Polonia demarează acțiuni pentru stabilirea unei baze militare permanente a SUA pe teritoriul său
Decizia vine în contextul preocupărilor legate de garanțiile de securitate oferite de Washington și de necesitatea consolidării prezenței militare americane pe flancul estic al NATO, titrează EFE. În declarațiile făcute înaintea unei ședințe de guvern la Varșovia, Tusk a subliniat că inițiativa vizează crearea cadrului financiar și de infrastructură necesar pentru găzduirea unui contingent militar american permanent. Potrivit acestuia, proiectul este unul strategic și presupune o planificare detaliată pe termen lung. Context strategic și militar În prezent, pe teritoriul Poloniei sunt dislocați aproximativ 10.000 de soldați americani, majoritatea în regim rotativ. Autoritățile de la Varșovia își doresc însă transformarea acestei prezențe într-una permanentă, considerată mai stabilă din punct de vedere al securității regionale. Inițiativa vine în contextul în care președintele american Donald Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari suplimentari în Polonia, ca parte a consolidării relațiilor bilaterale și a angajamentelor de securitate. Totuși, premierul Tusk a avertizat că nu se poate conta exclusiv pe respectarea acestor angajamente fără o infrastructură deja pregătită, motiv pentru care guvernul polonez a decis să acționeze preventiv. Propuneri și negocieri internaționale Ministrul polonez al apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a transmis anterior o propunere oficială către secretarul american al apărării Pete Hegseth, solicitând înființarea unei baze permanente. Polonia s-a declarat dispusă să contribuie financiar semnificativ și să ofere condiții logistice avantajoase pentru găzduirea trupelor americane. În prezent, Polonia contribuie anual cu aproximativ 140 de milioane de euro la menținerea contingentului militar american de pe teritoriul său, ceea ce reflectă importanța strategică acordată parteneriatului cu Statele Unite. Implicații de securitate regională Experții consideră că o bază militară permanentă ar consolida semnificativ flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. Pentru Polonia, acest demers reprezintă atât o garanție de securitate, cât și o consolidare a relației strategice cu Statele Unite. Guvernul polonez susține că proiectul este unul de durată și că pregătirile trebuie începute imediat, pentru a asigura implementarea sa în condiții optime.
Bart Conner, soțul Nadiei Comăneci, deține în America o colecție impresionantă de mașini de epocă
La 17 ani distanță de la ultima sa vizită făcută în țara noastră, Bart Conner, soțul Nadiei Comăneci și campion olimpic la gimnastică pentru echipa Statelor Unite, a revenit în România. Fostul mare sportiv a fost prezent la „Gala Nadia 50” – organizată în București dar și la Onești. Bart are o mare pasiune. Este un colecționar de mașini de epocă, având unsprezece „piese” de colecție în Statele Unite ale Americii. Cu ceva timp în urmă, Nadia Comăneci declara pentru presă legat de această pasiune a soțului ei: „Pentru Bart acesta este Universul lui. Dacă-l duci într-un loc unde se află mașini de epocă, ar petrece acolo toată ziua”. Puțini sunt cei care știu că soțul Nadiei este absolvent al facultății de jurnalism fiind fascinat de-a lungul timpului de această lume a presei. De altfel, Bart a și cochetat cu lumea jurnalismului fiind semnatarul mai multor articole de specialitate dar și comentator tv la mai multe Campionate Mondiale de gimnastică. Practică mai multe sporturi În timpul liber Bart obișnuiește să facă mult sport. Fie că este vorba de jogging, înot sau schi, soțul „Zeiței” de la Montreal este adeptul ideii de mișcare. De sport. Alături de Nadia și de fiul lor, Dylan, Bart va fi cooptat în echipa de organizare a Jocurilor Olimpice din 2028, de la Los Angeles. Are o competiție sportivă care-i poartă numele La fel ca și Nadia, Bart Conner are o întrecere de gimnastică cu numele lui. Un concurs care strânge anual sute de participanți la start. În timpul vizitei pe care a făcut-o la Onești, Bart a primit cadou din partea unuia dintre sponsorii evenimentului dedicat Nadiei, o brățară din aur, fiind foarte impresionat de acest cadou. La rândul ei Nadia a primit drept cadou un medalion din aur semnificând o gimnastă. Vreau să mulțumesc în mod cu totul special soțului meu, Bart. Pe care l-am cunoscut cu trei luni înainte de Olimpiada de la Montreal, da, știu, aveam doar 14 ani, când am concurat la Cupa Americii. Se întâmpla să fie ziua lui de naștere, iar cineva de la un ziar i-a spus: – E fetița drăguță, nu vrei să-i dai un pupic pe obrăjor? – … și acea poză a rămas în istorie. Cine ar fi crezut că puteam deveni soț și soție după atâția ani. Știu că am alergat prea repede și nu ai putut să mă prinzi decât după 20 și ceva de ani, dar mă bucur că gimnastica ne-a adus împreună Nadia Comăneci
Ursula von der Leyen salută acordul SUA-Iran și cere un coridor energetic alternativ care să ocolească Strâmtoarea Ormuz
„Salut acordul încheiat între SUA și Iran, în urma eforturilor diplomatice susținute depuse de mai mulți parteneri. Prioritatea acum este implementarea sa rapidă și deplină de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz. Libertatea navigației trebuie restabilită fără taxe. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european. I welcome the agreement reached between the US and Iran, following sustained diplomatic efforts by several partners. The priority now is its swift and full implementation by all parties. This agreement should allow for the immediate reopening of the Strait of Hormuz. Freedom… — Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 15, 2026 Reacția vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru pentru încheierea războiului început la finalul lunii februarie care prevede încetarea operațiunilor militare, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. Calea spre stabilitate regională și conflictul din Liban Lidera de la Bruxelles a susținut că acest acord poate crea condițiile necesare pentru negocieri mai ample privind pacea și securitatea în regiunea Orinetului Mijlociu, reiterând pretențiile UE privind programul nuclear iranian și amintind de ofensiva Israelului în sudul Libanului. „(N.r. Acordul) Deschide ușa către negocieri mai ample privind pacea și securitatea în Orientul Mijlociu. Și ar trebui să pună capăt programelor nucleare și balistice ale Iranului și activităților sale destabilizatoare în regiune. Și, bineînțeles, nu poate exista pace în Orientul Mijlociu atâta timp cât Libanul este în flăcări. Încă o dată, Europa face apel la toate părțile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și să pună în aplicare un armistițiu autentic”, mai transmite Ursula von der Leyen. Libanul se afla sub atacuri continue ale Ierusalimului, după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului, ca ripostă la operațiunile care au dus la eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei. Von der Leyen a evidențiat și lecțiile economice ale războiului care au arătat vulnerabilitățile pieței energetice, făcând și apel pentru diversificarea rutelor de aprovizionare care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. „Această criză ne dă și o lecție clară. Încă o dată, dependențele energetice au fost transformate în arme. Trebuie să diversificăm rutele noastre de aprovizionare și să dezvoltăm coridoare de export alternative pentru a ne diversifica, îndepărtându-ne de blocajul reprezentat de Ormuz”, conchide șefa Comisiei.
Rareș Bogdan critică regulile de la Bruxelles: Exportăm fabrici și importăm șomaj, noi venim cu regulile, americanii cu banii
Rareș Bogdan acuză Uniunea Europeană că distruge industria prin birocrație și standarde verzi stricte, în timp ce SUA atrag firmele cu energie ieftină. Europarlamentarul a trimis o scrisoare oficială Comisiei Europene prin care avertizează că peste 30.000 de locuri de muncă din Europa se află în pericol din cauza prețurilor mari și a dosarelor cu șină de la Bruxelles. Rareș Bogdan Rareș Bogdan explică faptul că regulile climatice din Europa sunt prea grele pentru producători și îi fac să plece peste ocean. „Exportăm fabrici, importăm șomaj. Noi cu regulile, ei cu banii. În timp ce americanii le dau companiilor facilități să construiască fabrici, le dau energie ieftină, UE le dă dosare cu șină și standarde verzi, care le pun în față un test de stres pe care nu e sigur că îl vor trece. Factură pe spatele cetățeanului,” a transmis acesta pe Facebook. Europa pune taxe pe spatele cetățenilor, în timp ce America dă subvenții Acesta susține că noul plan european pentru mediu aduce doar birocrație în plus, în loc să scadă facturile la curent sau gaz. Din acest motiv, el a cerut explicații clare de la șefii Uniunii Europene. „1. Cum se va asigura Comisia că „Pactul pentru o industrie curată” nu va accelera fenomenul de relocare în SUA, având în vedere că adaugă costuri administrative noi, în loc să ofere reduceri directe de costuri sau compensații pentru decalajul de preț la energie? 2. Deține Comisia un studiu de impact cantitativ care să evalueze câte companii din sectoarele intensiv energetice riscă să aleagă subvențiile din SUA în detrimentul noilor scheme de conformare propuse de UE?”
Premieră în SUA: energia solară a depășit cărbunele, în ciuda sprijinului acordat de Trump industriei miniere
Datele publicate de organizația Ember, citată de Euronews, arată că panourile solare au furnizat 12,8% din electricitatea țării, depășind cărbunele, care a coborât la 12,2%, una dintre cele mai reduse ponderi înregistrate vreodată. Rezultatul vine într-un moment în care administrația președintelui Donald Trump încearcă să revigoreze industria cărbunelui și să reducă sprijinul federal pentru proiectele de energie regenerabilă. Energia solară câștigă teren în mixul energetic american Potrivit analiștilor Ember, ascensiunea energiei solare este rezultatul unei tendințe care se manifestă de mai mulți ani. În paralel, cărbunele și-a pierdut treptat statutul de sursă dominantă de electricitate în Statele Unite. În luna mai, energia solară a devenit a treia cea mai importantă sursă de electricitate din SUA, după gazele naturale și energia nucleară. Producția pe bază de cărbune atinsese deja un minim istoric în aprilie, iar revenirea modestă din luna următoare nu a fost suficientă pentru a depăși creșterea generată de noile capacități solare. SUA, industria cărbunelui. Sursa foto: X Experții estimează că în următorii ani vor exista tot mai multe luni în care energia solară va depăși cărbunele, iar pe termen mai lung acest lucru s-ar putea reflecta și în statisticile anuale. Cererea de electricitate crește pe fondul boomului AI După aproape două decenii de consum relativ stabil, cererea de energie electrică din Statele Unite este din nou în creștere. Expansiunea centrelor de date pentru inteligența artificială, dezvoltarea industriei interne și electrificarea transportului și încălzirii contribuie la această tendință. Din aceste motive, energia solară și sistemele de stocare în baterii au reprezentat 91% din noile capacități de producție instalate în primul trimestru al anului 2026, potrivit datelor Solar Energy Industries Association (SEIA) și Wood Mackenzie. Specialiștii din industrie susțin că investitorii continuă să favorizeze energia solară datorită costurilor în scădere și rentabilității ridicate, indiferent de schimbările politice de la Washington. Trump susține cărbunele, dar piața merge în altă direcție Săptămâna trecută, Donald Trump a anunțat un program de aproape 700 de milioane de dolari destinat susținerii centralelor pe cărbune și exporturilor din sectorul minier. Președintele american a afirmat că „nu există nimic comparabil cu cărbunele atunci când vine vorba despre energie”. În paralel însă, administrația sa a blocat sau încetinit mai multe proiecte de energie solară și eoliană și a anulat finanțări federale destinate programelor de energie curată. Președintele și directorul general al Peabody Energy, Jim Grech (stânga), îi înmânează un trofeu președintelui american Donald Trump în timpul evenimentului „Campionul cărbunelui” din Sala de Est a Casei Albe din Washington, DC, SUA, pe 11 februarie 2026. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto Analiștii din sectorul energetic consideră totuși că tendința pieței rămâne clară. Costurile tot mai mici ale energiei solare și nevoia de noi capacități de producție favorizează dezvoltarea surselor regenerabile, în timp ce cărbunele continuă să piardă teren. Statele republicane conduc expansiunea energiei solare Un element surprinzător al raportului este că 74% din noile capacități solare instalate în primul trimestru din 2026 au fost construite în state câștigate de Donald Trump la alegerile din 2024. Texas, Florida, Ohio, Indiana, Michigan, Arizona și Mississippi se află printre liderii dezvoltării energiei solare. La nivel național, SUA au depășit pragul de șase milioane de instalații solare, incluzând atât marile parcuri fotovoltaice, cât și sistemele rezidențiale. Specialiștii subliniază că dezvoltarea energiei regenerabile nu mai este un fenomen limitat la statele de pe coastele Atlanticului și Pacificului, ci o transformare care se extinde în întreaga țară.
Iranul dă vina pe SUA pentru ultimele schimburi de focuri cu Israelul
Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a afirmat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că Statele Unite sunt responsabile pentru reluarea luptelor cu Israelul, argumentând că acțiunile Israelului „nu pot fi separate” de politica americană. „Fără îndoială, așa cum am spus, acțiunile regimului sionist din regiune nu pot fi separate de politicile SUA”, a spus oficialul iranian, relatează Euronews. „Nimeni nu crede că regimul sionist ar întreprinde vreo acțiune fără o coordonare și cooperare prealabilă cu Statele Unite”, a adăugat el. Declarațiile oficialului iranian vin la câteva ore după ce Israelul a lansat luni dimineață atacuri aeriene în centrul și vestul Iranului, ca răspuns la rachetele lansate anterior de Teheran. Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Iranul să se întoarcă la masa negocierilor și i-a cerut, imediat după atacurile lansate de Iran, să nu riposteze. „Rachetele iraniene nu au lovit pe nimeni. Sper ca Israelul să nu riposteze. Dacă Bibi le va răspunde cu un atac, situația se va prelungi la fel cum s-a întâmplat în ultimii 47 de ani sau în ultimii 3.000 de ani”, a spus Trump într-un interviu, la scurt timp după atacul lansat de Iran. De asemenea, Trump a mai spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte orice acord pe care Statele Unite îl vor negocia cu Iranul pentru oprirea conflictului din regiune.
Prăbușire totală pe bursele din SUA. Nasdaq a pierdut peste 4%, bitcoin cade sub 60.000 de dolari
Bursele din SUA s-au prăbușit dramatic în SUA, arată presa americană. Săptămâna ia sfârșit cum nu se poate mai prost pentru Nasdaq, care a căzut cu zgomot, pierzând aproape tot ce câștigase în ultima lună. Și bitcoin are probleme: a coborât sub 60.000 de dolari, pentru prima dată din 2024 încoace. Cele mai afectate: companiile din IT Potrivit revistei Forbes, principalii indici bursieri din Statele Unite au încheiat ședința de vineri, 5 iunie, în scădere puternică. S-a întâmplat totul după un val de vânzări care a lovit în special companiile din tehnologie. Nasdaq a înregistrat cea mai severă cădere, pierzând 4,1%. Practic, s-au șters toate câștigurile acumulate în ultima lună. Și indicele S&P 500 a coborât cu 2,6%, marcând primul recul după nouă săptămâni consecutive de creștere; chiar și în aceste condiții, însă, indicele S&P 500 rămâne pe plus cu 1,7% raportat la ultima lună de tranzacționare. Și Dow Jones Industrial Average a închis pe minus, cu o scădere de 1,3% în ședința de vineri. Pe termen de o lună, acest indice păstrează, totuși, un avans de peste 3%. Analiștii notează că, dacă S&P 500 ar fi continuat să crească și săptămâna aceasta, indicele ar fi bifat cea mai lungă serie de aprecieri consecutive din 1985. Cele mai afectate de căderea burselor au fost marile companii din tehnologie. De exemplu, acțiunile Intel s-au prăbușit cu peste 11%, Oracle a pierdut 9,5%, iar Nvidia a scăzut cu aproape 6%. Îngrijorător este faptul că scăderile nu s-au limitat doar la bursă. Bitcoin a coborât sub pragul de 60.000 de dolari, pentru prima dată de la finalul anului 2024. S-a ajuns aici deoarece firma de investiții cripto controlată de miliardarul Michael Saylor a anunțat că vinde 32 de bitcoini pentru a atrage aproximativ 2,5 milioane de dolari. În paralel, aurul și argintul sunt la cele mai reduse cotații din ultimele luni, pe fondul unui raport solid privind piața muncii din SUA. De regulă, în perioade caracterizate de incertitudine economică, metalele prețioase sunt preferate de investitori. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bursele europene, în picaj accelerat. Armistițiul fragil dintre SUA și Iran lovește în plin piețele financiare. Investitorii rămân prudenți Financial Times: Economia SUA s-ar putea „supraîncălzi” în timpul Administrației Trump/Dobânzile ar putea rămâne mari, bursele par vulnerabile
SUA anunță că au doborât drone iraniene în zona Strâmtorii Ormuz
Armata americană a anunțat că a interceptat și doborât patru drone iraniene lansate vineri spre Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale, potrivit AP. Potrivit Comandamentului Central al SUA, dronele reprezentau „o amenințare imediată pentru traficul maritim regional”. Ca reacție, forțele americane au atacat mai multe sisteme radar de supraveghere de pe coasta Iranului. Episodul amenință armistițiul fragil din ultimele luni Incidentul are loc într-un moment de tensiune majoră în regiune, după ce Teheranul a impus un blocaj asupra coridorului strategic din Golful Persic, provocând creșteri puternice ale prețurilor la energie și sporind temerile privind destabilizarea comerțului global. Acesta este cel mai recent episod din seria confruntărilor dintre Iran și Statele Unite, care pun presiune asupra armistițiului fragil negociat în ultimele luni și asupra eforturilor diplomatice de a preveni extinderea conflictului. Trump: „Vom câștiga într-un fel sau altul” La începutul săptămânii, drone iraniene au lovit principalul aeroport din Kuweit, avariind grav un terminal de pasageri. Atacul s-a soldat cu moartea unei persoane și rănirea altor zeci, iar aeroportul a fost închis temporar. În ciuda escaladării tensiunilor, președintele Donald Trump a declarat că este convins că administrația sa va reuși să gestioneze conflictul. „Vom câștiga într-un fel sau altul”, a afirmat Trump joi, în Biroul Oval. Context Administrația americană a salutat în același timp noul armistițiu convenit între Israel și guvernul libanez, în urma negocierilor mediate de SUA la Washington. Totuși, gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a respins acordul și a continuat atacurile în regiune. Situația din Liban complică și mai mult eforturile internaționale de a stabiliza zona și de a redeschide complet traficul prin Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru economia globală. Iranul a transmis că orice acord de încetare a focului trebuie să includă și conflictul din Liban.
Trump susține că un acord de pace cu Iranul ar putea fi încheiat în weekend
Președintele american Donald Trump a afirmat că Iranul este „destul de aproape” de semnarea unui acord de pace cu Statele Unite, precizând că o înțelegere ar putea fi atinsă „în weekend”. „Orice se poate întâmpla când ai de-a face cu Iranul. Este o parte foarte volatilă a lumii, probabil cea mai volatilă parte a lumii”, a spus Trump, în declarații făcute reporterilor în Biroul Oval. Potrivit acestuia, negocierile evoluează bine, iar punctul central al discuțiilor este angajamentul Iranului de a nu deține, dezvolta sau cumpăra vreodată o armă nucleară. Trump invocă forța militară a SUA, dar spune că preferă un acord scris Trump a susținut că Statele Unite ar avea capacitatea militară de a continua ofensiva timp de „încă două, trei săptămâni” și de a produce distrugeri masive, însă a afirmat că preferă o soluție diplomatică. „Aș prefera să nu fac asta. Este foarte ușor de făcut. Ei sunt pregătiți, vor să o facă, dar dacă putem obține ceva în scris care să realizeze același lucru fără să ucidem pe toată lumea, aș vrea să fac asta”, a spus Trump. Președintele american a adăugat că „majoritatea” oamenilor din administrația sa susțin această abordare, deși a admis că există și voci care ar prefera o altă opțiune. Washingtonul vrea să separe negocierile privind Libanul de cele cu Iranul Trump a declarat că administrația sa încearcă să trateze separat situația din Liban față de negocierile cu Iranul, pe motiv că cele două dosare sunt „foarte diferite”. Iranul a insistat în trecut că orice acord privind încheierea conflictului regional mai amplu trebuie să includă și oprirea luptelor din Liban, unde aliatul său Hezbollah s-a implicat în conflict la 2 martie. „Încercăm să le separăm. Este ceva foarte diferit. Am vorbit, de fapt, cu Hezbollah pentru prima dată. Nici nu știam că ei vorbesc”, a spus Trump. Potrivit acestuia, Hezbollah și Israelul ar fi convenit să nu deschidă focul, urmând ca situația să fie monitorizată. Iranul avertizează asupra unei reluări totale a conflictului Declarațiile lui Trump vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a avertizat miercuri că orice atac asupra Beirutului ar declanșa o „reluare pe scară largă” a războiului din Orientul Mijlociu. Avertismentul Teheranului subliniază fragilitatea negocierilor și riscul ca dosarul libanez să complice un eventual acord între Iran și Statele Unite. Trump laudă Israelul și pe Benjamin Netanyahu În aceleași declarații, Trump a descris Israelul și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu drept „un partener grozav”. „Israelul, uitați, a fost un partener grozav. Bibi Netanyahu a fost, pentru mine, un partener grozav. Pentru alții, nu atât de bun. Pentru mine, a fost foarte bun”, a afirmat Trump. Președintele american a mai spus că Israelul „a avut nevoie” de sprijinul Statelor Unite în confruntarea cu Iranul, pe care l-a descris drept „o problemă reală, o problemă mare, o problemă mondială”. Trump a susținut că Iranul „nu s-ar fi oprit la Israel” și că ar fi putut „arunca în aer Orientul Mijlociu”, justificând astfel implicarea Washingtonului în sprijinul aliatului său.
Neacșu atrage atenția asupra contractului de consultanță cu americanii: Suma din contractul de lobby cu firma americană depășește cu mult bugetul pentru consultanță al Administrației Prezidențiale
Într-o ediție transmisă live de Gândul, avocatul Toni Neacșu a comentat legalitatea contractului de consultanță încheiat între Administrația Prezidențială și firma de lobby din Statele Unite. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Avocatul Toni Neacșu susține că mult discutatul contract cu firma de lobby americană ar avea la bază câteva nereguli grave pentru Administrația Prezidențială. În primul rând, acesta scoate în evidență problematica bugetului de consultanță anual. Acesta spune că prin acest contract este cheltuit bugetul anual în doar două luni. „Până acum legalitatea sper să o verifice cei de la Curtea de Conturi, pentru că ei trebuie să facă lucrul ăsta. Ce știu eu și ce rezultă din analiza unor date publice chiar de pe site-ul Președinției, să știți, este faptul că suma aceea de bani prevăzută în contract depășește cu mult bugetul pentru cheltuieli de consultanță de anul acesta al Președinției României. Asta știm sigur. Adică cred că este încă o dată sau încă o jumătate, nu mai știu cât, e mult mai mult oricum. Dacă se vor plăti într-adevăr acele sume lunare, cum spun ei acolo, asta pe de o parte. ” Toni Neacșu: „Ei au încadrat juridic ca fiind un contract de consultanță juridică, dar nu e cazul, e un veritabil contract de lobby” De asemenea, avocatul susține că acest contract este doar oficial unul de consultanță. În realitate, scopul lui este obținerea de servicii de lobby în Statele Unite, la nivelul administrației prezidențiale de acolo. „Pe de altă parte, sigur, ei au încadrat juridic ca fiind un contract de consultanță juridică, să spunem așa. Adică e ca și cum ar fi încheiat un contract cu mine. Să spunem că până la urmă asta fac. Dau consultanță juridică ca avocat, nu e cazul acesta, e un veritabil contract de lobby, adică de, eu știu, o încercare de pus pile în Statele Unite. Contractul depășește pur și simplu limita prevăzută în buget. În momentul în care, eu știu, după două luni de zile am calculat eu că în două luni, dacă se plătește, se epuizează acel buget. Practic, acest contract nu va putea să mai meargă.”