SUA și China vor purta discuții despre riscurile globale ale modelelor avansate de AI în toamn

sua-si-china-vor-purta-discutii-despre-riscurile-globale-ale-modelelor-avansate-de-ai-in-toamn

SUA și China vor purta discuții despre inteligența artificială în septembrie. Discuțiile interguvernamentale se vor concentra pe atenuarea riscurilor globale ale modelelor avansate de inteligență artificială. Delegațiile de la Washington și Beijing se vor întâlni în septembrie pentru a negocia reglementarea inteligenței artificiale, chiar înainte de vizita programată în SUA a lui Xi Jinping.  Loading … Xi are o vizită programată în SUA Cele două superputeri rivale în domeniul tehnologic încearcă să atenueze riscurile asociate cu modelele de AI în continuă dezvoltare. Stabilirea discuțiilor reprezintă un rezultat favorabil pentru ambele puteri ca urmare a summitului de la Beijing din luna mai, unde s-au întâlnit președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping. Donald Trump și Xi Jinping / Foto – Mediafax Întâlnirile bilaterale între delegațiile sino-americane sunt așteptate să aibă loc înainte de vizita programată a lui Xi în SUA pe 24 septembrie, potrivit Reuters. Datele finale privind dialogul interguvernamental nu sunt încă cunoscute. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, va fi cel care va conduce delegația americană. Locul precis al întâlnirii, agenda formală și lista mai largă de participanți pentru ambele națiuni urmează să fie stabilite. Ambele guverne examinează din ce în ce mai mult implementarea modelelor avansate de inteligență artificială în domeniul militar, în securitate, administrație și în afaceri. Preocupările strategice se concentrează pe potențialul acestor tehnologii de a spori capacitățile operaționale militare, de a facilita atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice și de a destabiliza piețele globale. Proprietatea intelectuală și securitatea cibernetică, în agenda de discuții În timpul unui interviu televizat recent, Bessent a evidențiat problemele legate de proprietatea intelectuală: „Descoperim filigrane ale modelelor noastre lingvistice americane pe multe dintre modelele chinezești, iar acest lucru este inacceptabil”, a spus Bessent. „Vom analiza acest aspect în următoarele zile sau săptămâni.” Donald Trump și Xi Jinping / Foto – Mediafax Reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, a confirmat că mai multe agenții federale evaluează implicațiile comerciale ale dezvoltării tehnologiei chineze. „Analizăm foarte atent modul în care China își propagă dezvoltarea inteligenței artificiale pentru a ne asigura că firmele noastre concurează… în condiții de concurență echitabile”, a declarat Greer. China și SUA reiau dialogul într-un context tensionat al cursei AI Discuțiile din septembrie vor marca primul dialog oficial SUA-China privind inteligența artificială sub administrația Trump. Eforturile diplomatice anterioare privind inteligența artificială sub fostul președinte Joe Biden s-au încheiat cu un acord de menținere a controlului uman asupra desfășurării armelor nucleare.Washingtonul a implementat deja restricții la exportul de cipuri avansate de inteligență artificială destinate Chinei. Administrația Trump s-a abținut până acum de la adăugarea firmelor de tehnologie chineze precum DeepSeek și CXMT pe listele negre ale SUA pentru a gestiona tensiunile bilaterale. În paralel, autoritățile chineze iau în considerare restricții privind accesul străin la sistemele de inteligență artificială dezvoltate pe plan intern. Analiștii indică faptul că agenda Beijingului prioritizează abordarea capacităților de hacking ale sistemului Mythos, nelansat de Anthropic. China solicită, de asemenea, clarificări cu privire la potențialele reglementări americane care vizează modelele chineze de AI. Oficialii chinezi își vor desemna delegația interministerială în luna următoare. Guvernul de la Beijing își propune să se concentreze pe discuții despre tehnologie, mai degrabă decât pe negocieri politice mai ample. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente punctuale. Ce spune analistul despre un posibil atac asupra unui stat NATO

stefan-popescu-avertizeaza-ca-aliantele-s-au-transformat-in-aliniamente-punctuale.-ce-spune-analistul-despre-un-posibil-atac-asupra-unui-stat-nato

Ștefan Popescu avertizează că alianțele s-au transformat în aliniamente. Analistul în politică externă susține că niciun stat NATO nu ar intra direct în război dacă ar exista un atac asupra Alianței Nord-Atlantice. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Lumea bipolară nu s-a refăcut și nici nu se va mai reface Invitat la Marius Tucă Show, Ștefan Popescu susține că se petrece o schimbare a lumii înspre multipolaritate, iar China este principalul motor. Acesta afirmă că nu vede cum s-ar mai putea întoarce lumea la o structură bipolară. Analistul menționează că SUA nu își mai pot controla aria strategică occidentală. În același timp, afirmă Popescu, India și Turcia devin poli de putere mondială. „China este motorul schimbării. Lumea bipolară nu s-a refăcut. Eu nu mai cred că putem ajunge la un nou bipolarism, cum vorbesc foarte mulți colegi de-ai mei și alți experți care spun că acum o să fie China ce au fost Statele Unite. Eu cred că lumea nu mai poate fi controlată nu numai dintr-un singur punct, nici măcar din două puncte, fie ele și Statelor Unite sau China. Statele Unite nu-și mai pot controla lumea, aria strategică occidentală. Vedeți că nu se mai pot întinde. Și sunt alte puteri, India și Turcia. Sunt alte țări cu orizont strategic care își reafirmă prezența pe scena mondială.”, explică analistul. Unde au dispărut alianțele? Analistul susține că acest peisaj multipolar a făcut să dispară alianțele. Mai mult de atât, vechile alianțe s-au transformat în aliniamente punctuale, adică în înțelegeri pe anumite puncte de interes. Acesta afirmă că nimeni nu se poate lăuda că în cazul unui atac asupra unui stat NATO va reacționa fără ezitare. Popescu susține că multe state NATO nu ar sări direct în război. „Suntem într-un peisaj multipolar, dar într-un peisaj în care au dispărut alianțele. Asta este și criza, și dilemele pe care le resimțim noi, românii. Faptul că alianțele au devenit aliniamente punctuale. Discutăm și în Europa de coaliții de voință. Asta înseamnă că noi înșine nu mai credem că putem acționa la 27 de state în Uniunea Europeană, la 32 NATO. Nimeni nu mai poate spune sigur ce s-ar întâmpla dacă unul din aliați ar fi atacat. Ar sări acum imediat în război. Nu știu, nu prea cred.”, susține Popescu. Marele conflict al următorului deceniu – Turcia vs Israel Expertul în politică externă afirmă că prevede un conflict major între Turcia și Israel. În timp ce Grecia se apropie de Israel, Turcia își afirmă o poziționare distanțată. Analistul susține că se pot face aranjamente cu adversari sau se pot trăda înțelegeri cu proprii aliați. „Deci alianțele au suferit și ele sunt a doua mutație pe scena lumii, în ordinea internațională. Uneori poți avea un aranjament tactic cu un adversar. S-a văzut acest lucru și împotriva propriilor tăi aliați. Cazul Turcia-Grecia. Adică este, cum să spun, elocvent, Grecia, care se apropie de Israel, iar Turcia se afirmă… Probabil va fi marele conflict al viitorului, poate al deceniului următor, între Turcia și Israel.”, afirmă expertul în politică externă.  Temerile privind declanșarea unui război dintre Israel și Turcia s-au amplificat de la războiul cu Iran. Erdogan l-a denunțat în mod repetat pe Netanyahu pentru bombardarea Iranului și uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Premierul Bibi Netanyahu l-a criticat dur pe Erdogan că ar „vrea să distrugă Israelul”. Acesta a menționat că președintele Turciei „a uitat că Imperiul Otoman a apus”.

Canada anulează ceremonia comună cu SUA pentru inaugurarea podului Gordie Howe

canada-anuleaza-ceremonia-comuna-cu-sua-pentru-inaugurarea-podului-gordie-howe

„Având în vedere măsurile comerciale anunțate de Statele Unite la începutul acestei săptămâni, ar fi nepotrivit să organizăm un eveniment festiv comun între cele două țări”, a declarat Jenna Ghassabeh, purtătoare de cuvânt a ministrului canadian al Infrastructurii, Gregor Robertson, potrivit AP. Decizia autorităților canadiene vine pe fondul noilor tensiuni comerciale dintre cele două țări. Anunțând noile taxe vamale, Trump a acuzat Canada că discriminează produsele americane, în special automobilele, băuturile alcoolice și produsele lactate. Canada va organiza propria ceremonie Ceremonia comună era programată pentru 24 iulie, iar podul urmează să fie deschis circulației pe 27 iulie. Canada a anunțat că va marca singură inaugurarea printr-un eveniment organizat vineri, în timp ce nu este clar dacă Statele Unite vor organiza o ceremonie separată. „Rămânem angajați să deschidem podul pe 27 iulie și să sărbătorim acest moment alături de canadieni pe 24 iulie”, a transmis Ghassabeh. Un proiect de aproape 4,4 miliarde de dolari Podul Gordie Howe are o lungime de 2,4 kilometri și traversează râul Detroit, urmând să devină una dintre cele mai importante legături comerciale dintre Canada și Statele Unite. Construcția sa a început în 2018, costul proiectului ridicându-se la aproape 4,4 miliarde de dolari. Canada a finanțat construcția în baza unui acord care îi permite să recupereze investiția din taxele de trecere, însă administrația Trump a încercat să renegocieze aceste condiții. În februarie, Trump a cerut chiar ca guvernul american să primească cel puțin 50% din proprietatea podului și a formulat și alte solicitări nespecificate. Podul poartă numele legendarului jucător canadian de hochei Gordie Howe, care a evoluat timp de 25 de sezoane pentru Detroit Red Wings. Amenințarea unui nou război comercial Casa Albă a precizat că noile tarife vamale vor intra în vigoare peste 30 de zile, lăsând loc unor eventuale negocieri între cele două state. Premierul canadian Mark Carney a declarat că guvernul său continuă să creadă în beneficiile „comerțului liber și echitabil” și este pregătit să negocieze cu administrația Trump. În schimb, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a cerut represalii în cazul în care taxele vor fi aplicate. „Dacă aceste tarife vor intra în vigoare, Canada trebuie să răspundă tarif pentru tarif, dolar pentru dolar”, a scris acesta pe rețelele de socializare.

SUA va anunța în curând noi tarife pentru 60 de țări. Ar putea viza și Uniunea Europeană

sua-va-anunta-in-curand-noi-tarife-pentru-60-de-tari.-ar-putea-viza-si-uniunea-europeana

„În curând vor fi anunțate noi tarife care vizează aproximativ 60 de țări”, a declarat marți, într-un interviu reprezentantul pentru Comerț al Casei Albe, Jamieson Greer, potrivit AFP. Un rezultat este așteptat până la finalul săptămânii Rezultatul este așteptat până la sfârșitul săptămânii și „ar trebui să vedem în curând unele mișcări”. Totuși, a transmis că „nu pot specifica un calendar”. Tarifele ar putea viza principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, inclusiv Uniunea Europeană. Sunt destinate să înlocuiască tarifele temporare de 10% impuse de Donald Trump, în urma  invalidării de către Curtea Supremă a celor implementate anul trecut. La sfârșitul lunii februarie, cea mai înaltă instanță judecătorească din SUA a anulat o parte semnificativă a tarifelor solicitate de președintele american. Aceasta a hotărât că Trump a interpretat greșit o lege pentru a le justifica. Tarifele specifice sectorului, care vizează industrii precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul, nu sunt afectate, potrivit sursei. Tarife vamale anunțate de Trump în februarie Donald Trump anunțase atunci implementarea unor noi tarife vamale. Ele erau bazatr pe un alt act legislativ, care îl autoriza să aplice aceste suprataxe doar pentru o perioadă maximă de 150 de zile. La începutul lunii iunie, în urma investigațiilor, Jamieson Greer a propus impunerea unui tarif vamal de 12,5% pentru aproximativ 45 de țăriî. Potrivit departamentului său, nu implementaseră o interdicție privind importul de bunuri produse prin muncă forțată. Pentru Canada, Ecuador, UE, Indonezia, Mexic și Pakistan, administrația Trump propune o rată redusă de 10%. Același lucru este valabil și pentru Regatul Unit, a cărui interdicție este considerată incompletă. Tarife anunțate pentru Brazilia și Canada Guvernul SUA a anunțat deja o serie de tarife vamale în ultimele zile. Joi, Brazilia a fost lovită de un tarif de 25% pentru o serie de produse. Washingtonul a acuzat Brazilia de politici nerezonabile „care au afectat în mod special comerțul american prin reducerea accesului la una dintre principalele sale piețe de export”, așa cum a explicat Jamieson Greer la acea vreme. Luni, Canada a fost la rândul ei vizată de un tarif suplimentar de 50%. Acesta urmează să intre în vigoare peste o lună.Tariful vine ca răspuns la tratamentul discriminatoriu aplicat de Canada produselor americane, arată sursa citată. „Acesta este un răspuns la măsurile de retorsiune luate de Ottawa în urma primelor tarife impuse de Washington în 2025. Cerem Canadei de un an să le retragă, să le modifice, să le ajusteze”, a explicat Jamieson Greer marți.

Țoiu: Visa Waiver rămâne o prioritate. România lucrează pentru reluarea procesului împreună cu SUA

toiu:-visa-waiver-ramane-o-prioritate.-romania-lucreaza-pentru-reluarea-procesului-impreuna-cu-sua

„Visa Waiver este o prioritate în relația bilaterală”, a declarat, luni, la TVR Info, ministrul de Externe, Oana Țoiu. Oana Țoiu a precizat că România reușise anterior să reducă rata de refuz a vizelor sub pragul de 3%, condiție necesară pentru aderarea la program, în urma unui efort inter-instituțional la care a contribuit și mediul de afaceri. Ministrul a amintit însă că procesul a fost suspendat, iar ulterior oprit, în contextul schimbării administrației de la Washington și înaintea alegerilor din România. Potrivit acesteia, în prezent, dosarul este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, iar România și Statele Unite au „unul dintre cele mai bune parteneriate în domeniul schimbului de informații privind trecerea frontierei și securitatea la graniță”. Țoiu a explicat că avansarea dosarului depinde de mai mulți factori, inclusiv de reducerea din nou a ratei de refuz a vizelor sub pragul de 3% și de politica administrației președintelui Donald Trump privind regimul vizelor. „Lucrăm în paralel la schimbul de informații privind trecerea la graniță și la palierul politic, astfel încât, în momentul în care criteriul tehnic va putea fi îndeplinit din nou, să existe și cadrul politic necesar pentru continuarea procesului”, a spus Oana Țoiu.

Doi soldați americani uciși, iar un al treilea a fost dat dispărut în Iordania, după atacurile iraniene

doi-soldati-americani-ucisi,-iar-un-al-treilea-a-fost-dat-disparut-in-iordania,-dupa-atacurile-iraniene

Comandamentul Central al Forțelor Armate SUA a anunțat că doi soldați au murit, iar un al treilea este dat dispărut, după atacurile aeriene la o bază din Iordania, potrivit Associated Press. Potrivit comunicatului publicat sâmbătă, soldații au fost uciși cu o zi în urmă, în timp ce Armata SUA și forțele aliate se apărau împotriva atacurilor cu rachete balistice și drone iraniene. Acestea sunt primele victime americane cauzate de focul inamic iranian de la începutul războiului. Comunicatul precizează că alți patru militari, care au fost evacuați medical la spitale din Iordania, au fost externați ulterior. CENTCOM Statement on Recently Fallen, Missing U.S. Service Members TAMPA, Fla. — On July 17, two U.S. service members in Jordan were killed in action as U.S. Central Command (CENTCOM) and partner forces defended against Iranian ballistic missile and drone attacks. Additionally,… — U.S. Central Command (@CENTCOM) July 18, 2026 Teheranul lansează noi amenințări pentru SUA Cu câteva minute înainte de anunț, liderul suprem al Iranului a avertizat că vor urma „lecții de neuitat” dacă SUA vor continua să atace Republica Islamică. Declarațiile, citite la televiziunea de stat și atribuite lui Mojtaba Khamenei – care nu a făcut vreo apariție publică încă de la începutul războiului – au calificat semnătura președintelui Trump drept „fără valoare și nulă”. Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce un negociator a anunțat că Teheranul își suspendă angajamentele asumate în cadrul acordului provizoriu semnat în în iunie, ce viza încetarea definitivă a luptelor. Atacurile au reînceput sporadic în urmă cu o săptămână. SUA a început ripostele după ce Iranul a atacat o navă comercială încerca să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. Cu o zi în urmă, SUA au atacat cinci poduri din sudul Iranului, un tren, dar și o un aeroport din estul Iranului. Drept ripostă, Teheranul a lansat atacuri asupra aliaților SUA din  Bahrain, Qatar și Kuweit. De la începutul războiului, 16 militari americani au fost uciși și peste 430 au fost răniți.

Trump acuză China că a încercat să influențeze alegerile din SUA, dar pregătește în continuare o vizită de stat pentru Xi Jinping

trump-acuza-china-ca-a-incercat-sa-influenteze-alegerile-din-sua,-dar-pregateste-in-continuare-o-vizita-de-stat-pentru-xi-jinping

Președintele american Donald Trump a acuzat China că s-ar afla în spatele „celei mai mari compromiteri a datelor electorale din istorie”, susținând că Beijingul a încercat să îi afecteze șansele la alegerile prezidențiale din 2020, potrivit CNN. În ciuda acuzațiilor, Casa Albă continuă pregătirile pentru o vizită de stat a liderului chinez Xi Jinping la Washington. Trump: „China voia să pierd alegerile” Într-un discurs susținut la Casa Albă, Trump a afirmat că Republica Populară Chineză ar fi încercat să influențeze scrutinul prezidențial din 2020. „Guvernul chinez voia ca președintele SUA să piardă următoarele alegeri”, a declarat liderul american, susținând că Beijingul îl considera un adversar din cauza tarifelor comerciale impuse Chinei și a politicii sale externe. Trump a făcut referire la o opinie minoritară din comunitatea americană de informații, însă nu a prezentat dovezi care să confirme că autoritățile chineze au modificat rezultatul alegerilor. Vizita lui Xi Jinping rămâne în plan La doar o zi după declarațiile lui Trump, un oficial al Casei Albe a precizat că pregătirile pentru vizita de stat a președintelui chinez Xi Jinping, programată peste aproximativ două luni, continuă fără modificări. Administrația americană nu a anunțat eventuale sancțiuni sau alte măsuri împotriva Chinei ca răspuns la acuzațiile formulate de Trump. Mai mult, președintele american a sugerat, la un eveniment dedicat Cupei Mondiale, că Statele Unite și China ar putea găzdui împreună o ediție viitoare a competiției, fără a aminti acuzațiile făcute anterior. Beijingul respinge acuzațiile Ministerul de Externe al Chinei a respins afirmațiile lui Trump, calificându-le drept lipsite de fundament. Purtătorul de cuvânt Lin Jian a declarat că Beijingul respectă principiul neamestecului în afacerile interne ale altor state și că nu a intervenit niciodată în alegerile americane. Oficialul chinez a cerut Washingtonului să înceteze „denigrarea nejustificată” a Chinei și să acționeze în favoarea stabilizării relațiilor bilaterale. Documentele declasificate indică activități de spionaj, dar nu fraude electorale Administrația Trump a publicat documente declasificate care descriu presupuse operațiuni de spionaj cibernetic desfășurate de hackeri chinezi împotriva unor oficiali americani și a echipei de campanie a lui Joe Biden în 2020. Potrivit documentelor, atacatorii ar fi urmărit conturi de e-mail și ar fi colectat informații privind înregistrarea alegătorilor din mai multe state. Totuși, rapoartele nu conțin dovezi privind fraude electorale majore, modificarea voturilor sau accesarea sistemelor de numărare a voturilor. Relațiile dintre Washington și Beijing rămân o prioritate Declarațiile lui Trump vin într-un moment în care administrația americană încearcă să stabilizeze relațiile cu Beijingul după un an marcat de tensiuni comerciale. Cei doi lideri intenționează să se întâlnească la Washington la sfârșitul lunii septembrie, iar Trump a sugerat că ar putea efectua o nouă vizită în China în noiembrie, cu ocazia summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).

Republicanii din Camera Reprezentanților aprobă un pachet de 95 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte merge către războiul cu Iranul

republicanii-din-camera-reprezentantilor-aproba-un-pachet-de-95-de-miliarde-de-dolari.-cea-mai-mare-parte-merge-catre-razboiul-cu-iranul

Republicanii din Camera Reprezentanților a SUA au făcut un nou pas pentru aprobarea unui pachet bugetar de 95 de miliarde de dolari, din care aproximativ 60 de miliarde ar urma să fie alocate operațiunilor militare legate de conflictul cu Iranul, potrivit AP. Propunerea, susținută de președintele Donald Trump, include și fonduri pentru agricultură, servicii de informații și noi măsuri privind organizarea alegerilor. Comisia pentru Buget a Camerei Reprezentanților a aprobat joi proiectul cu 20 de voturi la 14, exclusiv pe linie de partid, în timp ce democrații s-au opus în bloc. 60 de miliarde de dolari pentru operațiunile militare Președintele Comisiei pentru Buget, republicanul Jodey Arrington, a declarat că cea mai mare parte a fondurilor este destinată asigurării resurselor necesare armatei americane. „Sunt doar bombe, gloanțe și pregătirea pentru câmpul de luptă, astfel încât bărbații și femeile noastre în uniformă să își termine misiunea și să se întoarcă acasă în siguranță”, a spus Arrington. Pe lângă cele aproximativ 60 de miliarde de dolari destinate războiului din Iran, proiectul prevede: 13 miliarde de dolari pentru comunitatea de informații, 12 miliarde de dolari pentru agricultură,10 miliarde de dolari pentru administrația responsabilă de alegeri și sistemul electoral. Mike Johnson încearcă să impună planul lui Trump Pachetul reprezintă al treilea proiect de reconciliere bugetară promovat de republicani în actuala sesiune a Congresului, procedură care permite adoptarea cu majoritate simplă și evitarea blocajului provocat de opoziția democrată. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, încearcă să obțină aprobarea proiectului înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2026. În ultimele zile, acesta a avut mai multe întâlniri cu Donald Trump la Casa Albă și o reuniune cu parlamentarii republicani la Camp David pentru a încerca să consolideze sprijinul pentru inițiativă. Totuși, proiectul se confruntă cu rezerve inclusiv în interiorul Partidului Republican, unde unii congresmeni îl consideră insuficient, iar alții îl critică pentru impactul asupra deficitului bugetar. Democrații: americanii vor plăti nota de plată Democrații au respins proiectul și au acuzat administrația Trump că ignoră problemele economice ale populației. Brendan Boyle, principalul democrat din Comisia pentru Buget, a declarat că documentul nu abordează problema costului vieții, una dintre principalele preocupări ale alegătorilor americani. La rândul său, congresmanul Lloyd Doggett a afirmat că războiul cu Iranul contribuie la creșterea prețurilor la carburanți și alimente. Democrații au propus mai multe amendamente, inclusiv restabilirea finanțării pentru programele de asistență alimentară și reducerea unor cheltuieli pentru a limita creșterea datoriei publice, însă toate au fost respinse. Viitorul proiectului rămâne incert Proiectul urmează să fie supus votului în plenul Camerei Reprezentanților săptămâna viitoare, însă adoptarea sa este departe de a fi garantată. Republicanii dețin o majoritate fragilă, iar liderul majorității din Senat, John Thune, a declarat că senatorii republicani au „multe întrebări” legate de propunere și nu există garanții că aceasta va trece și de camera superioară a Congresului. Dacă va fi aprobat de Camera Reprezentanților, proiectul va intra în dezbaterea Senatului, în timp ce comisiile de specialitate vor continua să lucreze la forma finală a legislației în perioada vacanței parlamentare din august.

Noapte de foc în Orientul Mijlociu. SUA atacă Iranul, iar traficul prin Ormuz se prăbușește. UPDATE: Două petroliere au fost lovite

noapte-de-foc-in-orientul-mijlociu-sua-ataca-iranul,-iar-traficul-prin-ormuz-se-prabuseste.-update:-doua-petroliere-au-fost-lovite

UPDATE Un mort și opt răniți după ce două petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele amenință cu un răspuns Un membru al echipajului a murit, iar alte opt persoane au fost rănite după ce două petroliere au fost lovite de rachete iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite. Atacul marchează o nouă escaladare a conflictului din regiune și coincide cu reluarea bombardamentelor americane asupra Iranului. SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor. „Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM. În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă. Blocada porturilor iraniene începe marți seară Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România. Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze. Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare. Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue. Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale. „Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare. Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional. Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească. Iranul atacă baze americane din mai multe state Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania. Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene. Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană. Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial. Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă. Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona. Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale. Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.

Donald Trump anunță un nou control medical la Walter Reed și spune că a trecut din nou testul cognitiv

donald-trump-anunta-un-nou-control-medical-la-walter-reed-si-spune-ca-a-trecut-din-nou-testul-cognitiv

Liderul de la Casa Albă nu a precizat însă dacă este vorba despre o nouă evaluare medicală sau dacă s-a referit la examinarea efectuată la sfârșitul lunii mai. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, unde Trump a transmis că a solicitat, din nou, și un test cognitiv, despre care susține că l-a promovat fără greșeală. Declarația vine în contextul în care starea de sănătate și capacitatea cognitivă a liderilor politici americani rămân subiecte intens dezbătute în spațiul public, scrie Reuters. Liderul american susține că a obținut un rezultat perfect În mesajul publicat pe rețeaua sa de socializare, Donald Trump a afirmat că și-a încheiat „un control medical perfect” la Walter Reed și că efectuează astfel de examinări o dată la șase luni. Totodată, președintele american a precizat că a cerut efectuarea unui nou test cognitiv, despre care spune că l-a trecut cu succes. „Tocmai am terminat un control medical perfect la Walter Reed. Fac acest lucru la fiecare șase luni și am cerut încă un test cognitiv. Sunt singurul președinte care a făcut acest lucru de trei ori și le-am trecut pe toate cu succes. Am răspuns corect la fiecare întrebare”, a scris Donald Trump pe Truth Social. Trump, care a împlinit 80 de ani în luna iunie, nu a oferit detalii suplimentare privind data exactă a examinării și nici dacă urmează ca rezultatele complete ale evaluării medicale să fie făcute publice. Nu este clar dacă este vorba despre o nouă evaluare Declarația președintelui a generat întrebări deoarece nu este clar dacă acesta a efectuat recent un nou control medical sau dacă s-a referit la evaluarea realizată la sfârșitul lunii mai. După examinarea medicală din primăvară, Donald Trump declara că „totul a fost perfect”, fără ca atunci să fie semnalate probleme de sănătate. Până în prezent, Casa Albă nu a oferit informații suplimentare care să clarifice dacă liderul american a fost supus unei noi evaluări medicale sau dacă mesajul publicat pe Truth Social face referire la consultul anterior. Starea de sănătate a liderilor americani rămâne un subiect de interes Starea de sănătate a președintelui Statelor Unite este urmărită atent atât de opinia publică, cât și de mediul politic, mai ales în cazul liderilor aflați la o vârstă înaintată. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că se află într-o stare fizică și cognitivă foarte bună și a evidențiat faptul că solicită voluntar testele cognitive, prezentând acest aspect drept o dovadă a capacității sale de a-și exercita funcția. Deocamdată, administrația americană nu a publicat un raport medical actualizat care să confirme declarațiile făcute de președinte, iar momentul exact al examinării rămâne neclar.