Inovație în lumea medicală: Au fost creați roboți minusculi care ar putea trata în curând infecțiile sinusale fără medicamente
Un studiu publicat recent în Science Robotics explică modul în care acești micro-roboți, care sunt mai mici decât un fir de păr uman, pot fi ghidați cu ajutorul magneților și al luminii. Ce pot face aceștia? – acționează prin descompunerea straturilor bacteriene dure și crearea de substanțe care ucid bacteriile, scrie DPA. În cadrul testelor pe animale, cercetătorii au injectat acești micro-roboți prin nas în cavitatea sinusurilor. Odată ajunși în interior, roboții minusculi au fost capabili să elimine în siguranță infecțiile la iepuri, bacteriile moarte fiind eliminate în mod natural, relevă studiul. Cercetătorii care au elaborat acest studiu sunt de părere că, în termen de 5-10 ani, micro-roboții ar putea fi utilizați și în tratarea altor infecții, printre cele cele din vezică, intestine și alte zone greu accesibile. Infecțiile sinusale sunt niște spații pline cu aer din oasele din jurul nasului și ochilor. Simptomele includ nas înfundat sau care curge, dureri sau presiune facială, dureri de cap și, uneori, un simț redus al mirosului sau gustului.
Folosirea ChatGPT ar putea reduce capacitatea de gândire critică și memoria, avertizează cercetătorii de la MIT
Un nou studiu realizat de cercetători de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology (MIT) aduce în discuție un efect secundar neașteptat al folosirii asistenților AI, precum ChatGPT: un posibil declin cognitiv. Potrivit concluziilor echipei de la MIT Media Lab, utilizarea exclusivă a acestor unelte poate reduce implicarea mentală, slăbi capacitatea de memorare și afecta gândirea critică. Studiul, aflat deocamdată în stadiu de preprint (publicare preliminară), a analizat reacțiile cerebrale și performanța unui grup de participanți în timpul unor sarcini de redactare. Rezultatele sugerează că, pe termen lung, utilizarea frecventă a AI-ului pentru generarea de conținut poate duce la ceea ce cercetătorii numesc „datorie cognitivă” – o scădere a performanței mentale independente și o vulnerabilitate crescută la gândire superficială, scriu cei de la Euronews.. Creierul, tot mai puțin activ atunci când scriem cu ajutorul AI Pentru a evalua efectul real al tehnologiei asupra procesului de învățare și scriere, cercetătorii au împărțit participanții în trei grupuri: unii au folosit ChatGPT, alții un motor de căutare clasic, iar ultimii au scris fără niciun ajutor digital. Pe durata sarcinii, activitatea cerebrală a fost monitorizată prin electroencefalogramă (EEG), iar ulterior, eseurile au fost evaluate de oameni și sisteme automate. Rezultatul? Cei care au folosit doar ChatGPT au prezentat cea mai scăzută activare cerebrală, în special în zone asociate cu memoria, atenția și gândirea reflexivă. În plus, acești participanți au avut dificultăți în a-și aminti ce au scris, dovedind o dezangajare cognitivă în raport cu textul generat. De cealaltă parte, cei care au scris fără niciun instrument digital au avut cea mai bună implicare cognitivă și cele mai bune rezultate la testele de memorare. Într-o a doua etapă a experimentului, grupul care folosea ChatGPT a fost rugat să redacteze un nou text fără niciun ajutor. Redactările lor au fost considerate mai slabe, „lipsite de profunzime și cu biasuri evidente”, față de cele ale celorlalți participanți. Pericolul unei gândiri superficiale și pierderea conexiunii cu propriile idei Cercetătorii avertizează că utilizarea repetată a instrumentelor AI poate duce la o „scădere probabilă a abilităților de învățare” și poate reduce în timp capacitatea de a analiza critic informațiile. Mai mult, participanții care au folosit ChatGPT au arătat o conectare emoțională și intelectuală mai slabă cu ideile exprimate, iar unii nici măcar nu și-au putut aminti propoziții din textele redactate. „Când utilizatorii preiau sugestii fără să le evalueze, renunță nu doar la asumarea ideilor, ci riscă să internalizeze viziuni superficiale sau părtinitoare”, se menționează în raport. Autorii subliniază și riscul pe termen lung: diminuarea curiozității intelectuale, scăderea creativității și vulnerabilitate crescută la manipulare. În schimb, cei care au scris fără niciun ajutor au raportat un sentiment mai mare de satisfacție, coerență internă și implicare, iar conexiunile neuronale din timpul sarcinii au fost vizibil mai active. Studiul sugerează că AI-ul poate fi un instrument util, dar utilizarea pasivă, fără gândire critică, poate avea efecte adverse asupra funcțiilor cognitive esențiale. Cercetătorii MIT cer ca efectele utilizării instrumentelor AI, în special ale modelelor lingvistice mari (LLM), să fie studiate mai amănunțit înainte ca acestea să fie prezentate drept soluții universal benefice pentru societate.
Un tip de dulciuri americane poate deteriora ADN-ul și crește riscul de cancer
Companiile și consumatorii sunt îndemnați să nu mai cumpere și să nu mai vândă produsele Jolly Ranchers, deținute de compania americană Hershey. FSA afirmă că acestea conțin compuși chimici – hidrocarburi aromatice din ulei mineral (MOAH) și hidrocarburi saturate din ulei mineral (MOSH) – care „nu sunt conforme”. Produsele prezintă un risc pentru siguranță dacă sunt consumate în mod regulat de-a lungul timpului, dar „nu există niciun motiv imediat de îngrijorare, deoarece [riscul] pentru siguranța alimentară este scăzut”, adaugă agenția. Într-un comunicat publicat miercuri seară, FSA a declarat: „MOAH pot provoca leziuni ale ADN-ului și au potențialul de a crește riscul de cancer, în special dacă sunt consumate în cantități mari pe o perioadă prelungită de timp. MOAH este un cancerigen genotoxic, deci nicio expunere nu este lipsită de riscuri pentru sănătatea umană”. MOAH și MOSH sunt folosite în dulciuri pentru a preveni lipirea și a crea un aspect lucios, potrivit BBC. Potrivit agenției, The Hershey Company a colaborat cu organismul guvernamental britanic pentru a elimina produsele Jolly Rancher afectate de pe piața britanică începând cu 2024, dar unele întreprinderi din Marea Britanie au continuat să importe produsele. Produsele afectate sunt: Jolly Rancher Hard Candy, Jolly Rancher „Misfits” Gummies, Jolly Rancher Hard Candy Fruity 2 în 1 și Jolly Ranchers Berry Gummies. Agenția alimentară recomandă persoanelor care dețin oricare dintre produsele enumerate să nu le consume și să le arunce.
Studiu: Adolescenții care merg devreme la culcare au o inimă mai sănătoasă la maturitate
Adolescenții care se culcă devreme și au o rutină a somnului regulată pot avea o inimă mai sănătoasă la maturitate. Este rezultatul studiului Sleep 2025, desfășurat pe o durată de șapte ani și care a inclus 307 adolescenți, studiu care realizează o legătură între sănătatea somnului la adolescenți și sănătatea sistemului cardiovascular în primii ani ai vârstei adulte. Un adolescent care, la 15 ani, se culcă devreme și se trezește devreme, care are un somn mai eficient și o rutină consistentă a somnului a avut șanse mai mari să aibă un sistem cardiovascular sănătos la 22 de ani. Aceste componente au rămas valide chiar și atunci când tânărul și-a schimbat stilul de viață, dieta sau indexul masei corporale. „Având în vedere importanța sănătății somnului pentru sănătatea fizică și bunăstarea pe termen scurt, nu am fost surprinși să vedem o asociere durabilă între sincronizarea somnului adolescenților, eficiența menținerii somnului și variabilitatea somnului cu sănătatea cardiovasculară la vârsta adultă tânără”, a declarat Gina Marie Mathew, asociat post-doctoral senior la Stony Brook Medicine. Fie chiar și o schimbare mică în tiparul de somn are efecte negative asupra inimii Analiza a arătat mersul la culcare înainte de mizeul nopții și trezitul înainte de miezul zilei următoare au prezis rezultate cardiovasculare mai bune decât dacă aceștia ar fi avut un alt orar de somn. De asemenea, un somn de 14 ore sau mai mult a avut iar indicii bune asupra sănătății inimii. Măsurătorile au arătat, de asemenea, că fie și o variabilitate mică a duratei somnului sau a orei de dus la culcare influențează sănătatea sistemului cardiovascular. Sursa: Pixabay Când participanții la studiu au împlinit 15 ani, au primit brățări care le monitorizau caracteristicile de somn. Brățările le-au permis cercetătorilor să monitorizeze în timp real la ce oră mergeau la culcare, la ce oră se trezeau, cât de adânc le era somnul și cât de consistent era comportamentul lor de somn. Obiectivul – să adune date de calitatea somnului, durata și variabilitatea. Șapte ani mai târziu, la 22 de ani, cercetătorii le-au evaluat sănătatea inimii folosind Cadrul Asociației Americane a Inimii, excluzând intenționat componenta somnului. Această evaluare cuprinzătoare a stării de sănătate a inclus calitatea alimentației, nivelurile de activitate fizică, consumul de nicotină, indicele de masă corporală, tensiunea arterială, glicemia și nivelurile de colesterol. Acești factori au fost compilați într-un singur scor compozit al sănătății cardiovasculare, variind de la 0 (indicând o sănătate cardiacă precară) la 100 (indicând o sănătate cardiacă ideală). Orientările actuale în materie de sănătate sugerează că adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă de la 8 până la 10 ore de somn în fiecare noapte pentru a susține o creștere și o dezvoltare sănătoase. Un somn consistent și programat e mai bun ca un somn lung Cu toate acestea, rezultatele acestei noi cercetări sugerează că durata somnului poate să nu fie singurul – sau chiar cel mai important – factor atunci când vine vorba de sănătatea inimii pe termen lung. Ceea ce pare să conteze mai mult este cât de consistent, bine programat și de înaltă calitate este acest somn pe parcursul săptămânii. Această perspectivă face parte dintr-o schimbare mai amplă a științei somnului, care consideră acum somnul drept un comportament multidimensional, mai degrabă decât o simplă chestiune de durată. Intervențiile menite să îmbunătățească bunăstarea adolescenților ar trebui să reflecte această schimbare. În loc să se concentreze exclusiv pe prelungirea somnului adolescenților, strategiile de management al adolscentului ar trebui, de asemenea, să acorde prioritate stabilității orei de culcare, reducerii numărului de treziri nocturne și coerenței rutinei. A-i ajuta pe adolescenți să doarmă mai bine – nu doar mai mult – poate fi esențial pentru protejarea sănătății lor acum și în anii următori.
Inteligența artificială obosește repede și are tendința să greșească la sarcini simple, arată un nou studiu făcut de Apple
Un nou studiu realizat de cercetătorii Apple provoacă domeniul inteligenței artificiale, arătând că modelele AI specializate în raționament suferă o „prăbușire completă de acuratețe” atunci când sunt suprasolicitate cu probleme complexe. Modelele de raționament, precum Claude de la Meta, o3 de la OpenAI sau R1 de la DeepSeek, sunt versiuni avansate ale modelelor mari de limbaj (LLM) care folosesc mai mult timp și resurse pentru a oferi răspunsuri considerate mai precise. Ele au alimentat speculațiile privind apariția inteligenței artificiale generale (AGI), mașini capabile să depășească oamenii în majoritatea sarcinilor. Ce a scos studiul Apple la iveală Însă studiul publicat pe 7 iunie pe site-ul Apple Machine Learning Research arată că aceste modele nu numai că nu reușesc să raționeze generalizat, dar performanța lor scade drastic pe măsură ce complexitatea problemelor crește, scrie publicația Live Science. Autorii scot în evidență, de altfel, un fenomen contrar așteptărilor: efortul raționamentului crește până la un anumit punct, după care scade, deși alocarea de resurse (tokeni) este suficientă. Pentru a investiga, cercetătorii au testat mai multe modele AI, inclusiv cele de la OpenAI, DeepSeek, Anthropic și Google, folosind patru puzzle-uri clasice cu niveluri variate de dificultate: traversarea râului, săritul pieselor pe tabla de dame, stivuirea blocurilor și Turnul din Hanoi. Rezultatele au arătat că modelele generice au performat mai bine decât cele de raționament pentru sarcini simple, iar pe măsură ce dificultatea a crescut, modelele de raționament au avut un avantaj temporar. Totuși, pentru probleme foarte complexe, performanța ambelor tipuri de modele a scăzut până aproape de zero. Cu cât sarcinile sunt mai complexe, cu atât AI-ul o dă în bară mai abitir Mai mult, modelele au manifestat o tendință surprinzătoare de a aloca mai puțini tokeni pe măsură ce sarcinile devin mai dificile, semn că „raționamentul” lor este limitat și că nu pot menține lanțuri logice complexe. Chiar și atunci când li s-a oferit algoritmul soluției pentru Turnul din Hanoi, performanța nu s-a îmbunătățit. Constatările indică faptul că modelele AI actuale se bazează mai mult pe recunoașterea tiparelor și mai puțin pe un adevărat proces logic emergent, contrazicând astfel așteptările privind apropierea rapidă de inteligența artificială generală. Apple, care rămâne în urma rivalilor în cursa AI, pune accent pe dezvoltarea unor soluții eficiente pe dispozitive, cum ar fi Siri, care în unele analize este mai puțin precis decât ChatGPT. Critici și experți în AI au privit cu ochi buni studiul, considerându-l o doză necesară de realism în mijlocul hype-ului excesiv. „Apple a demonstrat științific că modelele de limbaj sunt doar rețele neuronale cu limitările lor inerente,” a scris expertul Andriy Burkov, sperând că cercetările vor continua cu o abordare mai riguroasă și matematică.
Studiu: Unul din cinci adulți din Marea Britanie a fost abuzat verbal în mod repetat în copilărie
Cuvintele au puterea de a răni profund – iar atunci când sunt folosite împotriva copiilor, pot lăsa urme psihologice și neurologice care durează toată viața. Deși mai puțin vizibil decât alte forme de abuz, abuzul verbal este o problemă reală și gravă, cu efecte demonstrate științific. Un studiu din 2023, realizat pe mai mult de 20.000 de adulți din Marea Britanie, a arătat că unul din cinci a fost supus abuzului verbal în copilărie. Acest tip de abuz se referă la o conduită repetitivă din partea adulților – părinți, profesori sau îngrijitori – care include critici constante, umilire, amenințări sau respingere. Nu este vorba despre izbucniri ocazionale de furie, ci despre un model susținut de comportament distructiv. Cercetările în neuroștiințe arată că expunerea repetată la abuz verbal afectează dezvoltarea creierului copilului. Copilul nu mai este capabil să primească iubire Sistemul de detecție a amenințărilor devine hiperactiv, ceea ce înseamnă că cei mici pot interpreta greșit semnalele sociale neutre drept pericole. În același timp, sistemul de recompensă – cel care permite trăirea bucuriei și a conexiunii sociale – se estompează. Drept urmare, copilul devine mai puțin receptiv la laude, afecțiune și interacțiuni pozitive. Aceste modificări neurobiologice influențează în mod direct relațiile și sănătatea mintală a adultului de mai târziu. Persoanele care au trecut prin abuz verbal în copilărie au un risc crescut de depresie, anxietate, consum de substanțe și dificultăți în a stabili relații de încredere. Frica de abandon, rușinea și lipsa stimei de sine pot deveni trăsături dominante, afectând serios calitatea vieții. Cu toate acestea, abuzul verbal rămâne adesea ignorat în dezbaterea publică și în politicile de protecție a copilului. Specialiștii trag un semnal de alarmă: prevenirea abuzului verbal nu este doar o chestiune de moralitate, ci una de sănătate publică. Un copil protejat emoțional are șanse mult mai mari să devină un adult echilibrat și sănătos.
Studiu: Fețele mai puțin atractive din jurul tău te fac să arăți mai bine
Oamenii formează impresii mai bune despre un chip atunci când acesta apare înconjurat de alte chipuri, iar impactul emotional al chipurilor din jurul său are un rol important în formarea unor impresii. Este concluzia unei cercetări realizate de neurologi chinezi, publicată în Current Psychology. Potrivit studiului, chiar și fețele care nu sunt foarte atrăgătoare au tendința de a fi considerate mai atrăgătoare dacă ele sunt într-un grup de chipuri, iar lucrurile acestea au fost măsurate prin activitatea electrică a creierului. Cercetătorii au vrut să vadă modul în care oamenii evaluează trăsăturile de personalitate pe baza figurilor pe care le întâlnesc. Majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat pe evaluări izolate ale figurilor, iar acest lucru a dus la alt tip de concluzii – anume că oamenii asociază atractivitatea feței cu bunătatea, încrederea sau inteligența. Ce au testat cercetătorii și cum au testat reacțiile creierului În acest studiu, autorii au vrut să vadă dacă modul în care percepem chipurile dimprejurul nostru este influențat și de chipurile celelalte. Sursa: Pixabay Participanții, studenți cu vârste între 18 și 24 de ani, a trebuit să decidă dacă trăsătura respectivă se potrivește chipului-țintă. Răspunsul creierului a fost măsurat cu accent pe componentele implicate în procesarea emoțională și conflictul semantic. Fiecare participant a parcurs 80 de fotografiii în care a vizualizat perechi de fețe și a decis dacă un cuvânt desemnând o trăsătură se potrivește uneia dintre ele. Cercetătorii s-au concentrat pe fețele de atractivitate medie ca ținte, pe care le-au asociat cu fețe de atractivitate mare sau mică. Important de menționat este că fața-țintă avea întotdeauna atractivitate medie, în timp ce atractivitatea feței-pereche varia. Studiul a utilizat un total de 160 de fotografii cu fețe feminine, evaluate în prealabil pentru atractivitate de un grup independent. Chipul e același, dar impresia nu. Depinde cine e lângă tine Fiecare fotografie a fost editată pentru a elimina trăsăturile externe precum părul sau accesoriile, astfel încât evaluările să se bazeze doar pe structura feței. Cuvintele folosite pentru a descrie trăsături au inclus cinci trăsături pozitive (precum „amabil” și „prietenos”) și cinci negative (precum „rigid” și „indiferent”). Participanții au indicat dacă credeau că trăsătura se potrivește feței. În general, participanții au asociat mai frecvent chipurile-țintă cu trăsături positive decât cu trăsături negative. 66% dintre trăsăturile pozitive au fost considerate potrivite cu fața-țintă, comparativ cu doar 29% dintre cele negative. Dar un model mai interesant a apărut atunci când s-a luat în considerare atractivitatea feței din fundal: diferența între evaluările pozitive și negative a fost semnificativ mai mare atunci când chipul din fundal era neatractiv, comparativ cu situațiile în care era atractiv. Sursa: Pixabay Cu alte cuvinte, participanții au fost mai înclinați să perceapă chipul-țintă ca fiind deosebit de pozitiv atunci când era însoțit de un chip mai puțin atrăgător. Creierul preferă fețele puse în context Interesant a fost și timpul de reacție. Participanții au răspuns mai repede atunci când chipul din fundal nu era atractiv, comparativ cu situațiile în care acestea erau înconjurate de alte chipuri cu atractivitate ridicată, lucru care sugerează că impactul emotional al perechii ar putea fi un factor care facilitează judecata trăsăturilor în anumite contexte. Cu alte cuvinte, atunci când procesăm mai multe chipuri simultan, e posibil să fim influențați atunci când evaluăm pozitiv sau negativ, în funcție de atractivitatea lor. Studiul a fost denumit: „Apropierea de frumusețe te face să arăți mai bine: cum influențează atractivitatea facială trăsăturile de personalitate”.
Oamenii de știință ar fi descoperit una dintre cauzele autismului
Totul, de la reacția noastră la frică și stimuli negativi, până la greutate, sănătate mintală sau susceptibilitatea la boli autoimune precum diabetul de tip 1 și lupusul, poate fi influențat. Autismul și microbiota maternă: o posibilă legătură Un studiu recent publicat în The Journal of Immunology, realizat pe animale, a descoperit o legătură între microbiota intestinală și tulburarea de dezvoltare neurologică autism. Totuși, cercetătorii susțin că microbiota mamei are o influență mai mare asupra probabilității de a dezvolta autism decât microbiota proprie a copilului. „Microbiomul poate modela creierul în dezvoltare în mai multe moduri,” a declarat John Lukens, cercetător principal și doctorand la University of Virginia School of Medicine. „Este extrem de important pentru calibrarea modului în care sistemul imunitar al descendenților va răspunde la o infecție, accidentare sau stres.” Interleukina-17a: molecula-cheie în procesul inflamator În ceea ce privește autismul, această legătură ar putea fi legată de o moleculă specifică produsă de sistemul imunitar, numită interleukina-17a (sau IL-17a). Molecula a fost deja asociată cu boli precum psoriazis, scleroză multiplă și artrită reumatoidă. De asemenea, s-a demonstrat că joacă un rol semnificativ în prevenirea infecțiilor, în special a celor fungice. Crucial, poate influența și modul în care se dezvoltă creierul încă din stadiul intrauterin. Ce s-a întâmplat când IL-17a a fost suprimată la șoareci Pentru a testa teoria conform căreia această citokină ar putea contribui la apariția autismului, echipa a suprimat IL-17a la șoareci de laborator. Cercetătorii au selectat femele din două laboratoare diferite: șoarecii din primul laborator aveau o microbiotă intestinală care îi predispunea la un răspuns inflamator declanșat de IL-17a, în timp ce șoarecii din al doilea laborator (grupul de control) nu prezentau această predispoziție. Puii ambelor grupuri de șoareci au prezentat comportamente tipice neurodezvoltării normale la naștere, atunci când molecula IL-17a a fost suprimată artificial – prevenind astfel răspunsurile inflamatorii induse de aceasta. Transplantul fecal a confirmat ipoteza Totuși, atunci când dezvoltarea a fost lăsată să continue fără intervenții, puii născuți din mame din primul grup au dezvoltat o tulburare neurologică similară autismului, afectând comportamentele sociale și repetitive. Pentru a verifica dacă acest lucru a fost cauzat de microbiota distinctă a grupului, cercetătorii au realizat un transplant fecal de la șoarecii din primul grup către cei din al doilea. Scopul a fost de a modifica microflora celui de-al doilea grup pentru a o face mai asemănătoare cu cea a primului. După cum era de așteptat, puii celui de-al doilea grup au dezvoltat ulterior aceeași tulburare neurologică asemănătoare autismului. Următorii pași în cercetare: de la șoareci la oameni Deși aceste cercetări sunt într-un stadiu incipient și nu se pot aplica încă direct la sarcinile umane, ele deschid o direcție promițătoare pentru studiul autismului și oferă dovezi convingătoare că sănătatea intestinului mamei poate contribui, într-o anumită măsură, la dezvoltarea tulburărilor neurodezvoltării. Următorul pas, potrivit lui Lukens, este identificarea exactă a aspectului din microbiomul matern care este asociat cu autismul și investigarea acestor corelații la oameni. „Mai există multe alte molecule de explorat. IL-17a ar putea fi doar o piesă dintr-un puzzle mult mai complex,” a concluzionat el.
Demența și genetica: de ce unii bărbați au risc dublu de demență
Bărbații care moștenesc două copii ale unei variante genetice comune au un risc dublu de a face demență comparativ cu femeile. Cercetarea, publicată în revista Neurology, a folosit date din studiul ASPREE pentru a explora legătura dintre demență și variante ale genei hemochromatozei (HFE). Gena HFE joacă un rol crucial în reglarea nivelului de fier din organism, dar anumite modificări ale acesteia pot avea consecințe majore pentru sănătatea creierului. Profesorul John Olynyk de la Curtin Medical School spune că aproximativ una din trei persoane poartă o singură copie a variantei numite H63D, dar doar una din 36 de persoane are două copii. „Având doar o copie a acestei variante genetice nu afectează sănătatea sau nu crește riscul de demență. Însă având două copii ale variantei dublează riscul de demență la bărbați, dar nu la femei”, a declarat profesorul Olynyk. Cercetătorii nu au găsit o legătură directă între nivelurile de fier din sânge și creșterea riscului de demență la bărbații afectați, sugerând că sunt în joc alte mecanisme, posibil inflamația și deteriorarea celulară.
Cremele cu estrogen sunt sigure și pot prelungi viața femeilor cu cancer de sân
Noi studii arată că femeile în vârstă cu cancer de sân pot folosi în siguranță cremele vaginale cu estrogen pentru reducerea simptomelor menopauzei, fără să crească riscul recidivei, ba chiar cu o supraviețuire mai lungă. Totodată, utilizarea cannabisului nu afectează eficiența tratamentelor moderne de imunoterapie pentru cancer, oferind astfel pacienților mai multe opțiuni sigure pentru a-și gestiona boala și efectele secundare. Rezultatele studiilor au fost preluate miercuri, de Reuters. Un studiu amplu realizat în Statele Unite arată că femeile în vârstă, diagnosticate cu cancer de sân, pot folosi în siguranță cremele vaginale cu estrogen pentru a trata simptomele neplăcute ale menopauzei, precum uscăciunea vaginală sau durerile din timpul actului sexual. Mai mult, utilizarea acestor creme a fost asociată cu o supraviețuire mai lungă, contrar temerilor că estrogenul ar putea stimula celulele canceroase. „Rezultatele contribuie la o schimbare de paradigmă contemporană: terapia hormonală locală nu este asociată cu un risc crescut asupra supraviețuirii generale sau specifice cancerului de sân, ceea ce are implicații clinice importante”, au declarat cercetătorii la conferința anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică, care s-a desfășurat la Chicago, din 30 mai până marți. Cercetătorii au analizat date de la peste 18.600 de paciente cu vârste de cel puțin 65 de ani, diagnosticate între 2010 și 2017. 800 dintre acestea au folosit cremele cu estrogen. După ce au luat în considerare mai mulți factori, precum stadiul bolii sau tratamentele primite, s-a observat că femeile care au folosit aceste creme au avut un risc cu 47% mai mic să moară din cauza cancerului de sân. Cannabisul nu afectează eficiența tratamentelor moderne de imunoterapie pentru cancer Într-un studiu similar, prezentat la aceeași conferință, cercetătorii au arătat că utilizarea cannabisului nu afectează negativ eficiența tratamentelor moderne de imunoterapie, folosite în tratarea cancerului. Medicamente precum Keytruda sau Opdivo ajută sistemul imunitar să lupte mai bine cu boala. Liderul studiului, dr. Song Yao, profesor la Centrul Comprehensiv pentru Cancer Roswell Park, din New York, a explicat: „Se știe despre cannabis că are efect antiinflamator și imunosupresor, motiv pentru care eram îngrijorați că ar putea anula efectele stimulatoare ale imunoterapiei. Dar studiul nostru arată că utilizarea cannabisului sau a produselor cu canabinoizi nu diminuează eficacitatea acestor tratamente.” Cercetătorul a recomandat, totuși, prudență: „Este foarte important ca pacienții cu sistem imunitar slăbit să discute cu medicii lor despre orice utilizare a cannabisului sau a produselor care conțin canabidiol. Acestea pot crește riscul de infecții sau pot interfera cu alte medicamente”, a precizat Dr. Yao. Produsele cu canabidiol pot fi sub formă de uleiuri, capsule, creme, tincturi, bomboane sau alte forme, și sunt folosite adesea pentru ameliorarea durerii, reducerea anxietății sau relaxare. Studiul a inclus 1.666 de pacienți, majoritatea cu cancer avansat, dintre care 17% foloseau regulat cannabis pentru a ameliora simptomele bolii sau efectele secundare ale tratamentului. După o perioadă de urmărire de până la 31 de luni, s-a constatat că nu există nicio diferență în durata supraviețuirii sau în durata supraviețuirii fără complicații între cei care foloseau cannabis și cei care nu-l utilizau. Ultimele descoperi, dezvăluite la Chicago, aduc vești bune pentru femeile cu cancer de sân care se confruntă cu simptomele menopauzei și pentru pacienții care folosesc imunoterapia, oferind speranță și mai multe opțiuni sigure pentru gestionarea sănătății.