvoltare sănătoase. Un somn consistent și programat e mai bun ca un somn lung Cu toate acestea, rezultatele acestei noi cercetări sugerează că durata somnului poate să nu fie singurul – sau chiar cel mai important – factor atunci când vine vorba de sănătatea inimii pe termen lung. Ceea ce pare să conteze mai mult este cât de consistent, bine programat și de înaltă calitate este acest somn pe parcursul săptămânii. Această perspectivă face parte dintr-o schimbare mai amplă a științei somnului, care consideră acum somnul drept un comportament multidimensional, mai degrabă decât o simplă chestiune de durată. Intervențiile menite să îmbunătățească bunăstarea adolescenților ar trebui să reflecte această schimbare. În loc să se concentreze exclusiv pe prelungirea somnului adolescenților, strategiile de management al adolscentului ar trebui, de asemenea, să acorde prioritate stabilității orei de culcare, reducerii numărului de treziri nocturne și coerenței rutinei. A-i ajuta pe adolescenți să doarmă mai bine – nu doar mai mult – poate fi esențial pentru protejarea sănătății lor acum și în anii următori.

Inteligența artificială obosește repede și are tendința să greșească la sarcini simple, arată un nou studiu făcut de Apple

Un nou studiu realizat de cercetătorii Apple provoacă domeniul inteligenței artificiale, arătând că modelele AI specializate în raționament suferă o „prăbușire completă de acuratețe” atunci când sunt suprasolicitate cu probleme complexe. Modelele de raționament, precum Claude de la Meta, o3 de la OpenAI sau R1 de la DeepSeek, sunt versiuni avansate ale modelelor mari de limbaj (LLM) care folosesc mai mult timp și resurse pentru a oferi răspunsuri considerate mai precise. Ele au alimentat speculațiile privind apariția inteligenței artificiale generale (AGI), mașini capabile să depășească oamenii în majoritatea sarcinilor. Ce a scos studiul Apple la iveală Însă studiul publicat pe 7 iunie pe site-ul Apple Machine Learning Research arată că aceste modele nu numai că nu reușesc să raționeze generalizat, dar performanța lor scade drastic pe măsură ce complexitatea problemelor crește, scrie publicația Live Science. Autorii scot în evidență, de altfel, un fenomen contrar așteptărilor: efortul raționamentului crește până la un anumit punct, după care scade, deși alocarea de resurse (tokeni) este suficientă. Pentru a investiga, cercetătorii au testat mai multe modele AI, inclusiv cele de la OpenAI, DeepSeek, Anthropic și Google, folosind patru puzzle-uri clasice cu niveluri variate de dificultate: traversarea râului, săritul pieselor pe tabla de dame, stivuirea blocurilor și Turnul din Hanoi. Rezultatele au arătat că modelele generice au performat mai bine decât cele de raționament pentru sarcini simple, iar pe măsură ce dificultatea a crescut, modelele de raționament au avut un avantaj temporar. Totuși, pentru probleme foarte complexe, performanța ambelor tipuri de modele a scăzut până aproape de zero. Cu cât sarcinile sunt mai complexe, cu atât AI-ul o dă în bară mai abitir Mai mult, modelele au manifestat o tendință surprinzătoare de a aloca mai puțini tokeni pe măsură ce sarcinile devin mai dificile, semn că „raționamentul” lor este limitat și că nu pot menține lanțuri logice complexe. Chiar și atunci când li s-a oferit algoritmul soluției pentru Turnul din Hanoi, performanța nu s-a îmbunătățit. Constatările indică faptul că modelele AI actuale se bazează mai mult pe recunoașterea tiparelor și mai puțin pe un adevărat proces logic emergent, contrazicând astfel așteptările privind apropierea rapidă de inteligența artificială generală. Apple, care rămâne în urma rivalilor în cursa AI, pune accent pe dezvoltarea unor soluții eficiente pe dispozitive, cum ar fi Siri, care în unele analize este mai puțin precis decât ChatGPT. Critici și experți în AI au privit cu ochi buni studiul, considerându-l o doză necesară de realism în mijlocul hype-ului excesiv. „Apple a demonstrat științific că modelele de limbaj sunt doar rețele neuronale cu limitările lor inerente,” a scris expertul Andriy Burkov, sperând că cercetările vor continua cu o abordare mai riguroasă și matematică.