Cât de eficiente sunt ceasurile inteligente în indicarea corectă a nivelului de stres? Un studiu oferă răspunsul
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de aproape 800 de studenți care au purtat, timp de trei luni, ceasul Garmin vivosmart4, care are funcții inteligente, printre care și cea de monitorizare a nivelului de stres. Lor li s-a cerut să raporteze de patru ori pe zi cât de stresați, obosiți sau somnoroși se simțeau. Rezultatele, publicate în Journal of Psychopathology and Clinical Science, au fost cel puțin interesante și pun la îndoială acuratețea valorilor de stres indicate de astfel de dispozitive. Cercetătorii nu au găsit aproape nicio legătură între nivelul de stres raportat de ceasul inteligent și nivelul pe care participanții au declarat că îl resimt, relatează The Guardian. Eiko Fried, autorul studiului, a declarat că corelația dintre ceasul inteligent și scorurile de stres raportate de participanți era „practic zero” și că rezultatul nu este neobișnuit. „Nu este o surpriză pentru noi, având în vedere că ceasul măsoară ritmul cardiac, iar ritmul cardiac nu are prea mult de-a face cu emoțiile pe care le simți – acesta crește și în cazul excitației sexuale sau al experiențelor plăcute”, a spus Fried. De asemenea, cercetătorii au ajuns la concluzia că uneori, un ceas poate considera că utilizatorul este stresat, când în realitate este doar entuziasmat de ceva. În plus, studiul a mai concluzionat că pentru un sfert dintre participanți, ceasurile inteligente le indicau că sunt stresați sau nestresați, în timp ce ei înșiși declarau că se simt exact opusul. Fried a atras atenția că oamenii nu trebuie să se bazeze pe datele generate de astfel de ceasuri, întrucât „acestea sunt dispozitive de consum, nu dispozitive medicale”.
Studiu Universitatea Stanford: 15 minute în natură îmbunătățesc starea psihică, chiar fără mișcare
Locuitorii din orașe au nevoie de doar un sfert de oră petrecut zilnic în spații verzi pentru îmbunătățirea sănătății mentale, arată un studiu de la Universitatea Stanford. Cercetătorii au analizat aproape 6.000 de persoane și au descoperit că natura urbană reduce depresia și anxietatea – iar surprinzător, efectul este mai puternic când oamenii stau relaxați decât când fac sport în aer liber. Pădurile urbane sunt cele mai eficiente, dar orice tip de spațiu verde ajută. Tinerii sub 25 de ani beneficiază cel mai mult, ceea ce este relevant pentru că majoritatea problemelor de sănătate mintală apar în această perioadă. Pentru că peste 80% din britanici trăiesc în orașe, cercetătorii speră că datele vor convinge autoritățile să creeze mai multe parcuri mici și să planteze copaci pe străzi. Calculele lor arată că o creștere de la 20% la 30% a spațiilor verzi dintr-un oraș ar putea preveni numeroase cazuri de boli psihice. Studiul, publicat în Nature Cities, oferă o „soluție pentru sănătatea mintală” la îndemâna oricui – sunt suficiente 15 minute zilnic petrecute în natură.
Plimbările scurte și energice prelungesc viața mai mult decât mersul lent pe distanțe lungi
Studiul, care a urmărit 79.856 de adulți din 12 state americane pe o perioadă medie de aproape 17 ani, a comparat legăturile dintre timpul petrecut mergând încet, timpul petrecut mergând repede și cauzele de deces. Astfel, persoanele care petreceau cel puțin un sfert de oră pe zi mergând în ritm alert aveau o probabilitate semnificativ mai mică de a muri în perioada studiului, în special din cauza bolilor cardiovasculare. „Cercetările noastre au arătat că mersul rapid, chiar și doar 15 minute pe zi, a fost asociat cu o reducere de aproape 20% a mortalității totale, în timp ce o reducere mai mică a mortalității a fost constatată în asociere cu mai mult de trei ore de mers lent pe zi”, explică epidemiologul Wei Zheng de la Universitatea Vanderbilt. „Acest beneficiu a rămas puternic chiar și după luarea în considerare a altor factori legați de stilul de viață și a fost consistent în diferite analize de sensibilitate”, a adăugat specialistul. Cercetătorii au clasificat mersul lent ca plimbarea câinelui sau mersul pe jos spre locul de muncă. Pentru mersul rapid, care aduce beneficiile pentru sănătate, aceștia s-au referit la activități precum urcatul scărilor sau mersul rapid ca parte a unui program de exerciții fizice. Mersul rapid face inima să lucreze mai intens, îmbunătățind sănătatea cardiovasculară, iar arderea caloriilor poate ajuta oamenii să mențină o greutate sănătoasă. Ceea ce face ca aceste descoperiri să fie deosebit de importante este faptul că se bazează pe un eșantion care include persoane de obicei subreprezentate în studiile de acest gen. Grupul a fost format în principal din persoane cu venituri mici și de culoare, care sunt adesea mai predispuse să locuiască în zone sărace și mai puțin susceptibile de a avea acces la spații sigure pentru mers pe jos. „Deși beneficiile mersului zilnic pentru sănătate sunt bine cunoscute, puține studii au investigat efectele unor factori precum ritmul mersului asupra mortalității, în special în rândul populațiilor cu venituri mici și al populațiilor de culoare/afro-americane”, precizează Zheng. Unul dintre motivele pentru care cercetătorii promovează mersul pe jos ca mijloc de menținere a sănătății este că acesta este unul dintre cele mai simple exerciții fizice. Majoritatea dintre noi îl pot practica fără echipament special și este relativ ușor de integrat în rutina zilnică. Cercetarea a fost publicată în American Journal of Preventative Medicine.
Studiu: Somnul agitat dăunează vaselor de sânge din creier și crește riscul de demență
Cercetarea, publicată în revista Brain, condusă de neurologul Andrew Lim de la Sunnybrook Health Sciences Centre, este prima care oferă dovezi celulare și moleculare despre cum somnul perturbat afectează vasele sanguine cerebrale și fluxul sanguin. Studiul a inclus peste 600 de persoane în vârstă care au purtat senzori portabili pentru măsurarea somnului. După decesul participanților, cercetătorii au analizat creierele donate folosind tehnologii avansate de secvențiere genetică. Ce arată rezultatele Rezultatele arată că persoanele cu somn fragmentat prezentau modificări ale pericitelor – celule din vasele sanguine cerebrale care reglează fluxul sanguin și trecerea substanțelor între sânge și creier. Aceste modificări au fost asociate cu o scădere mai rapidă a funcțiilor cognitive în ultimul deceniu de viață. „Știm că tulburările de somn pot precede cu ani de zile apariția problemelor cognitive, dar până acum nu aveam dovezi suficiente despre mecanismele din spatele acestor legături”, explică Lim, care este și profesor la Universitatea din Toronto. Studiul sugerează că tratarea somnului ar putea îmbunătăți sănătatea vasculară cerebrală și ar putea preveni efectele dăunătoare asupra bolii Alzheimer și altor forme de demență.
Studiu. Cât durează bateriile încărcate în VACANȚĂ. Cercetătorii au descoperit, un concediu este mai mult decât o pierdere de timp
Se pare că „efectul vacanță” poate persista maxim 6-7 săptămâni după revenirea în cotidian, adică muncă, obligații, relaxare pe bancă în cartier în cazul pensionarilor etc. Ceea ce reprezintă o schimbare de paradigmă în înțelegerea impactului lor. Cum poți acoperi celelalte 43 de săptămâni rămase din an, studiul nu ne spune. Cercetătorii au analizat 32 de studii din nouă țări și au identificat că efectele pozitive ale vacanțelor depind în mare măsură de calitatea acestora, notează Libertatea.ro. Planificarea atentă, activitățile plăcute, deconectarea completă de la muncă și conectarea emoțională sunt elemente cheie care asigură o stare de bine durabilă. Studiul subliniază că beneficiile nu se limitează doar la relaxarea de moment, ci includ și o stare de bine profundă care conferă sens și valoare vieții. Uluitor, vacanțele au efecte pozitive chiar și asupra persoanelor cu tulburări mintale severe și asupra vârstnicilor, ajutând la îmbunătățirea relațiilor sociale, gestionarea stresului și percepția pozitivă asupra propriei vieți. Aceste descoperiri consolidează ideea că vacanțele sunt mai mult decât o simplă distracție. Ele reprezintă o formă esențială de îngrijire mintală pentru toate vârstele și stadii ale vieții, astfel se pare că vacanța poate fi și benefică, nu doar o simplă pierdere de vreme, au ajuns la concluzie oamenii de știință.
Studiu: Alimentele ultraprocesate încetinesc pierderea în greutate chiar și în cazul unei diete sănătoase
Studiul a fost realizat de University College London și este primul care compară efectele alimentelor ultraprocesate în condiții „reale”. Participanții la studiu au urmat recomandările guvernului pentru o dietă echilibrată timp de opt săptămâni. Aceștia au slăbit atât atunci când au consumat alimente ultraprocesate, dar și când au mâncat alimente minim procesate. Cu toate acestea, cei care au consumat alimente minim procesate au slăbit mai mult – aproximativ 2% din greutatea lor -, spre deosebire de cei care au avut o „dietă” cu alimente ultraprocesate – care au pierdut 1% din greutate, scrie Financial Times. Cum ar arăta rezultatele studiului dacă ar fi extins la o perioadă de un an Samuel Dicken, autorul principal al studiului, subliniază că „deși o reducere de 2% poate părea nesemnificativă, aceasta se referă doar la o perioadă de opt săptămâni și fără ca oamenii să încerce să-și reducă în mod activ consumul”. Dicken a afirmat că dacă acest studiu ar fi extins pentru o perioadă de un an, rezultatele ar arăta o reducere a greutății cu 13% pentru bărbați și cu 9% pentru femei în cazul dietei cu alimente minim procesate, comparativ cu o reducere de 4% și, respectiv, 5% pentru cei care urmează dieta cu alimente ultraprocesate.
Mit demontat: declinul cognitiv apare indiferent de nivelul de educație
„Până acum se credea că educația te protejează de declinul cognitiv odată cu înaintarea în vârstă și că traiectoriile sunt diferite – cei cu mai puțină educație ar avea un declin mai accentuat. Dar studiul nostru arată că nu este așa”, a declarat pentru EFE Javier Solana, director de cercetare la Institutul Guttmann. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat în revista Nature Medicine, coordonat de Universitatea din Oslo (Norvegia), în cadrul consorțiului european Lifebrain, cu participarea Institutului Guttmann și a Universității din Barcelona (UB). Potrivit cercetătorilor, educația oferă doar un avantaj la start – o „rezervă cognitivă” mai mare – dar nu împiedică apariția declinului cognitiv. „Traiectoriile sunt paralele: atât persoanele cu studii superioare, cât și cele cu studii mai puține ajung, în final, la un nivel similar de deteriorare cognitivă”, a adăugat Solana. Unul dintre cele mai ample studii privind îmbătrânirea cognitivă Studiul, intitulat „Reevaluarea rolului educației în declinul cognitiv și îmbătrânirea cerebrală”, a analizat date longitudinale de la peste 170.000 de persoane din 33 de țări occidentale – una dintre cele mai mari cercetări realizate până acum în acest domeniu, potrivit Institutului Guttmann, un centru de referință în sănătatea cerebrală și neuroreabilitare. Au fost procesate peste 420.000 de teste neuropsihologice și imagistice, provenite de la participanți din cohortele europene, americane, asiatice și australiene. Au fost incluși 170.795 de participanți cu vârste peste 50 de ani, monitorizați până la 28 de ani. UB a contribuit cu 161 de subiecți, iar cohorta BBHI cu alți 966. Participanții au fost supuși unor teste de memorie, raționament, viteză de procesare și limbaj. În plus, 6.472 dintre ei au fost evaluați și prin RMN cerebral, pentru a analiza volumul total al creierului și dimensiunea unor regiuni cheie, cum ar fi hipocampul sau cortexul prefrontal. Așadar, rezultatele arată că un nivel educațional mai ridicat este asociat cu o memorie mai bună, un volum intracranian mai mare și dimensiuni puțin mai ridicate ale regiunilor cerebrale implicate în memorie. Totuși, declinul cognitiv și îmbătrânirea creierului s-au produs în mod similar în toate grupurile analizate, indiferent de nivelul de educație. Așadar, un nivel educațional ridicat nu oferă o protecție absolută în fața declinului cognitiv, dar oferă o poziție de avantaj inițial în procesul de îmbătrânire, conchide Solana.
Un studiu a descoperit că somnul în exces crește riscul de deces. Care este explicația
Somnul este important pentru o sănătate corespunzătoare, alături de alimentație și activitatea fizică. În timpul somnului, au loc procese fiziologice care permit corpului nostru să funcționeze eficient atunci când avem lucruri de făcut pe parcursul zilei. În caz contrar, pe termen lung, lipsa unui somn de calitate este un factor de risc major pentru problemele de sănătate. Totuși, ce se întâmplă dacă dormim prea mult? Cercetătorii au analizat rezultatele a 79 de alte studii care au urmărit persoane pentru cel puțin un an și au măsurat impactul duratei somnului asupra riscului de sănătate precară sau deces. Rezultatele studiului au fost publicate în revista GeroScience. Concluziile studiului Concluziile trase sunt cel puțin neobișnuite: persoanele care dormeau puțin – mai puțin de șapte ore pe noapte – aveau un risc cu 14% mai mare de deces în perioada studiului. Pe de altă parte, persoanele care dormeau mult – adică mai mult de nouă ore pe noapte – aveau un risc mult mai mare de deces: cu 34% mai mare decât persoanele care dormeau între șapte și opt ore, scrie Science Alert. Cercetările au arătat, de asemenea, că somnul prea lung – mai mult decât este necesar pentru fiecare interval de vârstă – este asociat cu probleme de sănătate, cum ar fi depresia, durerea cronică, creșterea în greutate, dar și tulburările metabolice. De asemenea, studiul a concluzionat și faptul că este important să se doarmă între 7 și 9 ore pe noapte, iar un program constant de culcare și trezire este la fel de important pentru sănătatea generală.
Studiu: Care este numărul ideal de pași zilnici pentru a reduce riscul de deces și de îmbolnăvire
Studiul, publicat în revista Lancet, a concluzionat că 7.000 de pași pe zi reduc dramatic riscul de deces și de îmbolnăvire. Odată ce numărul pașilor crește, și beneficiile sunt mai mari. Cei care fac 7.000 de pași zilnic au un risc cu 47% mai mic de a muri prematur decât cele care fac doar 2.000 de pași, având și o protecție suplimentară împotriva bolilor de inimă, a cancerului și a demenței, scrie Science Alert. Concluziile provin din cea mai mare analiză a numărului de pași și a sănătății realizată vreodată. Studiul a avut la bază date colectate din 57 de studii separate, care urmăresc peste 160.000 de persoane timp de până la două decenii. Când apar cele mai mari beneficii pentru sănătate Studiul a arătat că trecerea de la 2.000 la 4.000 de pași zilnic scade riscul de deces cu 36%.Totuși, cercetarea evidențiază și un aspect interesant: cele mai mari beneficii pentru sănătate apar între 0 și 7.000 de pași. Odată depășit acest număr, beneficiile apar, însă ele se stabilizează simțitor. Vârsta este un factor în această situație. Persoanele cu vârsta peste 60 de ani are beneficii maxime la 6.000-8.000 de pași pe zi. Cele sub 60 de ani au nevoie de 8.000-10.000 de pași pentru aceeași protecție.
Un document nou susține că virusul Covid-19 nu a apărut natural, ci a fost modificat în laborator
Documentul, întocmit cu dovezi circumstanțiale și expertiză științifică de imunologul Anton van der Merwe, de la Universitatea Oxford, și redactat de scriitorul britanic Matt Ridley, susține că originea pandemiei de Covid-19 este una artificială, legată de cercetările desfășurate la Institutul de Virologie din Wuhan (WIV). Studiul, refuzat de câteva reviste științifice, a fost publicat de autorii săi în ediția online a The Telegraph pentru ca „publicul să poată judeca singur”. „Este scris într-un stil sec, științific, fiecare afirmație fiind susținută de o sursă. Merită să fie citit”, precizează redactorul său, Matt Ridley. Autorii susțin că virusul SARS-CoV-2 era deja extrem de adaptat pentru transmiterea între oameni încă de la apariție, spre deosebire de majoritatea bolilor zoonotice cunoscute. Acest lucru sugerează că virusul a fost crescut anterior în celule umane, de maimuță sau în șoareci modificați genetic, în laborator. Wuhan, singurul loc din lume unde s-au făcut astfel de teste Documentul publicat analizează în detaliu activitățile laboratorului chinez și ale organizației americane EcoHealth Alliance (EHA), care derulau în Wuhan proiecte de cercetare cu virusuri provenite de la lilieci. În 2018, aceste instituții au depus o propunere numită DEFUSE către agenția americană DARPA, parte a Departamentului Apărării al SUA, prin care intenționau să creeze viruși chimera și să introducă pentru prima dată o secvență de clivaj furin, exact acea trăsătură care face SARS-CoV-2 unic între sarbecovirusuri. Clivajul furin este procesul prin care o enzimă naturală din corpul uman, numită furină, taie proteina „spike” a virusului într-un punct specific. Această tăiere activează virusul și îl ajută să pătrundă mai ușor în celulele umane. Virusul SARS-CoV-2 este singurul din familia sa care are un astfel de sit de clivaj furin, ceea ce îl face mai infecțios decât alți viruși similari. În studiul publicat de Ridley și van der Merwe, autorii consideră că această secvență a fost introdusă în laborator, deoarece apare brusc, nu prin evoluție naturală, și fusese propusă anterior în experimente de inginerie virală, către SUA. „Doar într-un singur oraș din lume s-au făcut astfel de experimente: Wuhan”, au concluzionat autorii. Baza de date a laboratorului este inaccesibilă comunității științifice Departamentului Apărării din SUA a refuzat să finanțeze proiectul, precizând că are prea multe riscuri de biosecuritate. Propunere n-a fost făcută public decât în 2021, printr-o scurgere de documente. Cercetările din WUHAN se desfășurau la niveluri de biosecuritate scăzute, iar baza de date a WIV cu virusuri colectate de la lilieci a fost închisă publicului în septembrie 2019, cu puțin timp înainte de izbucnirea pandemiei, și nu a mai fost făcută niciodată publică. „Refuzul de a publica aceste date trebuie luat în serios”, avertizează autorii. Studiul respinge scenariile naturale clasice, precum transmiterea printr-o piață de animale vii sau infectarea accidentală a unui turist, arătând că niciun animal infectat, nicio tulpină intermediară și nicio dovadă de transmitere în lanțul alimentar nu a fost găsită în China, în ciuda testării a peste 80.000 de animale: „Ipoteza naturală este improbabilă. Dar ipoteza scurgerii din laborator explică toate ciudățeniile legate de debutul pandemiei.” Versiunea oficială susține că virusul a apărut într-o piață de animale La începutul anului 2020, înaintea declarării oficiale a pandemiei, autoritățile chineze și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au susținut că focarul a pornit din Piața de fructe de mare Huanan, unde se vindeau și animale vii, iar aceasta a fost mult timp ipoteza oficială. Un raport comun OMS – China din 2021 a considerat transmiterea virusului de la animal la om drept cea mai probabilă explicație, iar ipoteza scurgerii din laborator a fost clasificată ca „extrem de puțin probabilă”. Totuși, în anii următori, OMS a revenit și a declarat că „toate ipotezele rămân pe masă”. Anchetele independente nu au descoperit niciun animal infectat, nicio tulpină precursoare, nicio legătură concludentă cu piața. În lipsa unor dovezi solide pentru alternativa naturală, mai multe guverne și agenții de informații din Occident au început să ia în calcul ipoteza unui accident de laborator. Ipoteza oficială a fost contestată, dar cercetătorii nu au acces la datele necesare Departamentul Energiei al SUA a concluzionat, într-un raport clasificat din 2023, că o scurgere de laborator este cea mai probabilă cauză a pandemiei. FBI, prin directorul Christopher Wray, a declarat oficial, în același an, că agenția consideră scurgerea din laborator drept cea mai probabilă explicație. Serviciile britanice de informații au susținut public ideea că ipoteza scurgerii de laborator trebuie luată în serios, potrivit The Sunday Times, iar Ursula von den Leyen, ca și Franța, au cerut investigații complete, menționând că „toate ipotezele trebuie analizate”. Ancheta OMS din 2021 a fost restricționată de China, iar următoarea etapă nu a mai avut loc deoarece autoritățile chineze au închis accesul la date esențiale. SUA și Marea Britanie au făcut propriile evaluări, cele mai multe fiind clasificate. Studiul nu a fost infirmat, dar nici publicat Reacțiile instituționale la studiul publicat au fost reticente. Deși foarte bine documentat, marile reviste științifice au evitat subiectul sau l-au tratat condescendent. Autorii sugerează că motivele ar fi mai degrabă ideologice decât științifice: „Am fost invitat să scriu această lucrare, dar când a fost gata, revista n-a mai vrut să o publice: prea controversată, probabil”, a menționat Matt Ridley. Autorii studiului cer transparență totală prin deschiderea bazei de date a laboratorului din Wuhan și o investigație internațională reală privind originea pandemiei: „Trebuie să salvăm știința din criza de încredere în care a intrat. Asta înseamnă să urmărim adevărul, chiar și atunci când e incomod.”