Bolile ficatului cauzate de alcool împiedică regenerarea și întinerește celulele hepatice
Cercetătorii au descoperit că hepatocitele, celulele principale ale ficatului, intră într-un fel de stadiu ca și cum s-ar întoarce la o formă mai tânără, dar fără să-și recapete funcțiile normale. Studiul a fost publicat miercuri, în jurnalul Nature. Analizele au arătat că ficatul bolnav este plin de celule imune și semnale inflamatorii, inclusiv TGF-β, care împiedică celulele hepatice să fie adulte și funcționale. De asemenea, un factor cheie numit ESRP2, care reglează „tăierea” corectă a ARN-ului, este scăzut, ceea ce duce la modificări ale proteinelor importante pentru regenerarea ficatului, precum SLK și TCF4. Din cauza acestor modificări, proteinele se mută în citoplasmă în loc să rămână în nucleu, blocând semnalele care ar trebui să declanșeze regenerarea normală. Studiile pe celule și șoareci au confirmat că aceste modificări duc la proliferarea haotică a celulelor hepatice, inflamație, fibroză și pierderea funcțiilor normale ale ficatului. În experimente, blocarea semnalului TGF-β a permis restabilirea ESRP2 și corectarea acestor greșeli de „tăiere” a ARN-ului, ceea ce ar putea deschide calea către noi tratamente care să ajute ficatul să se regenereze, fără transplant.
De ce se sinucid mai mulți tați decât mame după nașterea copilului
Un studiu din Țara Galilor arată că șapte tați se sinucid pentru fiecare mamă în primii doi ani de viață ai copilului – o criză „ascunsă” care ar putea fi prevenită prin includerea bărbaților în serviciile de sănătate mintală. Cercetătorii de la Universitatea Swansea au analizat datele din Țara Galilor între 2002 și 2021 și au descoperit cifre alarmante: aproximativ 107 tați s-au sinucis în primele 1.001 de zile de viață ale bebelușilor lor, comparativ cu doar 16 mame. Studiul relevă o inegalitate majoră în sistemul de sănătate: în timp ce femeile însărcinate și mamele proaspete au acces la servicii specializate de sănătate mintală în perioada nașterii, tații sunt aproape complet excluși de la aceste programe, conform The Independent. „Această cercetare este un semnal de alarmă”, a declarat fosta ministră a sănătății Dame Andrea Leadsom, care a finanțat studiul prin noua sa organizație caritabilă. „Tații sunt excluși din serviciile specializate de sănătate mintală perinatală, însă din datele din Țara Galilor știm că de șapte ori mai mulți tați decât mame au murit prin sinucidere în această perioadă”. Categoriile cu risc mai mare Cercetarea arată că riscul este mai mare pentru tații care devin părinți pentru prima dată și pentru cei din zone defavorizate social. „Este important să ne amintim că aceste cifre reprezintă vieți reale pierdute”, subliniază echipa de cercetare. Autorii studiului cer includerea taților în serviciile de sănătate mintală prenatală, argumentând că măsura ar putea salva vieți și ar reduce inegalitățile din sistem. Problema este amplificată de faptul că Țara Galilor este singura națiune din Marea Britanie care înregistrează vârsta copiilor la momentul sinuciderii paterne, ceea ce înseamnă că această „criză ascunsă” ar putea exista și în alte părți, dar rămâne nedetectată. Dame Andrea Leadsom, care a trecut prin depresia postnatală, susține că experiența proprie i-a arătat „cât de dificile pot fi acele zile de început și cât de important este să sprijinim mamele, tații și îngrijitorii”. Organizația sa caritabilă a acordat deja o subvenție de 1 milion de lire sterline pentru înființarea unui program național dedicat taților, primul pas către recunoașterea și abordarea acestei probleme neglijate.
Studiu: Creșterea speranței de viață a oamenilor ar putea să fi atins deja punctul maxim
Cercetătorii au analizat datele demografice din 23 de țări cu venituri mari și mortalitate scăzută. S-au concentrat pe persoanele născute între 1939 și 2000. Folosind șase modele de prognoză diferite, ei au ajuns la o concluzie clară: creșterea speranței de viață încetinește semnificativ. „Preconizăm că cei născuți în 1980 nu vor trăi în medie până la 100 de ani și că niciunul dintre membrii grupului studiat nu va atinge această vârstă”, a declarat demograful José Andrade de la Institutul Max Planck pentru Cercetări Demografice din Germania. Cifrele confirmă această tendință, potrivit Science Alert. Între 1900 și 1938, speranța de viață creștea cu aproximativ 5,5 luni la fiecare generație. Pentru grupurile din perioada 1939-2000, creșterea a scăzut la doar 2,5-3,5 luni pe generație. Care este motivul principal al încetinirii Motivul principal al încetinirii este că, în trecut, speranța de viață creștea pentru că mult mai puțini copii mureau la naștere sau în primii ani de viață. Medicamentele și igiena publică au salvat milioane de vieți de copii. Acum, în țările bogate, mortalitatea infantilă este deja foarte scăzută. Speranța de viață ajunge la 80 de ani. Nu mai există loc pentru îmbunătățiri mari pe această cale. „În absența unor descoperiri majore care să prelungească semnificativ viața umană, speranța de viață nu ar ajunge totuși la creșterile rapide observate la începutul secolului al XX-lea”, a explicat economistul specializat în populație Héctor Pifarré i Arolas de la Universitatea Wisconsin-Madison. Studiul sugerează că speranța de viață va continua să crească, dar doar la jumătate din ritmul anterior. Informația este crucială pentru planificarea sistemelor de sănătate naționale și a pensiilor individuale. „Creșterea fără precedent a speranței de viață pe care am obținut-o în prima jumătate a secolului al XX-lea pare a fi un fenomen pe care este puțin probabil să îl mai atingem în viitorul previzibil”, consideră cercetătorii.
Un studiu dezvăluie medicamentul care este mai eficient decât aspirina în prevenirea atacurilor de cord
O echipă internațională de medici din SUA, Marea Britanie, Australia, Elveția și Japonia a realizat un studiu privind un medicament care ar fi mai eficient decât aspirina în prevenția atacurilor de cord. Rezultatele studiului, publicate în revista Lancet și dezvăluite în cadrul congresului Societății Europene de Cardiologie de la Madrid, au arătat că clopidogrelul – un anticoagulant prescris frecvent – este „superior” aspirinei, notează The Guardian. Studiul a avut la bază datele a aproape 29.000 de pacienți cu boală coronariană și a constatat că anticoagulantul era mai eficient decât aspirina în prevenirea evenimentelor cardiace grave și a accidentelor vasculare cerebrale, fără ca acesta să crească riscul de hemoragii majore. Studiul s-a bazat pe diverse grupuri de pacienți, inclusiv cei care au suferit proceduri precum implantarea de stenturi. Noua analiză a constatat că pacienții care luau clopidogrel aveau un risc cu 14% mai mic de evenimente cardiovasculare în comparație cu cei care luau aspirină. Boala coronariană, cea mai frecventă formă de boală cardiacă Boala coronariană este cea mai frecventă formă de boală cardiacă și una dintre principalele cauze de deces și invaliditate la nivel mondial. Aceasta apare atunci când arterele inimii se îngustează din cauza acumulării de aterom, o substanță grasă în pereții acestora. Durerea sau disconfortul resimțit din cauza acestei îngustări se numește angină pectorală. Boala coronariană necesită adesea tratament pe tot parcursul vieții pentru a preveni atacurile de cord. Astfel, aspirina este prescrisă în mod tradițional pe termen nelimitat pacienților cu această afecțiune.
Consumul de pește la copii, asociat cu memorie mai bună și performanțe cognitive superioare
Cercetarea, desfășurată în China pe un eșantion de peste 1.500 de elevi cu vârste între 7 și 11 ani, a analizat relația dintre frecvența consumului de pește și dezvoltarea cognitivă. Rezultatele arată că acei copii care mănâncă pește de cel puțin două ori pe săptămână au obținut scoruri mai ridicate la testele de memorie pe termen scurt și lung, precum și la evaluările atenției susținute. „Copiii cu un consum mai mare de pește au prezentat performanțe cognitive semnificativ superioare comparativ cu cei care au raportat un consum rar sau inexistent. Această asociere sugerează un rol important al acizilor grași omega-3 și al altor nutrienți specifici peștelui în dezvoltarea creierului”, notează autorii studiului. Pe lângă aportul de acizi grași polinesaturați, peștele furnizează vitamine și minerale care sprijină funcțiile neuronale, între care vitamina D, iod și seleniu. Totuși, cercetătorii avertizează că nu toate tipurile de pește sunt la fel de recomandate: speciile cu un conținut redus de mercur și alți poluanți (somon, sardine, macrou) sunt considerate mai sigure pentru copii. Lucrarea subliniază și implicațiile pentru politicile de sănătate publică. Autorii recomandă includerea peștelui în alimentația copiilor de minimum două ori pe săptămână, ca parte a unei diete echilibrate, însă atrag atenția că rezultatele sunt observaționale și nu demonstrează o relație de cauzalitate directă. „Este nevoie de mai multe studii care să confirme efectele directe ale consumului de pește asupra dezvoltării cognitive, dar datele actuale sugerează că această practică ar putea fi o strategie simplă și eficientă pentru susținerea învățării și memoriei la vârste fragede”, se arată în concluziile cercetării.
Progres major în înțelegerea autismului: 40% dintre copiii afectați au deficit de vitamina D și fier
Potrivit cercetării, 36,5% dintre copiii evaluați prezentau deficit de vitamina D, iar 37,7% aveau deficit de fier. Dintre aceștia, peste 15% au dezvoltat anemie, afecțiune caracterizată prin lipsa unui număr suficient de celule roșii sănătoase capabile să transporte oxigenul în organism. Studiul, bazat pe analiza dietei și a analizelor de sânge la peste 240 de copii cu vârsta medie de patru ani, confirmă că cei cu autism sunt mult mai predispuși la alimentație selectivă și teamă de alimente noi, ceea ce poate conduce la dezechilibre nutriționale. Cercetătorii au observat și o legătură între vârsta copiilor și deficiențele de fier, riscul crescând odată cu înaintarea în vârstă. Totodată, specialiștii au remarcat că utilizarea formulelor de lapte îmbogățite cu nutrienți la vârste fragede ar putea oferi o protecție temporară împotriva acestor carențe. „Identificarea deficiențelor de vitamina D și fier și tratarea lor adecvată pot aduce îmbunătățiri semnificative în sănătatea și dezvoltarea copiilor cu autism”, subliniază autorii. Experții avertizează că, netratate, deficiențele de vitamina D pot provoca probleme serioase, precum deformări osoase de tip rahitic, dureri musculare sau senzații de furnicături, iar lipsa de fier se manifestă prin oboseală, paloare, dificultăți de respirație și dureri de cap. Rezultatele vin în contextul în care diagnosticările de autism sunt în creștere.
Minicerebelele dezvăluie secretele formării celulelor cerebrale în uter. Descoperirea ar putea ajuta la înțelegerea modului în care apare autismul
Estimările sugerează că aceste celule cheie, cunoscute sub numele de interneuroni inhibitori, reprezintă aproximativ 25% până la 50% din neuronii din cortexul adult, țesutul ridat care acoperă suprafața creierului. De fapt, cortexul uman conține mai mult decât dublul numărului de interneuroni față de cortexul șoarecilor. Acești interneuroni transmit semnale între alte celule cerebrale și ajută la menținerea controlului asupra semnalizării cu ajutorul unui mesager chimic numit GABA. Ca principal mesager „inhibitor” al creierului, GABA ajută la reducerea activității creierului, făcând neuronii mai puțin susceptibili de a se activa, echilibrând astfel semnalele „excitatorii” care amplifică activitatea creierului. Diverse tulburări au fost asociate cu probleme ale interneuronilor, inclusiv epilepsia, autismul și schizofrenia. Acum, într-un studiu publicat pe 6 august în revista Nature, cercetătorii au descoperit o forță care determină interneuronii să se multiplice în creierul uman în dezvoltare și spun că aceasta ar putea fi unică pentru specia noastră, potrivit Live Science. „De aceea nu putem folosi modelele animale tradiționale”, a declarat pentru Live Science coautorul studiului, Diankun Yu, cercetător asistent în pediatrie la Universitatea din California, San Francisco (UCSF). O structură 3D miniaturală Pentru a descoperi acest mecanism care se poate dezvolta numai în creierul uman, cercetătorii au dezvoltat un organoid, o structură 3D miniaturală, crescută din celule stem, care imită o structură de dimensiuni reale găsită în corpul uman. Înainte de studiul organoidului, cercetările efectuate pe animale de laborator sugerau o legătură între activarea sistemului imunitar matern în timpul sarcinii și un număr mai mic de interneuroni în cortexul descendenților lor, în comparație cu descendenții care nu au suferit tulburări imunitare. Acest tip de activare ar putea apărea, de exemplu, ca răspuns la o infecție virală sau bacteriană. Autorii studiului au explorat acest aspect în cercetări anterioare cu șoareci de laborator, în care au identificat un factor cheie din spatele acestei legături: microglia, celulele imune rezidente ale creierului. Sistemul imunitar și sistemul nervos se dezvoltă în paralel În ultimii cinci ani, oamenii de știință au început să recunoască modul în care sistemul imunitar și sistemul nervos se dezvoltă în paralel, a declarat pentru Live Science coautorul studiului, dr. Xianhua Piao, medic-cercetător specializat în neonatologie și neuroștiințe ale dezvoltării la UCSF. „Microglia reglează și controlează dezvoltarea nervoasă”, a spus ea despre concluziile noului studiu. „Acest lucru adaugă o nouă dimensiune modului în care microglia își exercită funcția”. Echipa s-a bazat pe lucrările anterioare ale altor grupuri de cercetare pentru a-și dezvolta organoidele, care seamănă cu o structură cheie din creierul fetal din care provin multe interneuroni corticali. Această structură este temporară, apărând în jurul celei de-a opta săptămâni de sarcină la oameni și dispărând la aproximativ opt luni după naștere, a spus Piao. Cercetătorii au găsit o modalitate de a încorpora microglia în acest model, ceea ce nu se mai făcuse până acum, a adăugat ea. Microglia din organoide Echipa a descoperit că microglia din organoidele lor era o sursă cheie de factor de creștere similar insulinei 1 (IGF1) în minicerebelele în dezvoltare și că substanța a contribuit la creșterea dramatică a interneuronilor observată în stadiile incipiente de dezvoltare. Când echipa a testat ce se întâmplă atunci când oprește semnalizarea IGF1 în diferite moduri, a descoperit că aceasta blochează creșterea rapidă a interneuronilor. Cu toate acestea, „când am eliminat acest genă din microglia în modelul de șoarece, nu am observat nicio schimbare”, a spus Piao. Acest lucru sugerează că această serie de evenimente declanșate de IGF1 produs de microglia poate fi specifică oamenilor. „Aceste descoperiri indică o adaptare evolutivă a funcției microgliale pentru a susține cererea crescută de interneuroni în cortexul uman”, au scris cercetătorii în raportul lor. Pe scurt, această descoperire sugerează o caracteristică a evoluției umane care ar putea ajuta la explicarea abilităților noastre cognitive unice. Cu toate acestea, organoidele nu sunt replici exacte ale creierului uman, deci există o limită a ceea ce ne pot spune modelele 3D. „Până în prezent, modelul este suficient de bun, în special pentru etapa de proliferare, etapa foarte timpurie” a dezvoltării, a spus Yu. Dar, în prezent, aceste organoide nu funcționează la fel de bine în etapele ulterioare ale dezvoltării creierului, a remarcat el. De asemenea, ele nu surprind activitatea la nivel de circuit în creier, a spus Piao, arătând doar activitatea din structuri mai mici, izolate. Lucrările viitoare ar putea contribui la clarificarea în continuare a acestui rol necunoscut până acum al celulelor imune din creier, a spus ea.
Femeile cu Alzheimer au niveluri mult mai scăzute de acizi grași omega, arată un studiu
Femeile cu Alzheimer prezintă niveluri neobișnuit de scăzute de acizi grași omega, compuși esențiali pentru sănătatea creierului, potrivit unei analize a mostrelor de sânge realizată de cercetători de la King’s College London. Studiul, publicat în Alzheimer’s & Dementia, a descoperit că nivelurile de grăsimi nesaturate, inclusiv cele cu omega-3, erau cu până la 20% mai reduse la femeile cu Alzheimer decât la femeile sănătoase, un tipar care nu s-a regăsit și în cazul bărbaților. „Diferența dintre sexe a fost cea mai șocantă și neașteptată constatare,” a declarat dr. Cristina Legido-Quigley, autoare principală a cercetării. Ea a subliniat că este posibil ca deficitul de acizi grași omega să joace un rol cauzal în dezvoltarea bolii, dar că este nevoie de un studiu clinic pentru confirmare. Alzheimerul afectează de două ori mai multe femei decât bărbați, iar cauzele includ speranța de viață mai mare, diferențele hormonale și factori socio-educaționali. În cadrul studiului, oamenii de știință au analizat lipidele din sângele a 306 pacienți cu Alzheimer, 165 cu tulburări cognitive ușoare și 370 de persoane sănătoase. Rezultatele au arătat că femeile bolnave aveau mai multe lipide saturate, considerate dăunătoare, și mai puține lipide nesaturate, care sprijină sănătatea creierului. Cercetătorii subliniază că dietele bogate în omega-3, precum dieta mediteraneană, sunt benefice pentru sănătatea creierului și a inimii. Totuși, studiile anterioare nu au arătat efecte clare ale suplimentelor de omega-3 la persoanele deja diagnosticate cu demență. Dr. Legido-Quigley consideră că suplimentele ar trebui testate specific pe femeile cu niveluri scăzute de acizi grași nesaturați și sugerează că deficitul poate apărea încă din jurul vârstei de 50 de ani.
Pasta de dinți fabricată din păr repară în mod natural smalțul dinților
Oamenii de știință de la King’s College London au descoperit că keratina, o proteină prezentă în păr, piele și lână, care este adesea utilizată în șampoanele reparatoare, poate fi utilă și pentru dinți. „Considerăm că aceasta este o descoperire revoluționară, o schimbare importantă în industrie, care introduce keratina ca produs de uz zilnic pentru protejarea și vindecarea smalțului dentar, fără ca noi să ne dăm seama”, a declarat dr. Sherif Elsharkawy, de la Facultatea de Stomatologie, Științe orale și craniofaciale a King’s College. „Dacă aveți o microfisură sau un defect foarte mic, acesta se va vindeca fără ca voi să vă dați seama”. Multe probleme dentare provin din smalțul deteriorat, care nu se regenerează, odată pierdut, dispare pentru totdeauna, potrivit SkyNews. Când keratina se amestecă cu mineralele din salivă, produce un strat protector care imită structura și funcția smalțului natural. Tratamentele pe bază de keratină În prezent, pastele de dinți cu fluor și fluorul adăugat în apa potabilă sunt utilizate pentru a încetini eroziunea smalțului, dar s-a descoperit că tratamentele pe bază de keratină o opresc complet. „Keratina oferă o alternativă transformatoare la tratamentele dentare actuale”, a declarat Sara Gamea, cercetătoare doctorandă la King’s College London și prima autoare a studiului. Tratamentul ar putea fi administrat prin pasta de dinți zilnică sau, în cazuri mai extreme, sub formă de gel aplicat profesional, similar cu lacul de unghii. Potrivit oamenilor de știință, acesta ar putea fi disponibil publicului în doi-trei ani și este considerat o alternativă mai ecologică la restaurarea dentară tradițională. Produsele testate dezvoltate la King’s College au fost fabricate din lână, dar, în viitor, dr. Elsharkawy a spus că oamenii ar putea chiar să-și colecteze propriul păr pentru a extrage keratina. Cu toate acestea, pentru moment, echipa King’s „folosește lână de oaie, deoarece este foarte abundentă și este un deșeu biologic, este durabilă și este bună pentru fermieri”. Pasta de dinți va arăta și se va simți la fel ca pasta standard cu fluor, cu aromă de mentă și textură spumoasă, dar va conține suficientă keratină pentru utilizarea zilnică. „Scopul nostru este ca acest produs să fie accesibil și să ajungă la public”, a spus dr. Elsharkawy. „Nu credem că acesta va fi un produs premium, ne-am dori ca toată lumea să aibă acces la el”.
Studiu. Folosirea inteligenței artificiale în colonoscopii riscă să submineze competențele medicilor
Folosirea frecventă a sistemelor de colonoscopie asistate de IA poate duce la o scădere cu o cincime a capacității endoscopiștilor experimentați de a detecta adenoame – excrescențe precanceroase în colon – fără tehnologie, sugerează un nou studiu publicat în The Lancet Gastroenterology & Hepatology. Cercetătorii au examinat colonoscopiile a 1.443 de pacienți care au fost supuși colonoscopiei asistate de IA înainte și după introducerea IA în patru centre din Polonia, timp de șase luni. Înainte de introducerea IA, medicii detectau adenoame în 28,4% din cazuri. La trei luni după ce IA a devenit standard, rata de detectare a scăzut la 22,4% – o scădere de șase puncte procentuale. „Rezultatele noastre sunt îngrijorătoare, având în vedere că adoptarea IA în medicină se răspândește rapid”, a declarat coautorul studiului, Marcin Romańczyk, de la Academia din Silezia, Polonia. El a solicitat realizarea unor cercetări suplimentare privind impactul IA asupra competențelor profesioniștilor din domeniul sănătății în diferite domenii medicale. Colonoscopia, un instrument eficient pentru prevenirea cancerului de colon Colonoscopia este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru prevenirea cancerului de colon, permițând depistarea și îndepărtarea adenoamelor înainte ca acestea să devină canceroase. Asistența IA a generat entuziasm în ultimii ani, mai multe studii demonstrând rate de detectare mai mari atunci când este utilizată, relatează Politico. Concluziile studiului ridică îngrijorări cu privire la „decalificare” – o erodare lentă a expertizei medicilor atunci când aceștia se bazează prea mult pe asistența automatizată.