Huawei, compania care nu vrea să se extindă. O discuție cu Jiang Xisheng despre acționariat, criză, supraviețuire și viitor
Pe 21 septembrie am participat, în Shenzhen, la o întâlnire informală cu Jiang Xisheng, Secretar Șef al Consiliului de Administrație al HUAWEI. Discuția a avut loc într-unul dintre sediile companiei, o clădire discretă la exterior, dar al cărei interior seamănă mai degrabă cu un palat din secolele XVI-XVII: marmură, candelabre, mobilier clasic și multe flori exotice. Înaintea întâlnirii am văzut certificatul de înființare al HUAWEI, din 1987, alte documente istorice ale companiei, o prezentare video despre structura de conducere și arhiva în care sunt păstrate documentele. O introducere utilă, pentru că o parte din discuția ce-a urmat s-a învârtit în jurul întrebărilor: cine deține compania și cine ia deciziile. Jiang Xisheng este unul dintre oamenii care pot vorbi despre HUAWEI nu doar din perspectiva companiei din prezent, ci și din aceea a unui angajat care a lucrat pentru ea peste 30 de ani. Născut în 1966 și absolvent al Universității Xidian, Jiang s-a alăturat HUAWEI în 1989. De atunci a ocupat funcții în marketing și vânzări, achiziții, investiții și finanțe, a fost CFO al HUAWEI Electric și ocupă în prezent funcția de Secretar Șef al Consiliului de Administrație. 37 de ani în aceeași companie L-am întrebat cum este să lucrezi 37 de ani pentru aceeași companie, o situație care în Europa sau România de azi e o raritate. Jiang a spus că mai are câțiva colegi care au venit la HUAWEI cam în aceeași perioadă și care mai sunt în companie, dar că nu foarte mulți. Privind în urmă, își descrie cariera în termeni simpli, s-a concentrat pe muncă, a acumulat experiență și a rezolvat probleme. Ca în viața oricărui om au existat și perioade de confuzie, spune acesta, însă parcursul său a fost în general „foarte lin”. În primii ani, Jiang era inginer de vânzări și mentenanță. Își amintește inclusiv situații în care mergea noaptea la sediul unui client împreună cu inginerii companiei și lucrau până dimineața pentru a adapta o soluție sau pentru a repara o defecțiune. Pe atunci HUAWEI „era o companie foarte mică și nu foarte avansată.” Dar avea deja o obsesie care s-a păstrat până astăzi în discursul companiei, aceea de a rezolva problemele reale ale clienților. Când fluctuațiile rețelei electrice din China defectau echipamentele, HUAWEI a construit un stabilizator de tensiune. Iar când fulgerele afectau echipamentele din zonele rurale, compania a dezvoltat tehnologii de protecție. O companie deținută în întregime de angajați HUAWEI a introdus planul de deținere de acțiuni de către angajați ( HUAWEI ESOP) în jurul anilor ’90, într-o perioadă în care multe companii chineze de tehnologie făceau același lucru, încurajate de politici naționale și locale. Diferența e că, în majoritatea cazurilor, angajații dețineau 30–40% din acțiuni, iar astăzi, acolo unde astfel de planuri mai există, procentul a scăzut la 10–20%. La HUAWEI, acțiunile sunt deținute în proporție de 100% de angajați. Jiang a explicat și de ce modelul nu s-a răspândit, motivele sunt morale și tehnice. Spre exemplu, pe măsură ce o companie crește, fondatorul trebuie să fie dispus să-și împartă averea cu angajații. În plus, companiile care vor să ajungă la bursă se lovesc de obstacole juridice și de reglementare. Ca termen de comparație, a dat exemplul lanțului britanic John Lewis, deținut în principal de angajații săi. În primii ani, HUAWEI a lucrat și cu investitori independenți, dar treptat aceștia au ieșit din companie în urma unor procese sau negocieri, din cauza viziunii diferite privind direcția de dezvoltare. De atunci, spune Jiang, cadrul ESOP a rămas același. Mecanismul prin care se stabilește prețul acțiunii e destul de simplu. Valoarea unei acțiuni este valoarea activului net pe acțiune, calculată anual pe baza raportului de audit KPMG. Adică valoarea netă a companiei, auditată de o companie externă pe baza rezultatelor financiare, se împarte la numărul de acțiuni și așa afli prețul pe acțiune. Astfel prețul variază de la an la an în funcție de evoluția companiei, dar în același an prețul de cumpărare și cel de vânzare sunt identice. Numărul total de acțiuni a crescut constant, pentru că se alocă în fiecare an acțiuni noi angajaților: de la 21.000 la început, la peste 60 de miliarde în prezent. O jurnalistă a întrebat dacă această creștere nu diluează valoarea acțiunilor și dacă există un preț de referință. Oficialul a răspuns că există un singur preț, cel al activului net pe acțiune. Recunosc că mi-ar fi plăcut un răspuns care să includă și valoarea prețului unei acțiuni. Există și o limitare a modelului „acțiuni pentru angajați”. Din cauza unor restricții impuse de legile și reglementările chineze, ESOP nu include angajații care nu sunt cetățeni chinezi, așa că pentru ei HUAWEI a creat un program separat, al unităților bazate pe vechime (TUP – Time-based Unit Plan). Angajaților străini importanți li se alocă niște unități, dar nu sunt proprietarii acestora, ci primesc randamente pentru un număr fix de ani. Practic, participă la câștigurile companiei, dar nu și la deținerea ei. Cum e condusă compania, plus un veto în stil britanic Cu peste 100.000 de angajați acționari, e evident că nu poți organiza un vot general de mai multe ori pe an. Soluția HUAWEI este un sistem cu reprezentanți. Angajații acționari își aleg 161 de reprezentanți care formează Comisia Reprezentanților, cel mai înalt organism de guvernanță al companiei. Comisia se reunește o dată sau de două ori pe an și decide asupra chestiunilor importante, de la numărul de acțiuni noi emise și valoarea dividendului pe acțiune, până la alegerea membrilor Consiliului de Administrație și ai Consiliului de Supraveghere. Comisia ia hotărârile, însă fondatorul HUAWEI, Ren Zhengfei, are drept de veto asupra anumitor decizii. Jiang spune că, atunci când și-au construit structura de guvernanță, au studiat atât practicile occidentale, cât și pe cele ale companiilor chineze, iar dreptul de veto a fost inspirat de monarhia constituțională britanică. Cineva a întrebat când și-a folosit Ren Zhengfei ultima dată acest drept. Jiang a spus că ultima dată a fost în 2025, iar chestiunea minoră. Opiniile erau împărțite, iar Ren a respins propunerea și a sugerat să fie amânată, iar
FT: Iranul atacă petroliere și dincolo de Strâmtoarea Ormuz, în încercarea de a limita exporturile de petrol din Golf
După atacurile asupra a două petroliere, unul în apropierea Qatarului și altul în largul coastei Al Jazeera, în Emiratele Arabe Unite, miercuri și vineri, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a insistat, într-un comunicat, că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, informează Financial Times. Forțele navale ale Gardienilor Revoluției au declarat vineri că măsurile împotriva navelor și companiilor care „nu respectă regulile” nu se vor limita la Strâmtoarea Ormuz. „Orice navă care traversează o rută neautorizată va fi urmărită în întreaga regiune și va fi cu siguranță pedepsită”, avertizează Gardienii Revoluției. Gardienii Revoluției au mai declarat că „nu vor permite prezența armatelor invadatoare” în strâmtoare și că „vor răspunde ferm provocărilor inamicului menite să perturbe acest control”. Iranul intensifică atacurile asupra petrolierelor din Golf Ultimele zece zile au fost printre cele mai periculoase pentru operatorii de petroliere de la începutul războiului. Iranul a lansat o serie de atacuri asupra navelor care transportă petrol și produse petroliere rafinate din Golf, după ce mai multe rapoarte publicate la sfârșitul lunii septembrie au arătat că exporturile de petrol din regiune se apropiau de nivelul mediu înregistrat înainte de război. Atacurile de miercuri și vineri, confirmate de agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO), sugerează că Iranul își extinde aria de acțiune. Miercuri, petrolierul Acers, deținut de o companie turcă și folosit pentru transportul produselor petroliere, a fost lovit în largul orașului Madinat ash Shamal din Qatar. Atacul a provocat victime în rândul echipajului și un incendiu la bord, potrivit UKMTO și unor consultanți în securitate maritimă. Atacul de vineri, produs în apropierea Emiratelor Arabe Unite, a vizat un petrolier deținut de o companie chineză, numit Gem No. 2, au declarat două surse din domeniul securității. Președintele american Donald Trump a anunțat joi că Statele Unite nu vor ataca Iranul înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Trump a precizat că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Teheranul, dar că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare.
Prințesa norvegiană, Märtha Louise, și soțul ei îi dau în judecată pe foștii lor prieteni
Documentele judiciare depuse la Los Angeles pe 14 septembrie susțin că foștii prieteni și colegi au „folosit în scopuri răuvoitoare accesul privat care le fusese acordat odată”. Printre acuzați se numără „foști parteneri intimi, asociați de afaceri de încredere și un membru al familiei”. Procesul a fost intentat pentru calomnie, în legătură cu ceea ce cuplul a descris drept o „trădare calculată a încrederii”, potrivit The Guardian. Documentele susțin că informații precum „comunicări confidențiale, acuzații contestate și pretinse informații privilegiate” au fost folosite împotriva lui Märtha Louise, a lui Verrett și a companiei sale, Ohana, în ceea ce cuplul descrie ca fiind o „serie coordonată de atacuri publice devastatoare”. Suma totală a despăgubirilor solicitate depășește 80 de milioane de dolari, potrivit publicației VG. Documentele susțin că atacurile ar fi început cu ani în urmă, dar că au continuat și s-au agravat anul acesta și anul trecut. „În acea perioadă, reclamanții s-au confruntat cu circumstanțe medicale și personale semnificative, inclusiv insuficiența renală gravă a lui Verrett, tratamentul cu dializă, deteriorarea stării de sănătate și recentul transplant renal, precum și pierderea recentă a tatălui prințesei Märtha Louise”, potrivit documentelor depuse la Curtea din Los Angeles. Perioadă dificilă pentru familia regală Acțiunea în justiție are loc într-o perioadă deosebit de dificilă pentru familia regală norvegiană. Regele Harald a murit în luna august, la vârsta de 89 de ani, fiind succedat de fiul său, Haakon, care este fratele lui Märtha Louise. La doar două zile după înmormântarea regelui Harald, prințesa Astrid, sora acestuia, în vârstă de 94 de ani a murit și ea, în luna septembrie. În același timp, familia regală a fost implicată în mai multe scandaluri, printre care și dezvăluirile privind prietenia reginei Mette-Marit cu Jeffrey Epstein. Fiul reginei, Marius Borg Høiby, a fost găsit vinovat în iunie de două acuzații de viol. Regina, care suferă de fibroză pulmonară, a suferit un transplant de plămâni în aceeași lună. „Deși, în mod normal, reclamanții ar fi preferat să-și dedice această perioadă sănătății, familiei, doliului și recuperării, momentul depunerii acestei acțiuni este determinat de termenele legale aplicabile. Reclamanții trebuie să acționeze în acest moment nefericit pentru a-și păstra pretențiile și a-și proteja drepturile care decurg din publicațiile și comportamentul pârâților din anii 2025 și 2026” se mai arată în documente. „Au fost primiți în viața personală” Persoanele acuzate au făcut parte, la un moment dat din cercul restrâns al cuplului, potrivit plângerii depuse la Curtea de Los Angeles. „Aceștia au fost primiți în viața privată a lui Verrett, în relațiile sale familiale, în comunicările sale, în chestiunile legate de clienți și în operațiunile comerciale, prin intermediul unor relații de intimitate, încredere, confidențialitate și responsabilitate profesională”, se mai arată în documente. Potrivit avocatului din SUA al cuplului, Richard Roth, reputația celor doi soți ar fi afectată de ani de zile. „Reputația clienților noștri a fost judecată de public de ani de zile. Acum, faptele vor fi verificate într-o instanță de judecată”, a declarat apărătorul cuplului pentru tabloidul norvegian VG. Documentele judiciare menționează două viitoare ședințe de judecată în acest caz, în luna decembrie.
SUA: Trump aprobă folosirea plutonului de execuție pentru prima dată din 1945
Pentagonul a anunțat luni că secretarul de război Pete Hegseth a recomandat ca Hasan să fie executat prin pluton de execuție, iar Donald Trump a aprobat recomandarea, scrie BBC. Hasan, fost maior și medic psihiatru în Armata SUA, a ucis 13 militari americani și a rănit alți 32 în atacul comis în 2009 la baza Fort Hood din Texas. El a fost condamnat în 2013 pentru 13 capete de acuzare de omor cu premeditare și 32 de tentative de omor. Juriul format din 13 ofițeri a recomandat în unanimitate pedeapsa cu moartea. Secretarul Armatei SUA va stabili data și locul execuției, a anunțat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell. Hasan a recunoscut în timpul procesului că a comis atacul și a susținut că acțiunile sale au fost motivate de dorința de a-i proteja pe musulmani și pe talibani în Afganistan. Atacul a avut loc într-o clădire medicală în care militarii care urmau să fie detașați în Afganistan așteptau pentru examinări medicale și vaccinări. Hasan este unul dintre cei patru deținuți aflați în prezent pe lista condamnaților la moarte ai Armatei SUA. Ultima execuție militară americană prin pluton de execuție a avut loc în 1945, când un soldat a fost împușcat pentru dezertare. Ultima execuție militară americană, indiferent de metodă, a avut loc în 1961, când un soldat a fost spânzurat. Execuțiile militare sunt distincte de cele efectuate de autoritățile statelor americane.
Concursul Internațional George Enescu 2026: o ediție-record sub semnul excelenței
Un număr-record de 819 tineri muzicieni din 58 de țări și teritorii s-au înscris la Concurs și la programul de masterclassuri, iar 150 de concurenți au fost selectați pentru a participa la cele trei secțiuni instrumentale: Violoncel, Vioară și Pian. Nivelul excepțional al candidaților, prezența unor mari artiști, pedagogi, compozitori și dirijori internaționali în jurii și în programul artistic, precum și introducerea în premieră a formatului Play & Conduct au conturat o ediție care a depășit dimensiunea strict competițională, devenind și un spațiu de întâlnire, formare și dialog între generații. Concursul Internațional George Enescu 2026 s-a deschis pe 23 august, la Ateneul Român, cu un concert susținut de Orchestra Națională Radio, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, avându-i ca soliști pe laureații ediției 2024 – violonista Mayumi Kanagawa, violoncelistul Yo Kitamura și pianistul Roman Lopatynskyi. Programul a inclus The Stone and the Ivy de Diego Santamaria, lucrare distinsă cu Premiul pentru Originalitate la ediția 2024, Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră op. 169 de Dan Dediu și Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, op. 13 de George Enescu. La finalul celor trei secțiuni instrumentale, Samuel Niederhauser (28 de ani) a câștigat Premiul I la Violoncel, Jayden King, în vârstă de numai 11 ani, a câștigat Premiul I la Vioară, iar Jeongwoo Lee, în vârstă de 18 ani, a devenit câștigătorul Secțiunii Pian. Samuel Niederhauser a obținut, de asemenea, Premiul Publicului și Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, Waves of Gravel de Malika Kishino. La Vioară, Jayden King a primit, alături de Premiul I, Premiul Publicului și Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, Still Life with Fallen Stone de Lembit Beecher. Finala de Pian a evidențiat parcursul excepțional al lui Jeongwoo Lee care a obținut, pe lângă Premiul I, cinci premii speciale – Premiul „Radu Lupu” pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări de George Enescu, Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, Hammers and Tongs de Karim Al-Zand, Premiul Publicului, Premiul „Playing for Tomorrow”, oferit de BRD – Groupe Société Générale, și Premiul École Cortot, care îi oferă posibilitatea de a susține un recital la Salle Cortot din Paris în stagiunea 2028–2029. Premiul al II-lea al Secțiunii Violoncel i-a revenit lui Joshua Kováč (19 ani), iar Premiul al III-lea lui Sanghyeok Park (22 de ani). La Vioară, Francesco Papa (20 de ani) a obținut Premiul al II-lea, iar Eun Che Kim (28 de ani) Premiul al III-lea. La Pian, Premiul al II-lea a fost câștigat de Yiming Guo (24 de ani), iar Premiul al III-lea de Pin-Hong Lin (25 de ani). Secțiunea Compoziție și-a desemnat, la rândul său, laureații ediției 2026. Jinhan Xiao (26 de ani) a câștigat Premiul pentru Muzică simfonică, pentru lucrarea Quadruple Blue: Four Odes to the Abyssal Seas, iar Adrien Sassier (29 de ani) a obținut Premiul pentru Muzică de cameră, pentru Les Ailes du Désespoir, precum și Premiul pentru Originalitate, pentru lucrarea Rêves en Fleur. Una dintre cele trei lucrări premiate va fi interpretată în deschiderea următoarei ediții a Concursului Internațional George Enescu, care va avea loc în 2028. Cei 11 laureați ai Concursului Internațional George Enescu, ediția a XX-a, provin din SUA, Elveția, Coreea de Sud, Italia, Taiwan, China, Franța. Nivelul ridicat al concurenților secțiunilor instrumentale s-a remarcat pe tot parcursul celor trei săptămâni de competiție, de la primele etape până la semifinale și finale. Dincolo de rezultatele individuale, ediția 2026 a adus în fața publicului o generație foarte tânără de muzicieni capabili să abordeze repertorii complexe, să răspundă unor formate de concurs noi și să susțină apariții de mare intensitate artistică pe scena Ateneului Român. O contribuție esențială la prestigiul Concursului Enescu o au juriile internaționale, care reunesc mari artiști, profesori ai unor importante instituții de învățământ muzical și personalități care au contribuit, de-a lungul unor cariere prestigioase, la formarea noilor generații de muzicieni. În 2026, cele patru jurii au fost prezidate de pianista Lilya Zilberstein, violoncelistul Arto Noras, violonista Mihaela Martin și compozitorul și pianistul Zygmunt Krauze. Prezența acestor personalități la București depășește rolul strict al evaluării. Pentru tinerii muzicieni, Concursul Enescu înseamnă și posibilitatea de a fi ascultați de artiști, pedagogi dar și de impresari, manageri și directori artistici ai unor importante orchestre și instituții muzicale internaționale, de a primi feedback și de a intra în contact cu profesioniști care le pot influența parcursul artistic dincolo de încheierea competiției. Întâlnirea dintre generații, între artiști aflați la început de drum și muzicieni care au construit cariere internaționale importante, rămâne unul dintre atributele fundamentale ale Concursului. Ediția din 2026 a introdus, în premieră, un concert dedicat Secțiunii Compoziție, oferind creației contemporane un spațiu distinct în programul Concursului. Susținut la Ateneul Român de Orchestra Națională Radio, concertul a marcat totodată prima apariție în România a dirijoarei Marin Alsop. Publicul a ascultat Forward Into Light de Sarah Kirkland Snider, Urban Ocean de Steven Mackey și Clocks III de Doina Rotaru, iar compozitorul și pianistul polonez Zygmunt Krauze, președintele juriului Secțiunii Compoziție, a fost solistul propriului Concert pentru pian nr. 3 – Fragments of Memory. Patru voci distincte ale creației contemporane mondiale, care au construit astfel un dialog între culturi, sensibilități și limbaje muzicale ale prezentului. Concertele simfonice din cadrul Concursului au fost susținute de patru dintre cele mai importante ansambluri orchestrale românești: Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio și Orchestra Română de Tineret. Finalele celor trei secțiuni instrumentale i-au adus la București pe dirijorii Case Scaglione, Harry Ogg și Daniela Candillari. Case Scaglione a condus Orchestra Națională Radio în Finala de Violoncel, Harry Ogg s-a aflat la pupitrul Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” pentru Finala de Vioară, iar Daniela Candillari a dirijat aceeași orchestră în Finala de Pian. Formatul Play & Conduct a redefinit semifinalele secțiunilor Violoncel, Vioară și Pian, adăugând competiției o probă care a testat nu doar virtuozitatea solistică, ci și capacitatea concurenților de a conduce, asculta și construi muzical împreună cu orchestra. Cei șase semifinaliști ai fiecărei secțiuni au trecut, la Ateneul Român, prin două probe distincte: interpretarea unei lucrări de George Enescu și o apariție în calitate de soliști, conducând în același timp Orchestra de Cameră Radio. În această formulă, interpretarea individuală s-a întâlnit cu responsabilitatea unei viziuni de ansamblu, cu leadershipul artistic și cu relația directă cu orchestra.
SUA schimbă regulile războiului! Pentagonul creează un comandament special pentru drone și inteligență artificială
Noua structură, denumită „Autonomous Warfare Command”, va avea ca obiectiv accelerarea utilizării dronelor, inteligenței artificiale și a altor sisteme autonome în operațiunile militare. Comandamentul pentru război autonom va accelera lei dezvoltarea dronelor și a inteligenței artificiale Hegseth a făcut anunțul în timpul unui discurs susținut în fața mai multor sute de militari, la Quantico, în Virginia. Potrivit acestuia, noul comandament va fi condus de un ofițer cu rang de general cu patru stele. Crearea unui nou comandament militar american reprezintă un demers neobișnuit. Ultima structură de acest tip creată de Statele Unite a fost US Space Command, în 2019. Noul Comandament pentru Război Autonom reflectă schimbările rapide din tehnologia militară și eforturile Pentagonului de a dezvolta sisteme mai ieftine și mai ușor de produs în număr mare, în locul dependenței exclusive de platforme convenționale extrem de costisitoare. „Ritmul războiului se schimbă mai repede decât procesul de susținere a acestuia”, a declarat Hegseth. Secretarul american al Apărării a susținut că progresul în domeniul tehnologiei de calcul, al inteligenței artificiale și al producției comerciale avansate a permis apariția unor sisteme de atac de precizie cu costuri mai reduse. Comandamentul pentru război autonom vine pe fondul extinderii războiului cu drone Armata americană are în prezent 11 comandamente combatante, responsabile pentru diferite regiuni ale lumii sau pentru misiuni specifice. Noua structură va avea un profil diferit, fiind concentrată pe dezvoltarea și integrarea capabilităților autonome și robotice în cadrul forțelor armate. Experiența războiului din Ucraina a demonstrat importanța tot mai mare a dronelor pe câmpul de luptă. Conflictul a evoluat de la utilizarea predominantă a tancurilor și artileriei către o confruntare în care sistemele fără pilot sunt folosite pe scară largă pentru recunoaștere și atac. Potrivit Reuters, dronele sunt estimate să fie asociate cu aproximativ 70% dintre victimele din rândul forțelor ruse, în contextul războiului din Ucraina. Sistemele fără pilot permit efectuarea unor atacuri de la distanță, reducând totodată expunerea piloților și a echipajelor. Pentagonul a înființat deja Joint Interagency Task Force 401, o structură concentrată pe combaterea dronelor. Comandamentul pentru război autonom ridică și probleme privind riscurile inteligenței artificiale Extinderea utilizării inteligenței artificiale în domeniul militar generează însă și preocupări în rândul experților în securitate. Aceștia avertizează asupra riscurilor asociate dezvoltării necontrolate a tehnologiilor autonome și unei eventuale competiții tehnologice accelerate între marile puteri. Statele Unite și China se află în centrul dezvoltării și adoptării tehnologiilor avansate de inteligență artificială. Experți în securitate din ambele țări au susținut necesitatea unor reguli și mecanisme de cooperare pentru utilizarea inteligenței artificiale în sistemele militare, inclusiv în domeniul armelor nucleare. Hegseth a indicat, de asemenea, că Pentagonul urmărește să combine calitatea sistemelor militare cu producția acestora în cantități mari. „Astăzi avem nevoie atât de calitate, cât și de cantitate”, a declarat secretarul american al
Răsturnare de situație. Execuția unei femei care se află de 30 de ani în închisoare, oprită în ultimul moment
Un tribunal din SUA a suspendat execuția lui Crista Pike, în vârstă de 50 de ani, cu doar două ore înainte de îndeplinirea procedurii. Miercuri, instanța a suspendat executarea pedepsei capitale până la o nouă decizie a judecătorilor. Instanța a susținut că este nevoie de analizarea unor noi dovezi privitoare la traumele din copilărie ale femeii. Crista Pike a petrecut 30 de ani în celula de detenție și urma să devină prima femeie executată în Tennessee în ultimii 200 de ani, scrie The New York Times. Anterior, ea a cerut să fie executată de un pluton forma din femei și nu prin injecția letală. Pike a fost condamnată pentru torturarea și uciderea unei colege pe când avea 18 ani. Ea urma să fie executată prin injecție letală la Penitenciarul de Maximă Siguranță Riverbend din Nashville. De ce nu dorește Pike injecția letală Echipa sa de avocați și experții în traume afirmă că procedura ar putea-o obliga să retrăiască abuzurile suferite în copilărie. Cererea sa documentează episoade de violență, neglijență și abuz sexual din copilărie, inclusiv violuri suferite la vârstele de 11 și 17 ani. De asemenea, documentul menționează diagnosticele sale de tulburare bipolară și tulburare de stres post-traumatic. Experții în violență sexuală și traume susțin că procedurile asociate injecției letale ar declanșa, cel mai probabil, flashback-uri severe legate de acele abuzuri. Echipa sa juridică invocă, de asemenea, faptul că aceasta are vene subțiri și o afecțiune sanguină care ar putea îngreuna montarea unei linii intravenoase. De ce a fost condamnată Christa Pike Pike a fost găsită vinovată de uciderea unei alte tinere, pe care o considera o rivală în dragoste, în urmă cu mai bine de 30 de ani. În ianuarie 1995, Pike, iubitul ei în vârstă de 17 ani, Tadaryl Shipp, și Shadolla Peterson, în vârstă de 18 ani, au atras-o pe Colleen Slemmer (19 ani) într-o zonă împădurită, unde au torturat-o și au ucis-o. Toți patru erau cursanți la un centru de formare profesională din Knoxville. Cazul a stârnit un interes public uriaș, mai ales după ce s-a aflat că agresorii îi crestaseră o pentagramă pe piept victimei. În plus, Pike a păstrat o bucată din craniul lui Slemmer. Pike și Shipp și-au recunoscut faptele și au fost condamnați pentru omor de gradul întâi în 1996. Pike a primit pedeapsa cu moartea, în timp ce Shipp a fost condamnat la închisoare pe viață, cu posibilitatea eliberării condiționate.
Grindeanu neagă că ar fi negociat gaze cu americanii. Guvernul Bolojan, Cel mai anti-american guvern de la Revoluție încoace
Liderul social-democrat a respins și scenariile care leagă relația cu oficialii americani de căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. „Rolul meu nu e să închei contracte” Grindeanu a fost întrebat dacă, în cadrul întâlnirii cu Kimberly Guilfoyle, diplomata americană ar fi făcut presiuni pentru încheierea unui contract cu Atlantic-SEE LNG Trade, în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind costurile unei asemenea înțelegeri. Liderul PSD a negat că ar fi purtat negocieri privind contracte comerciale. „Pe scurt, rolul meu nu e să închei contracte și nici n-am discutat despre acest lucru. Dar poate că n-am fost destul de explicit ieri, fiindcă am văzut că acest lucru este legat de moțiunea de cenzură. Vă mai spun o dată ca să înțeleagă toată lumea și toată propaganda lui Bolojan. Pe Ilie Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici Monstrul din Loch Ness, nici Bigfoot. L-au dat cei 88% dintre români care au spus că țara merge într-o direcție greșită. Și că guvernează prost”, a declarat Sorin Grindeanu. În spațiul public au apărut în ultimele zile informații privind discuții despre achiziționarea de gaze naturale lichefiate americane prin Coridorul Vertical. Grindeanu declarase anterior că discuțiile sale cu Guilfoyle au vizat această rută energetică și potențialul României de a deveni țară de tranzit. Grindeanu mută disputa spre depozitele de gaze Președintele PSD a lansat apoi un atac dur la adresa fostei conduceri a Executivului și a pus sub semnul întrebării nivelul de umplere a depozitelor de gaze înaintea sezonului rece. „Dacă vreți să discutăm serios despre gaze, cum ar putea să vă spună prima dată domnul Bolojan, de ce depozitele de gaze din România sunt umplute la, astăzi cum vorbim, la mai puțin de 80% din capacitate. Mai e un pic și vine iarna. Acesta este, sau nu, până la urmă, un atentat la siguranță și securitate energetică națională? Eu nu am discutat, în niciun moment, despre contracte de gaze. Niciun moment. Că nu e treaba mea. Asta era treaba premierului demis, Ilie Bolojan, să se asigure că România are gaze. Inclusiv pentru această iarnă. Dar nici măcar acest lucru nu l-a făcut cum trebuie”, a afirmat Grindeanu. „Susțin parteneriatul strategic cu SUA” Liderul PSD a insistat că poziția sa nu reprezintă o distanțare față de Washington și a descris Statele Unite drept principalul aliat al României în NATO. „Să știți că eu susțin parteneriatul strategic cu SUA, care este cel mai important aliat al nostru în NATO, la fel cum susțin apartenența noastră la Uniunea Europeană. Știți ce este? Regretabil. Este regretabil, și-mi asum acest lucru, că am avut la putere, în aceste luni, cel mai anti-american guvern de la Revoluție încoace. Și asta demonstrează că avem nevoie urgent de un guvern care să repună relația cu Statele Unite ale Americii pe făgașul normal”, a declarat Sorin Grindeanu. „Nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii” Grindeanu a încheiat respingând din nou interpretările privind o presupusă intervenție externă în schimbarea Guvernului Bolojan. „Restul e un spectacol la care măscărici, așa cum am spus, dincolo de încercarea de distrugere a relațiilor cu Statele Unite ale Americii, încearcă să-i creeze o aură lui Ilie Bolojan. Nu. Pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii și bine au făcut. Nu l-au dat nici americanii, nici rușii, nici bubulii, nici iluminații, ci românii”, a declarat liderul PSD. Controversa a pornit după ce The Wall Street Journal a relatat, citând persoane familiarizate cu o discuție desfășurată la Atena, că Guilfoyle ar fi făcut afirmații interpretate drept o sugestie privind capacitatea SUA de a influența schimbări de guvern. Avocatul diplomatei americane a contestat relatarea respectivului schimb de replici.
Moment șocant la un meci de hochei: i-a dat cu crosa în cap unui adversar!
Un episod șocant s-a petrecut în Statele Unite, pe durata unui meci de hochei, în centrul atenției aflându-se un puști de 11 ani. Acesta și-a folosit crosa pentru a lovi un oponent în zona capului. Partida de hochei pentru tineret a fost organizată în Massachusetts. Un jucător al echipei South Shore Kings a fost surprins apropiindu-se de propria poartă, iar un tânăr component al formației adverse, Bay State Breakers, a venit lângă el și l-a lovit violent. Incident șocant, petrecut în timpul unui meci de hochei la tineret. Victima a căzut imediat Presa din străinătate și-a îndreptat atenția spre acest moment teribil. Impactul a fost foarte puternic, iar crosa s-a rupt în două bucăți. Jurnaliștii de la The Sun accentuează faptul că 7News Boston a difuzat un videoclip, în care victima a fost surprinsă căzând, în timp ce coechipierii săi și un arbitru s-au grăbit pentru a-i oferi ajutor. Atacatorul a fost eliminat imediat, iar un părinte prezent la meci a dezvăluit pentru oamenii de presă din SUA că cei doi tineri se certaseră anterior. „Jucătorul de hochei a fost suspendat pe termen nelimitat de la antrenamente și de la meciuri. Massachusetts Hockey investighează în prezent incidentul și va decide durata suspendării”, a anunțat formația Bay State Breakers. NU RATA: Mărturia cutremurătoare, în imagini și cuvinte, a familiei lovite cu torța la Dinamo – Farul: „Mama are arsuri și dureri la sân, eu am rămas fără păr și haine”. EXCLUSIV Gestul atacatorului și reacțiile internauților Oficialii echipei au adăugat faptul că atacatorul a luat legătura cu victima sa. Jucătorul de 11 ani i-a prezentat o scrisoare, cerând iertarea jucătorului pus la pământ. Chiar dacă atacatorul a fost suspendat, internauții au solicitat o pedeapsă mai aspră. De exemplu, un fan a notat următoarele cuvinte pe rețeaua socială X: „Copilul ar trebui interzis”. O altă persoană a subliniat faptul că acțiunea tânărului jucător de hochei reprezintă „o agresiune gravă”. „Știa exact ce avea de gând să facă”, a mai adăugat respectivul om. În acest sport, bătăile sunt des întâlnite, însă în ligile profesioniste, la nivelul seniorilor. În schimb, pentru copii și pentru grupările de tineret, acestea sunt strict interzise. CITEȘTE ȘI: Reacția lui Mihai Stoica la reîntâlnirea cu Valentin Crețu după ce l-a amenințat cu bătaia: „N-ai învățat să taci când sunt în spume”
Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru au depus flori la Memorialul 9/11 din SUA
„La Memorialul 9/11 am depus flori în memoria tuturor celor care și-au pierdut viața în acea zi tragică, inclusiv a cetățenilor români care nu s-au mai întors acasă. Ne amintim de viețile lor. Le onorăm memoria. Nu îi vom uita niciodată”, se arată în mesajul transmis de șeful statului, pe Facebook. Cuplul a depus la memorial trandafiri albi, în memoria celor care au fost uciși în atacurile teroriste care au schimbat America și au marcat, totodată și comunitatea internațională. Ce s-a întâmplat la 11 septembrie 2001? La 11 septembrie 2001, grupuri de teroriști au asediat patru avioane comerciale, aeronave pe care le-au folosit drept kamikaze, izbindu-le în Turnurile Gemene din World Trade Center din New York și clădirea Pentagonului din Washington DC. Ultimul dintre avioane ar fi trebuit să atace sediul Congresului SUA, însă pasagerii au opus rezistență, iar avionul s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania. În urma atacurilor, cele două turnuri – ce adăposteau birouri comerciale – au luat foc și s-au prăbușit. Oamenii care lucrau la etajele superioare au fost blocați înăuntru. Blocurile s-au prăbușit, pe rând, la scurt timp după ce au fost lovite de cele două avioane, învăluind New York-ul într-un nor gros de cenușă. În atacuri 2,977 de civili au murit, dintre care 246 de persoane aflate la bordul avioanelor, 2,606 la Turnurile Gemene și 125 de persoane la Pentagon. Atacul a fost revendicat de Al-Qaeda, iar în operațiune au fost implicați 19 teroriști. „America a răspuns cu un curaj extraordinar” În imaginile publicate pe internet din acele zile apar sute de salvatori extenuați, dar și polițiști care se străduiau să caute supraviețuitori printre munții de moloz și cenușă, dar și bucățile de beton rămase din urma prăbușirii blocurilor. „America a răspuns în acea zi cu un curaj extraordinar și s-a reconstruit cu o reziliență și mai mare. România a fost alături de aliatul său de atunci și va continua să sprijine ferm Statele Unite în lupta împotriva terorismului”, a transmis Nicușor Dan. După atacurile din 11 septembrie, măsurile de securitate din aeroporturile americane au fost sporite. Președintele SUA de la acea vreme, G.W. Bush și-a petrecut mandatul încercând să prevină un alt atac terorist. Acesta a primit critici pentru tacticile dure de interogare aplicate unor suspecți militanți islamiști. Atacul a fost una dintre invazia SUA în Irak din 2003, care a fost considerată de mulți o greșeală costisitoare pentru SUA. Președintele României, Nicușor Dan, se află în aceste zile ne New York, alături de Mirabela Grădinaru, în cadrul participării la Cea de-a 81-a Adunare Generală a ONU. Ambii vor participa la o serie de evenimente desfășurate în SUA în următoarele zile.