Pentagonul le-a interzis în mod ilegal soldaților transgender să se înroleze în armata SUA, afirmă o instanță americană
Completul format din trei judecători ai Curții de Apel a SUA din districtul Columbia a concluzionat, luni, că ordinul executiv al președintelui Donald Trump de a exclude soldații transgender din serviciul militar încalcă probabil drepturile lor constituționale, potrivit Associated Press. Administrația a făcut apel după ce judecătoarea federală Ana Reyes a emis o ordonanță preliminară solicitată de avocații a șase persoane transgender care sunt membri activi ai armatei și a altor două persoane care doresc să se înroleze în armată. Majoritatea curții de apel a decis că ordonanța ar trebui să se limiteze la reclamanții care servesc în prezent în armată, dar nu și la cei care doresc să se înroleze. În ianuarie anul trecut, Trump a semnat un ordin executiv care susține că identitatea sexuală a membrilor transgender ai armatei „intră în conflict cu angajamentul unui soldat față de un stil de viață onorabil, sincer și disciplinat, chiar și în viața personală” și susținea că este „dăunătoare pregătirii militare”. Ca răspuns la ordin, secretarul apărării Pete Hegseth a emis o politică care îi descalifică prezumtiv pe cei cu disforie de gen din serviciul militar. Disforia de gen este suferința pe care o simte o persoană deoarece genul atribuit și identitatea de gen nu se potrivesc. Această afecțiune medicală a fost asociată cu depresia și gândurile suicidale. Ce spun judecătorii? Politica „pare să fie motivată de simpla dorință de a face rău unui grup nepopular din punct de vedere politic: persoanele care se identifică ca transgender”, a scris judecătorul Robert Wilkins în numele majorității. Wilkins a fost numit în funcție de președintele democrat Barack Obama. Într-o opinie separată, judecătorul Justin Walker a afirmat că magistrații nu au competența de a pune la îndoială decizia de a exclude soldații transgender. „Nu avem nici expertiza, nici autoritatea necesare pentru a decide dacă armata poate să-i excludă pe reclamanți din rândurile sale. Constituția atribuie această autoritate Congresului și Comandantului Suprem”, a scris Walker, care a fost numit de Trump, un republican. Judecătoarea Judith Rogers, care a fost numită de președintele democrat Bill Clinton, s-a alăturat opiniei lui Wilkins, dar a exprimat și ea o opinie parțial disidentă.
Au ajuns să poarte măști de gaz din cauza vecinei. Acum cer despăgubiri de 200.000 de dolari
John și Trudy Benjamin locuiesc în cartierul Parkrose Heights de peste 40 de ani. Din august anul trecut, viața lor s-a schimbat complet. O căsuță mobilă parcată pe proprietatea vecină a început să emane un miros insuportabil, descris drept un amestec de apă uzată și substanțe chimice. Trudy, în vârstă de 67 de ani, a observat prima dată mirosul venind de la rulota vecinei Karen Ward. Inițial suportabil, mirosul a devenit treptat copleșitor. Cuplul nu mai putea face grădinărit sau să se relaxeze în propria curte, relatează New York Post. Avocatul cuplului, Karl Anuta, suspectează că o toaletă chimică din căsuță s-ar fi revărsat în sol. Ward ar fi folosit înălbitor pentru a masca mirosul. Înălbitorul cu clor amestecat cu amoniacul din urină produce gaz cloraminic extrem de toxic. Consecințe grave John, de 77 de ani, a leșinat din cauza mirosului și și-a fisurat rotula. A avut nevoie de o operație și de terapie fizică. Medicii au recomandat cuplului să-și părăsească locuința temporar. Cuplul a fost nevoit să țină ferestrele închise permanent. Ieșitul din mașină în alee se făcea doar cu mască de gaz cu filtre de carbon. Ce spune vecina Karen Ward, fără avocat, a transmis că toaleta și fosa septică portabilă au fost îndepărtate la sfârșitul lunii aprilie. Reziduurile au fost curățate. Cuplul susține însă că mirosul persistă. Amețelile și greața continuă să afecteze atât familia, cât și vizitatorii. Ce cer în instanță Soții Benjamin cer daune morale de până la 200.000 de dolari. Solicită și îndepărtarea căsuței mobile sau interzicerea utilizării acesteia până la conectarea la rețeaua de canalizare.
Nick Adams: Îmi doresc ca românii să se îndrăgostească de America cunoscând-o direct, așa cum și eu m-am îndrăgostit de țara și de poporul d-voastră
Nick Adams, trimisul special al președintelui Donald Trump, a susținut un discurs în cadrul „European Awareness Days – European Economic Forum 2026”, organizat de ECR la Cluj-Napoca. Acesta a vorbit despre prima sa vizită în România, despre relațiile dintre Europa și Statele Unite și a adresat o invitație românilor de a vizita America. Nick Adams a declarat că aceasta este prima sa vizită în România și că a venit cu așteptări mari, care „nu doar că au fost îndeplinite, ci chiar depășite”. Acesta a explicat că România l-a impresionat prin cultură, oameni și limbă și a spus că „a asculta limba română înseamnă a auzi limba iubirii”. Nick Adams a declarat că își dorește ca românii să viziteze Statele Unite și i-a invitat pe participanți să i se alăture în America, în special în contextul celebrării a 250 de ani de la proclamarea independenței SUA. „Îmi doresc ca un număr cât mai mare de români să se îndrăgostească de America cunoscând-o direct, așa cum și eu m-am îndrăgostit de țara și de poporul dumneavoastră”, a spus Nick Adams. El a conchis că legăturile dintre popoarele Europei și cele ale Statelor Unite pot deveni și mai puternice prin contact direct, turism și cunoaștere reciprocă.
Crin Antonescu: Bolojan reclamă întrebările tendențioase ale presei atunci când i se pun întrebări incomode. Trebuie să explice românilor ce face cu banii lor
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Crin Antonescu, politician, istoric și fost președinte al PNL, a comentat cheltuielile legate de programul SAFE și relația României cu Statele Unite. Invitatul a spus că autoritățile nu explică suficient cum sunt folosiți banii publici și de ce anumite decizii sunt luate fără o dezbatere. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Antonescu a criticat lipsa de transparență privind sumele uriașe discutate pentru apărare și securitate. Românii sunt obligați să plătească fără să primească explicații Fostul lider liberal a spus că populația suportă costurile economice. Autoritățile evită să ofere răspunsuri clare despre proiectele finanțate. „Cu SAFE… Deci noi, repet, o ciupim pe o bătrână din 3.500 de lei pensie, dar nu discutăm… Un miliard, 16 miliarde sau… Am încurcat eu cifrele. 17 miliarde aproape, da? 17 miliarde.”, spune el. Antonescu a afirmat că oamenii au dreptul să știe exact pe ce sunt cheltuiți acești bani. „Dar ce luăm de ei? Dar care sunt, trebuie să spun așa, pe înțelesul poporului, că poporul e bun să dea banul.”, afirmă acesta. Invitatul a spus că nici explicațiile oficiale nu sunt suficiente. „Am văzut militari. Dar nu știu nici ei exact de ce. Păi cine știe exact de ce? Numai domnul Jurcă? Atunci iasă domnul Jurcă.”, spune Crin Antonescu. Crin Antonescu: „Tendențioase sau nu, sunt niște întrebări la care ești obligat să răspunzi dacă ești prim-ministru” Fostul lider liberal a criticat și reacțiile premierului Ilie Bolojan atunci când este întrebat despre aceste subiecte. „În momentul când întrebi ceva, domnul Bolojan se îmbufnează și zice că e o întrebare tendențioasă. Păi acum, astea sunt întrebările. Tendențioase sau nu, sunt niște întrebări la care ești obligat să răspunzi dacă ești prim-ministru.”, afirmă acesta. Crin Antonescu a vorbit și despre relația României cu Statele Unite și despre ceea ce el numește „momentul adevărului”. „Acum e momentul adevărului. Și e momentul adevărului să vedem de fapt de ce. Cum am ajuns noi? Unde s-a întrerupt firul, exercițiul zilnic al acestui parteneriat cu SUA.”, spune el. Invitatul a amintit și perioada în care România cumpăra sisteme Patriot și relația cu Washingtonul părea mai apropiată. „Mi-aduc aminte că el era atât de funcțional încât s-a dus Iohannis, că el era președinte atunci, am cumpărat Patriot. S-a mai dus, am făcut cadou Patriot. Deci comunicam, fără niciun lobby. Unde s-a rupt? Și de ce?”, susține invitatul.
Bulgaria limitează staționarea aeronavelor militare americane, pe fondul blocajului privind Visa Waiver
Rumen Radev a spus, la începutul ședinței de guvern, că a cerut includerea Bulgariei în programul Visa Waiver în timpul unei convorbiri cu președintele american Donald Trump, însă partea americană nu a transmis până acum un răspuns favorabil. „În cadrul ședinței anterioare a Consiliului de Miniștri, am anunțat că, în cadrul discuției pe care am purtat-o cu președintele Statelor Unite, am solicitat eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii bulgari. Până în prezent nu am primit un răspuns pozitiv și înțeleg pe deplin complexitatea procedurilor normative și necesitatea unui interval de timp, însă și noi avem propriile noastre priorități și proceduri și nu putem da un răspuns pozitiv la solicitarea privind prelungirea șederii aeronavelor-cisternă pe Aeroportul din Sofia”, a declarat prim-ministrul Radev, potrivit BTA. Radev a discutat luna aceasta cu președintele american Donald Trump și a cerut eliminarea vizelor pentru cetățenii bulgari care călătoresc în SUA. Radev a spus că a cerut ca subiectul să fie analizat de urgență, dar nu a primit până acum un răspuns pozitiv. Bulgaria găzduiește aeronave militare americane pe aeroportul din Sofia, în baza unui acord valabil până la sfârșitul lunii mai. Premierul bulgar a anunțat că guvernul va aproba vineri prelungirea staționării aeronavelor americane până la sfârșitul lunii iunie, pentru a le da Statelor Unite timp să își regândească poziția. Radev a obținut o victorie clară la alegerile parlamentare din 19 aprilie.
Trump promitea pace în Gaza, dar Consiliul pentru Pace se prăbușește înainte să înceapă
Deși inițiativa a fost prezentată ca un moment decisiv pentru pacea din Orientul Mijlociu, lipsa finanțării și problemele instituționale întârzie implementarea planurilor anunțate, scrie The Independent. Consiliul pentru Pace a fost lansat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate în Elveția, la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv lideri din Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a descris atunci proiectul drept un mecanism capabil să „facă aproape orice” în gestionarea crizelor internaționale. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat pentru lipsa de transparență Încă de la început, proiectul a fost privit cu rezerve de mai multe state occidentale. Unele țări NATO, inclusiv Marea Britanie, au evitat să se implice, invocând temeri legate de extinderea atribuțiilor consiliului și de posibila asociere cu Rusia. Criticii susțin că documentul fondator al organizației este vag și că inițiativa seamănă mai degrabă cu o încercare a lui Trump de a crea o alternativă la Organizația Națiunilor Unite. În plus, mecanismul financiar ridică semne serioase de întrebare. Potrivit Financial Times, fondurile promise pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și aprobat de ONU. O parte dintre donații ar fi fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, fără mecanisme independente de transparență. Consiliul pentru Pace al lui Trump nu a reușit să implementeze proiectele promise Statele participante promiseseră aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump anunțase o contribuție suplimentară de 10 miliarde de dolari din partea SUA. Cu toate acestea, până în prezent, proiectele concrete nu au fost puse în aplicare. Printre inițiativele blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată de Emiratele Arabe Unite cu 100 de milioane de dolari, dar și activitatea comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea Fâșiei Gaza. În paralel, negocierile privind conflictul cu Iranul și extinderea Acordurilor Abraham complică și mai mult situația diplomatică. Probleme precum controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear iranian și relațiile dintre Israel și statele musulmane din regiune rămân fără soluții clare. În acest context, criticii susțin că administrația Trump încearcă să domine scena internațională prin evenimente spectaculoase și declarații ambițioase, însă implementarea efectivă a proiectelor se dovedește mult mai dificilă decât promisiunile inițiale.
Dan Dungaciu cere desființarea Ambasadei României de la Washington, după anunțul că România a angajat o firmă de lobby
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a intervenit în emisiunea „Ai Aflat!” cu un comentariu legat de contractul de lobby angajat de Nicușor Dan cu o companie din Statele Unite. Numărul doi în AUR susține că gestul arată „disperarea” autorităților române în contextul relației cu Washingtonul și cere desființarea Ambasadei României în SUA. În cadrul emisiunii „Ai Aflat!”, Dan Dungaciu a spus că demersul asumat de președintele Nicușor Dan arată un eșec al Cotroceniului dar și un eșec al diplomaților români de la Washington, fapt care a dus la semnarea contractului cu firma de lobby. „Această strategie a Cotroceniului arată un eșec de un an de zile. Un eșec de etapă. Ar trebui să fie completată, evident, cu desființarea ambasadei României de la Washington, cu aducerea diplomaților acasă, cu aducerea consulilor acasă, ca să nu mai vorbim de Ministerul de Externe. Este inadmisibil să dai jumătate de milion de dolari pe lună în condițiile în care tu ai ambasadă, nu ți-ai schimbat ambasadorul, nu ți-ai schimbat funcționarii și ai, teoretic, un Minister de Externe”, a declarat el. Dungaciu a mai spus că problema României ține de lipsa unor garanții reale de securitate. Întrebat dacă apelarea la un contract de lobby arată o stare de reorientare din partea Cotroceniului, Dungaciu a precizat că „este o chestiune de disperare”. „Gândiți-vă un pic: de ce Donald Trump nu trimite 5.000 de soldați în România, în pofida schimbărilor pe picior pe care le-am făcut deja?”, a continuat liderul AUR. De asemenea, el a oferit trei explicații pentru lipsa unei suplimentări a prezenței militare americane în România. „Unu, (nr: Donald Trump) nu trimite soldați în România pentru că nu crede că e o problemă de securitate în sudul flancului estic. Și atunci va trebui să lămurim de ce America crede asta. Doi, nu trimite soldați pentru că n-are încredere în actuala conducere de la București. Și va trebui să fie lămurit asta. Nu trimite soldați pentru că, nu-i așa, cum zic unii, americanii s-au înțeles cu rușii și ne-au vândut pentru a nu știu câta oară. Nu știu care e răspunsul. Dar nu pot să fie alte tipuri de răspunsuri. Toată chestiunea trebuie să fie lămurită. De ce, după ce s-a spus că 4.000 de soldați americani pleacă din Polonia, Donald Trump vine și spune: „Nu! Vor veni 5.000”. Adică 4.000, plus încă 1.000. Și despre noi nu se vorbește nimic. Lucrul ăsta trebuie clarificat”, a declarat Dungaciu. „Este gestul unei disperări” Prim-vicepreședintele AUR a mai spus că România nu are, în prezent, o strategie coerentă de securitate. „De fapt, tot gestul ăsta de la Cotroceni este gestul unei disperări, pentru că noi simțim că ne fuge pământul de sub picioare. Suntem în două situații post-război sau vom fi: post-război – Orientul Mijlociu, post-război – Ucraina. N-avem niciun punct ferm de sprijin și, în loc să ne fi dus de la început – noi am mai spus-o asta -, domnule, pe chestiunea cu Ucraina, du-te și întreabă Washingtonul și fă ce spune Washingtonul. Noi semnalizăm, pe de o parte, Washingtonul, dar, în termeni de proiect de securitate, cea mai importantă pentru România – jucăm cu spațiul european, deci n-avem, practic, nicio strategie, nicio coerență, niciun punct fix. Este disperarea căutării unui punct ferm în politica externă și de securitate. România, în acest moment, nu are așa ceva”, a explicat el. Vizionați integral emisiunea: Dungaciu: „Conducătorii României au eșuat” Dan Dungaciu a continuat cu criticile la adresa Administrației Prezidențiale care a apela la contractul de lobby. El a amintit că AUR, deși a fost acuzată că ar avea un contract de lobby, nu a încheiat un astfel de document niciodată. „1. Luni de zile ne-au acuzat pe noi, cei de la Alianța pentru Unirea Românilor – AUR că suntem prea aproape de Administrația Donald J. Trump, că mergem în SUA, facem conferințe, scriem cărți despre America și noua administrație. În timp ce la ei era un concurs de „cine îl atacă mai abitir pe noul președinte american”. Atitudinea anti-Trump a devenit criteriu de promovare în cariera de demnitar sau funcționar în statul român. 2. Am fost acuzați noi că am fi plătit în #America contracte de lobby. Nu am făcut asta niciodată. Noi am mers acolo pentru că așa am crezut și credem în continuare. Nu ne-am schimbat nici părerile nici atitudinile. 2. Astăzi, cei care conduc vremelnic România au realizat că au eșuat. Eșecul administrației de la București pe relația cu #America nu mai poate fi ascuns în spatele comunicatelor oficiale și al fotografiilor protocolare. Când o țară ajunge să contracteze firme de lobby pentru a-și reconstrui imaginea la Washington, înseamnă că relația politică reală s-a deteriorat profund. Diplomația autentică a fost înlocuită cu marketing politic plătit. Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR „Vom cădea între scaune” 3. Dacă plătim o jumătate de milion de dolari pe lună, de ce mai ținem Ambasada României de la Washington, consulatele, zecile de diplomați? Plus Ministerul de Externe? Să închidem tot și să chemăm lobby-știi să de facă politica externă și de securitate! Asta este #diplomația pe #factură a Administrației #Dan. 4. Polonia nu a plătit pentru întâlnirile de la Casa Albă ale Președintelui Karol Nawrocki. Pentru că acolo este vorba despre valori, atitudini comune, viziuni similare asupra lumii și asupra societăților. Nu e cazul cu cei care conduc #România de azi. Ei nici nu pot, nici nu înțeleg. 5. Bucureștiul oficial își schimbă opțiunile precum ciorapii. Bucureștiul plătește sperând că greșelile trecutului recent vor fi uitate. Este însă un eșec anunțat. Vom ajunge în situația în care oricum #America nu va avea încredere în noi – pentru că un stat serios își câștigă respectul, nu îl cumpără! -, iar europenii se vor simți din nou, precum în WW2, trădați. Vom cădea între scaune”, a scris Dungaciu pe Facebook. AUTORUL RECOMANDĂ: Cristoiu critică contractul de lobby angajat de Nicușor Dan: Este jignitor pentru poporul român/Muraru trebuie să plece Dan Dungaciu: „România a ajuns să își cumpere credibilitatea externă după ce actuala putere a compromis interesele statului român”
Miniștrii de Externe din Australia, India, Japonia și SUA se întâlnesc la New Delhi
La întâlnire participă ministrul de externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, ministrul de externe al Japoniei, Toshimitsu Motegi, și ministrul de externe al Australiei, Penny Wong. Potrivit Ministerul indian de Externe, cei patru miniștrii vor discuta despre evoluțiile recente din regiunea Indo-Pacific și despre modalitățile de a promova cooperarea între națiunile lor, notează Associated Press. De asemenea, se așteaptă ca liderii să discute despre războiul din Iran și despre întreruperea transporturilor de energie prin Strâmtoarea Ormuz. Cele patru națiuni alcătuiesc grupul Quad, un parteneriat strategic cheie pentru cooperarea în domeniul securității maritime, al lanțurilor de aprovizionare și al strategiei regionale, pe măsură ce China își extinde influența militară și economică în regiunea Indo-Pacific. Alianța Quad a acuzat în repetate rânduri că Beijingul își etalează puterea militară în Marea Chinei de Sud și că își impune în mod agresiv pretențiile teritoriale maritime. China susține că armata sa are un caracter pur defensiv, menit să protejeze ceea ce consideră drept drepturile suverane ale țării și califică Alianța Quad drept o încercare de a-i limita creșterea economică și influența. Întâlnirea are loc la câteva zile după vizita președintelui american Donald Trump în China, o călătorie urmărită cu atenție la New Delhi pentru a detecta semne ale unei eventuale schimbări în abordarea Washingtonului față de Beijing. Rubio, care se află în India încă de sâmbătă, a precizat că Washingtonul își dorește ca Quad să depășească statutul de platformă de dialog și să ia măsuri mai concrete în privința unor chestiuni precum securitatea maritimă și mineralele critice. El a mai spus că oficialii lucrează la organizarea unui summit al celor patru lideri în cursul acestui an, deși nu a fost anunțată încă nicio dată.
Administrația Nicușor Dan a încheiat un contract de consultanță pentru relațiile cu Guvernul și Congresul SUA. Ce prevede acordul de 565.000 USD pe lună
„Aprofundarea relației strategice cu Statele Unite ale Americii, în toate domeniile, este un obiectiv de interes național, asumat la nivel instituțional și susținut prin consens politic de forțele democratice pro-occidentale din România. El răspunde, de asemenea, unei așteptări a majorității cetățenilor noștri. Prin proiecte bilaterale concrete, în domeniile apărării, securității, energiei și tehnologiilor de vârf, România devine mai puternică, deopotrivă în beneficiul românilor, al aliaților și partenerilor țării noastre. În sensul celor de mai sus, Administrația Prezidențială informează că a încheiat un contract de consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA. Contractul vizează atingerea unor obiective de importanță strategică pentru România: creșterea capacității de apărare și de descurajare, atragerea de investiții cu impact semnificativ, i ntegrarea în structuri internaționale importante, libera circulație a cetățenilor, combaterea traficului de persoane și a criminalității transnaționale, și altele. Contractarea acestor servicii s-a făcut pe temeiul unui acord politic asumat explicit de liderii partidelor și formațiunilor parlamentare pro-occidentale și e în conformitate cu atribuțiile constituționale ale Președintelui României în domeniul politicii externe și al securității naționale. Contractul a fost încheiat cu firma Eversheds Sutherland (US) LLP, o societate globală prezentă și în România, cu o experiență semnificativă în domeniul relațiilor guvernamentale și al consultanței strategice. Prestigiul câștigat îi conferă companiei Eversheds Sutherland acces direct la mediile politice și administrative relevante la Washington. Contractarea acestui tip de servicii reprezintă o practică uzuală în relația cu administrația americană, utilizată și de alte state aliate, pentru facilitarea dialogului instituțional și pentru susținerea unor obiective de interes național în raport cu Administrația și Congresul SUA. Această inițiativă completează demersurile oficiale ale Președintelui României, ale Guvernului, ale Parlamentului și ale celorlalte instituții naționale relevante. Obiectivul general al acestui contract este apărarea și promovarea intereselor strategice ale României, consolidarea Parteneriatului cu Statele Unite și creșterea capacității statului român de a apăra eficient interesele cetățenilor noștri într-un context internațional impredictibil. Contractul are o durată inițială de 6 luni și stabilește un plafon maxim de remunerare de 565.000 USD/lună, în funcție de serviciile și livrabilele furnizate. Administrația Prezidențială își reafirmă angajamentul pentru transparență instituțională, utilizarea responsabilă a fondurilor publice și consolidarea aportului țării noastre la unitatea euroatlantică, unul din fundamentele politicii externe și de securitate a României”, arată Palatul Cotroceni.
Analiză Reuters: Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran
Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran. McDonald’s, Whirlpool, Procter & Gamble, Continental și alte marii mega-companii, sunt afectate de războiul din Orientul Mijlociu. Impasul din Ormuz a costat deja coorporațiile cel puțin 25 miliarde de dolari, iar factura continuă să crească, conform unei analize Reuters. O analiză a declarațiilor corporative de la începutul conflictului, emise de companiile listate la bursă în Statele Unite, Europa și Asia, oferă o imagine sumbră în ceea ce privește consecințele. Companiile se confruntă cu creșterea prețurilor energiei, fracturarea lanțurilor de aprovizionare și cu rute comerciale blocate de strânsoarea Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, preia Profit.ro, o analiză Reuters. Cel puțin 279 de companii au menționat războiul ca factor declanșator pentru acțiuni defensive menite să atenueze impactul financiar, inclusiv creșteri de prețuri și reduceri ale producției, arată analiza Reuters. Altele au suspendat dividendele sau răscumpărările de acțiuni, au concediat personal, au adăugat suprataxe pentru combustibil sau au solicitat asistență guvernamentală de urgență. Nu se întrevede sfâșitul crizei Turbulențele – cele mai recente dintr-o serie de evenimente globale destabilizatoare pentru afaceri în urma pandemiei de COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina – temperează așteptările pentru restul anului, fără semne clare privind un acord pentru a pune capăt conflictului. “Acest nivel de declin în industrie este similar cu ceea ce am observat în timpul crizei financiare globale și chiar mai mare decât în alte perioade de recesiune”, a declarat recent CEO-ul Whirlpool, Marc Bitzer, după ce grupul și-a redus la jumătate previziunile pentru întregul an și și-a suspendat dividendele. Acțiunile producătorului american de electrocasnice, prezent în România prin intermediul Beko Europe, joint-venture controlat împreună cu turcii de la Arcelik, s-au prăbușit la cel mai redus nivel din ultimii 14 ani în urma anunțului. Consumul în declin Pe măsură ce creșterea economică încetinește, puterea de stabilire a prețurilor va slăbi, iar costurile fixe vor deveni mai greu de absorbit, spun analiștii, ceea ce amenință marjele de profit în al doilea trimestru și ulterior. Creșterile susținute ale prețurilor vor alimenta probabil inflația, afectând încrederea deja fragilă a consumatorilor. “Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare”, potrivit șefului Whirlpool. Cele mai afectate industrii și efectele în lanț Costuri în creștere pentru multe materiale Producătorul de electrocasnice nu este singurul. Companii precum Procter & Gamble, Karex și Toyota au avertizat asupra costurilor tot mai mari, în contextul în care conflictul intră în a treia lună. Blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Hormuz a împins prețurile petrolului peste 100 de dolari pe baril, în creștere cu peste 50% comparativ cu prețurile dinaintea războiului. Închiderea rutei a dus la creșterea costurilor de transport, la reducerea aprovizionării cu materii prime și la blocarea unor rute comerciale esențiale pentru fluxul de mărfuri. Livrările de îngrășăminte, heliu, aluminiu, polietilenă și alte input-uri esențiale au fost afectate. O cincime dintre companiile incluse în analiză – care produc de toate, de la cosmetice la anvelope și detergenți, până la furnizori de servicii de croaziere și aeriene – au semnalat o lovitură financiară din cauza războiului. Pierderi pe linie Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte industrii trag un semnal de alarmă. Toyota a avertizat asupra unei pierderi de 4,3 miliarde de dolari. P&G a estimat o pierdere de 1 miliard de dolari după impozitare. Gigantul din fast-food McDonald’s a declarat, la începutul lunii, că se așteaptă la o inflație a costurilor pe termen lung mai mare din cauza perturbărilor continue ale lanțului de aprovizionare. Producătorul german de anvelope Continental se așteaptă la o pierdere de cel puțin 100 de milioane de euro începând cu al doilea trimestru, din cauza creșterii prețurilor petrolului, care a dus la scumpirea materiilor prime. Sectoarele orientate către consumatori, inclusiv industria auto, telecomunicațiile și produsele de uz casnic, înregistrează revizuiri negative de peste 5% pentru următoarele 12 luni, a spus Gerry Fowler, șeful strategiei pentru acțiuni europene la UBS. În Japonia, analiștii au înjumătățit estimările privind creșterea profiturilor în al doilea trimestru, până la 11,8%, comparativ cu finele lunii martie. Recomandarea autorului: Alte 25 de nave au ieșit prin Strâmtoarea Ormuz, cu aprobarea Iranului. Statul islamic a permis trecerea a 117 nave în ultimele 4 zile