Medicul care a ajutat echipajul navei să îngrijească pasagerii infectați cu hantavirus, izolat într-o unitate medicală din Nebraska
Doctor Stephen Kornfeld, din statul Oregon, precizează că s-a oferit voluntar să ajute la îngrijirea celorlalți pasageri care au început să se îmbolnăvească la bordul navei MV Hondius în luna aprilie. El s-a numărat printre cei peste 120 de pasageri și membri ai echipajului evacuați de pe navă și transportați cu avionul în diferite țări pentru a fi plasați în carantină, potrivit Associated Press. În timp ce alți 15 americani sunt monitorizați la Unitatea Națională de Carantină de la Centrul Medical al Universității din Nebraska, Kornfeld a fost singurul dus într-o unitate separată după ce un tampon nazal pe care l-a prelevat pe navă a ieșit pozitiv la virus. „Mă simt minunat, 100%”, a declarat Kornfeld într-o videoconferință din camera sa de spital, pentru emisiunea „Erin Burnett OutFront” de la CNN. Medicul oncolog a precizat că, atunci când se afla pe navă, a existat o perioadă în care a prezentat simptome asemănătoare gripei, inclusiv transpirații nocturne, frisoane și oboseală. Totuși, în prezent, medicul nu mai are simptome. 11 cazuri cu hantavirus la nivel mondial Miercuri, Organizația Mondială a Sănătății a precizat că au fost raportate un total de 11 cazuri de hantavirus la nivel mondial, în conexiune cu focarul de pe vasul de croazieră, dar și 3 morți înregistrate. Opt cazuri au fost confirmate prin teste de laborator. Medicul a precizat că proba sa nazală prelevată de pe navă a fost testată de două ori în Olanda. Primul rezultat a fost negativ, iar cel de-al doilea a fost pozitiv. Acesta așteaptă acum rezultatele unui nou test pe care l-a făcut la întoarcerea în SUA. „Testul inițial pe care l-am primit a fost făcut în străinătate și rezultatele sale nu au fost concludente. Așadar, suntem în prezent în proces de testare și sperăm să primim rezultatele în aproximativ o zi”, a declarat, miercuri, dr. David Fitter, de la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA. Pe lângă pasagerii duși în Nebraska, alți doi americani sunt monitorizați la unitatea de boli transmisibile grave de la Spitalul Universitar Emory din Atlanta.
WSJ: Anchetă lansată împotriva fostului secretar american pentru Securitate Internă
Inspectorul general al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) al SUA a lansat o anchetă asupra fostei secretare a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), Kristi Noem, a relatat The Wall Street Journal (WSJ). Potrivit surselor WSJ, ancheta împotriva lui Kristi Noem se concentrează pe programul de 38 de miliarde de dolari de a achiziționa depozite și de a le transforma în centre de detenție temporară. Acestea erau destinate să găzduiască imigranți ilegali reținuți de Serviciul de Imigrare și Control Vamal (ICE). Wall Street Journal a relatat anterior că inspectorul general analiza practicile contractuale ale DHS în cadrul Noem. Acum, potrivit unor surse, el intenționează să efectueze un „audit al achiziției de spații de detenție temporară de către ICE”. Se pare că ICE a achiziționat deja 11 depozite vacante. Potrivit CoStar, a plătit în medie cu 11-13% mai mult decât prețul standard la achiziționarea depozitelor. Sursele spun că contractele din cadrul acestui program au fost atribuite unor companii care nu echipaseră anterior astfel de facilități. Surse din WSJ notează că acest program a stârnit nedumerire în rândul multor oficiali guvernamentali, deoarece agenția ar fi putut achiziționa în schimb închisori publice și private neutilizate, care nu ar fi necesitat renovări atât de ample. După demisia lui Noem în martie a acestui an, succesorul ei la conducerea DHS, Markwayne Mullin, a suspendat imediat programul de achiziții de depozite.
În SUA, a fost creat un vaccin personalizat împotriva cancerului cerebral, anunță Universitatea Washington
Un vaccin personalizat pentru tratarea glioblastomului, un cancer cerebral cu creștere rapidă și incurabil care afectează patru din 100.000 de persoane din SUA, este sigur și provoacă răspunsuri imune robuste și ample care par să crească supraviețuirea fără recurență la un subset de pacienți după intervenția chirurgicală, potrivit unui studiu clinic aflat în stadiu incipient, condus în comun de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din St. Louis. La pacienții cu o formă deosebit de agresivă de glioblastom, vaccinul nu a cauzat efecte secundare grave și a prelungit supraviețuirea generală a pacienților în comparație cu rezultatele anterioare după intervenția chirurgicală standard și chimio-radioterapie. Un supraviețuitor pe termen lung rămâne fără recurențe aproape cinci ani mai târziu. Rezultatele studiului clinic de fază 1, efectuat la Centrul de Cancer Siteman au fost publicate pe 12 mai în Nature Cancer. Studiul a fost condus în comun de Mass General Brigham și Geneos Therapeutics, o companie de biotehnologie cu sediul în Philadelphia. „Suntem extrem de încurajați de aceste rezultate”, a declarat Tanner M. Johanns, MD, PhD , autorul principal al studiului și profesor asistent în cadrul Diviziei de Oncologie din cadrul Departamentului de Medicină John T. Milliken de la WashU Medicine. „Acest tip de vaccin este o premieră pentru glioblastom și este interesant să ne gândim cum putem valorifica această platformă individualizată de vaccinuri terapeutice ADN împotriva cancerului pentru a avea un impact pozitiv asupra vieții pacienților care luptă împotriva acestei boli. În plus, terapiile combinate care valorifică această platformă personalizată sunt în prezent investigate la WashU pentru a testa dacă rezultatele pot fi îmbunătățite în continuare.” Noul tratament utilizează molecule de ADN modificate genetic, concepute pentru a stimula sistemul imunitar al pacientului împotriva cancerului. Fiecare tumoare a pacientului are proteine unice, specifice acelei tumori, iar acest vaccin activează sistemul imunitar al pacientului pentru a recunoaște aceste proteine și a elimina celulele tumorale. Johanns a spus că, deși unele imunoterapii care vizează glioblastomul s-au dovedit promițătoare în studiile anterioare, acestea sunt în cele din urmă ineficiente în întârzierea sau prevenirea semnificativă a recurenței. Acest lucru se datorează probabil faptului că glioblastomul poate evolua și poate scăpa de atacul imun, dar vaccinul lui Johanns a fost conceput pentru a ajuta sistemul imunitar să recunoască multe ținte diferite de pe celulele canceroase. Așadar, chiar dacă tumora pierde mai multe dintre aceste ținte, vaccinul este încă capabil să genereze răspunsuri la multe altele. În plus, glioblastomul este denumit o tumoare „rece”, ceea ce înseamnă că mediul tumoral este capabil să se ascundă de sistemul imunitar. Vaccinul împotriva cancerului utilizat în acest studiu, dezvoltat de Geneos Therapeutics, transformă tumorile reci în tumori „fierbinți”, care sunt apoi susceptibile la eradicarea mediată imun. Astfel, vaccinul este capabil să îmbunătățească răspunsul imun al pacientului prin țintirea proteinelor de pe celula canceroasă și prin făcând mediul din interiorul tumorii mai favorabil activării imune. „Am ales o platformă bazată pe ADN deoarece ne-ar oferi oportunitatea de a viza mai multe proteine canceroase decât orice vaccin vizase până acum”, a spus Johanns, care tratează pacienți la Siteman și este membru cercetător acolo. „Ne-am gândit că, dacă am putea genera o gamă mai largă de răspunsuri imune împotriva acelor proteine, atunci acest lucru ar putea duce la un vaccin mai puternic în comparație cu alte platforme de vaccinare cu ținte proteice mai limitate.” Această platformă de vaccinuri bazată pe ADN a fost capabilă să activeze sistemul imunitar al fiecărui pacient pentru a căuta până la 40 de proteine canceroase specifice tumorii fiecărui pacient – de două ori mai multe decât cele vizate de orice terapie vaccinală împotriva cancerului până în prezent. Cercetătorii redau și povestea lui Kim Garland, asistenta medicală care a participat la studiul clinic și care a reușit să rămână în viață fără recidivă la aproape cinci ani de la diagnosticul inițial.
Nicușor Dan explică de ce a înlocuit în discurs termenul pro-european cu pro-occidental
Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că direcția strategică de politică externă a României rămâne neschimbată, în pofida discuțiilor politice interne intense din această perioadă. Șeful statului subliniază că pilonii fundamentali ai politicii externe românești rămân Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și NATO. „Abordarea strategică a României în ceea ce privește politica externă a rămas neschimbată, iar discuțiile interne intense din această perioadă nu afectează în niciun fel pilonii fundamentali pe care ne bazăm de decenii – Uniunea Europeană, SUA și NATO”, transmite Nicușor Dan pe Facebook. Șeful statului precizează că termenul „pro-occidental” include acești trei piloni de politică externă și că predictibilitatea României în raport cu partenerii săi externi a reprezentat un avantaj important pentru țară. Le Figaro Nicușor Dan critică strategiile UE și continuă să susțină parteneriatul cu Statele Unite „Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic” „Această predictibilitate asumată de România de peste 20 de ani a reprezentat unul dintre marile avantaje competitive ale țării noastre. De aceea, mesajul meu ferm este acesta: dezbaterea internă politică este specifică democrației, însă niciun moment nu sunt puse în discuție direcția noastră europeană, relația cu Statele Unite și o atitudine corectă în cadrul NATO. Așadar, nu există vreo șansă ca în viitoarea majoritate să existe forțe antioccidentale. Pentru România, nu e vorba de o alegere între acești piloni strategici, ci de a exista o compatibilizare cât mai bună. Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic, cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Interesul României este ca Uniunea Europeană, SUA și NATO să aibă o relație cât mai corectă între ele”, mai arată președintele. AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Condițiile lui Nicușor Dan, înainte de consultările pentru formarea noului guvern. Ce spune președintele României despre invitarea AUR la Cotroceni
Nicușor Dan, răspuns la cea mai arzătoare întrebare a momentului: România trebuie să aleagă între Europa și America?
Cu ocazia summit-ului B9 pe care îl găzduiește, președintele Nicușor Dan a fost răspuns, marți, 12 mai, la cea mai arzătoare întrebare a momentului. „România trebuie să aleagă între Europa și America?”, este întrebarea care i s-a pus liderului de la Cotroceni. Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat așteptat. „Într-o țară latină, tot timpul dezbaterile sunt foarte pasionale”, a transmis el. Nicușor Dan: „Nu trebuie să amestecăm lucrurile” Mai departe, Nicușor Dan a precizat că lucrurile nu trebuie amestecate, deși unii încearcă agitarea apelor. „Într-o țară latină, tot timpul dezbaterile sunt foarte pasionale, însă nu cred că trebuie să amestecăm lucrurile. Noi, în România, avem evident o dezbatere internă pe chestiunii interne, nu cea mai fericită, dar se mai întâmplă în democrație. Pe de altă parte, nu s-a schimbat absolut nimic în orientarea strategică a României, nici în relația cu Uniunea Europeană, nici în relația cu NATO, nici în relația cu Statele Unite”, a spus președintele. El a vorbit într-o conferință internațională „Black Sea and Balkans Security Forum”, organizată la București. Nicușor Dan a mai spus că „nu e vorba de o alegere” între Europa și SUA: „Cu cât Europa este mai puternică, cu atât NATO e mai puternic. Cu cât NATO e mai puternic, cu atât Europa este mai puternică. Și, de altfel, există proiecte complementare la nivelul Uniunii Europene, la nivelul NATO. Ăsta este unul din avantajele competitive ale României, că are o politică externă extrem, extrem de predictibilă de 20, poate chiar 30 de ani. Nimic nu s-a schimbat aici”, a mai spus Nicușor Dan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Ion Cristoiu: „Speriat c-a supărat-o pe Boieroaica de la Bruxelles cu Discursul din 9 mai, vizitiul Nicușor Dan îi pupă urmele de la picioare” Nicușor Dan se gândește tot mai mult la un guvern tehnocrat și are în minte și un nume de premier: „Este un scenariu care are șanse”
Ciucu: SUA se pot baza pe noi, rămânem una dintre țările filoamericane din partea noastră de lume
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, spune că a avut discuții lungi și practice cu ambasadorul american în România. Temele abordate la întâlnirea de la Primăria Capitalei, colaborări punctuale și dezvoltarea relațiilor economice. „M-am întâlnit astăzi la Primăria Municipiului București cu Excelența Sa Darryl Nirenberg, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România. Discuțiile au fost lungi, practice și foarte plăcute și au variat de la colaborări punctuale și până la situația politică din România și din regiune. Ca primar al Bucureștiului, sunt în primul rând interesat de dezvoltarea relațiilor economice și sunt conștient că trebuie să contribui, pe cât îmi oferă posibilitățile mandatului meu, la consolidarea relațiilor dintre Statele Unite și România”, a precizat pe Facebook, Ciprian Ciucu. Primarul general al Bucureștiului a amintit în postarea sa sprijinul american pentru România și a dat un mesaj clar filoamerican. „Statele Unite au avut un rol istoric, absolut determinant, în aducerea țării noastre în clubul țărilor occidentale, în special prin aderarea noastră la NATO. Mai mult, de-a lungul timpului, Statele Unite au ajutat România să-și consolideze statul de drept dar și economia. I-a oferit asistență și, foarte important, cel mai important, securitate și apărare. Mesajul meu este fără echivoc: SUA se pot baza pe noi, rămânem una dintre țările filoamericane din partea noastră de lume!”, a transmis Ciprian Ciucu.
Urmează invazia Cubei? CNN a descoperit același tipar folosit și în operațiunile din Venezuela și Iran. Ce se întâmplă cu traficul aerian
În ultimele luni, traficul aerian a crescut foarte mult în jurul Cubei. Potrivit Mediafax, care preia dezvăluirile presei americane, ar putea urma un atac asupra insulei. La baza acestei supoziții stă tiparul observat și înainte de operațiunile din Venezuela și Iran: traficul aerian s-a modificat nejustificat. CNN dezvăluie ce pregătește Pentagonul De altfel, CNN a realizat o analiză a datelor publice de urmărire a zborurilor și a descoperit că numărul aparatelor de zbor americane care colectează informații militare este în creștere în largul coastei Cubei. Sunt cel puțin 25 zboruri, începând din 4 februarie, majoritatea fiind avioane P-8A Poseidon, RC-135V Rivet Joint și drone MQ-4C Triton. Acestea operează în apropierea Havanei și a orașului Santiago, iar unele zboară la mai puțin de 40 de mile de țărm. Modelul seamănă cu pregătirile pentru acțiunile militare ale SUA în Venezuela și Iran. Aeronavele și-ar putea masca urmele, dar nu o fac. În traducere, asta înseamnă că Washingtonul își anunță cu bună știință prezența și pune, astfel, presiune asupra Cubei. Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei, după atacul asupra Caracasului, la 3 ianuarie, care a dus la capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez. Din acel moment, americanii au întrerupt aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. De asemenea, americanii au lăsat să se înțeleagă că ar putea lansa o operațiune militară asupra Cubei. Negocieri cu arma la tâmplă Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că, pentru a avansa în negocieri, este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel. RECOMANDAREA AUTORULUI: Marco Rubio anunță noi sancțiuni împotriva Cubei. SUA vizează o schimbare de regim la Havana Cuba acuză SUA de amenințări fără precedent. Președintele Diaz-Canel îl atacă dur pe Donald Trump: „Nu ne vom preda niciodată” Trump a anunțat când va anexa Cuba: „Vom trimite cel mai mare portavion din lume, iar locuitorii insulei vor spune «Mulțumim, ne predăm!»” Putin anunță că „războiul din Ucraina se apropie de final”. Cine ar prefera liderul Rusiei să fie mediator în negocieri
Trafic aerian crescut în jurul Cubei. La fel s-a întâmplat înainte de operațiunile armatei SUA din Venezuela și Iran
O analiză CNN a datelor publice de urmărire a zborurilor arată că numărul aparatelor de zbor americane care colectează informații militare este în creștere în largul coastei Cubei. Sunt cel puțin 25 zboruri începând din 4 februarie, majoritatea fiind avioane P-8A Poseidon, RC-135V Rivet Joint și drone MQ-4C Triton care operează în apropierea Havanei și Santiago, unele la mai puțin de 40 de mile de țărm. Modelul seamănă cu pregătirile pentru acțiunile militare ale SUA în Venezuela și Iran. Aeronavele și-ar putea masca urmele, dar nu o fac, ceea ce sugerează faptul că Washingtonul își anunță cu bună știință prezența și pune astfel presiune asupra Cubei. Administrația Trump a intensificat presiunea asupra Cubei după operațiunea militară din 3 ianuarie de capturare a președintelui venezuelean Nicolás Maduro, un aliat al guvernului cubanez. Americanii au întrerupt efectiv aprovizionarea Havanei cu petrol venezuelean, au numit guvernul cubanez „o amenințare neobișnuită și extraordinară” și s-au angajat să impună tarife oricărei țări care furnizează petrol Cubei. Ulterior, SUA și Cuba au început să negocieze. Administrația Trump a comunicat Cubei că pentru a asigura progresul negocierilor este nevoie de demisia președintelui Miguel Díaz-Canel. De asemenea, americanii au lăsat să se înțeleagă că ar putea lansa o operațiune militară asupra Cubei.
Analiză Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca Trump să retragă și mai mulți soldați americani din Europa
Dezvăluiri puternice făcute de agenția de știri Bloomberg: statele membre NATO se așteaptă ca președintele american Donald Trump să retragă și mai multe trupe din Europa. Informația a prins contur după anunțul Pentagonului privind relocarea unui număr de aproximativ 5.000 de soldați din Germania. Surse familiarizate cu subiectul au declarat, sub protecția anonimatului, că diplomați de rang înalt din rândul aliaților NATO sunt de părere că Trump va anunța și alte retrageri. Pe listă ar fi inclusiv din Italia, acolo unde americanii operează câteva baze importante. Ce alt scenariu au aliații NATO Din câte se pare, un alt scenariu vizează încetarea participării SUA la anumite exerciții militare. Totodată, ar fi avută în vedere și redirecționarea forțelor din țările față de care Trump este nemulțumit către altele considerate „prietene”. Totul a prins contur după ce președintele SUA a declarat, într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera, că „SUA încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Trump a subliniat că Washingtonul a fost întotdeauna alături de Roma, dar „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Retragerea militarilor din unele state NATO reprezintă un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați, precum Germania și Spania. Pe aceste două state le acuză că nu oferă suficient sprijin în războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. „Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”, a declarat, pentru Bloomberg, Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO. Încă de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a amenințat de mai multe ori că ar putea retrage SUA din NATO. În plus, el a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. În prezent, în Europa sunt staționați aproximativ 85.000 de soldați americani. Numărul fluctuează pe măsură ce unitățile se întorc acasă sau SUA își consolidează prezența pentru exerciții militare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Soldaţii americani pleacă din România! Șeful MApN „reconfirmă legătura solidă dintre România și SUA, partenerul nostru strategic” Polonia cere mai multe trupe americane. „Nu există o Europă sigură fără soldații americani” Șefa diplomației UE susține că retragerea soldaților americani din Germania a fost „o surpriză“. „Pilonul european al NATO trebuie întărit” Danemarca intră în alertă. Armata a primit ordin să fie pregătită de luptă în cazul unui atac american asupra Groenlandei. Soldați echipați cu muniție de război
Europa a descoperit o vulnerabilitate majoră după ce Trump a renunțat la planul cu rachete americane
Aceste arme de mare precizie permit lovirea unor ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță și sunt considerate esențiale pentru descurajarea unui conflict cu Rusia, scrie FT. Planul convenit în timpul administrației Biden prevedea desfășurarea în Europa a unor rachete Tomahawk și a sistemelor hipersonice Dark Eagle. Aceste arme ar fi oferit NATO capacitatea de a lovi baze militare, silozuri de rachete sau infrastructură strategică aflată adânc pe teritoriul Rusiei. Experții în securitate consideră că sistemele DPS sunt importante din trei motive majore: descurajarea unui atac prin amenințarea infrastructurii critice a adversarului, posibilitatea unui răspuns convențional fără escaladare nucleară și capacitatea de a neutraliza ținte strategice înainte ca acestea să intre în acțiune. De ce statele europene nu au dezvoltat aceste arme Țările europene din NATO au mizat timp de decenii pe protecția oferită de Statele Unite și au evitat dezvoltarea unor sisteme terestre cu rază lungă de acțiune pentru a nu încălca Tratatul INF privind forțele nucleare intermediare. În prezent, Germania și Spania dețin rachete Taurus, iar Franța și Marea Britanie utilizează rachetele Scalp și Storm Shadow. Totuși, aceste arme au o rază de aproximativ 500 de kilometri și sunt lansate din aer, ceea ce înseamnă că NATO ar avea nevoie de superioritate aeriană pentru a le folosi eficient împotriva Rusiei. Franța și Marea Britanie dispun și de rachete cu rază lungă lansate de pe submarine, precum Tomahawk sau MdCN, însă acestea sunt limitate numeric și nu pot acoperi nevoile defensive ale întregului continent european. Pentru a reduce dependența de Washington, Germania, Franța, Polonia și Italia au lansat în 2024 programul european Elsa, destinat dezvoltării unei noi generații de rachete cu rază lungă de acțiune. Ulterior, Marea Britanie și Suedia s-au alăturat inițiativei. Cu toate acestea, majoritatea proiectelor sunt încă în faze incipiente, iar primele rezultate concrete sunt așteptate abia după 2030. Specialiștii în apărare susțin că Europa trebuie să găsească rapid soluții temporare pentru a acoperi deficitul militar. Una dintre variantele analizate este adaptarea rachetei franceze MdCN pentru lansare de la sol. În paralel, companii europene precum Destinus produc deja mii de rachete de croazieră anual, unele fiind utilizate și în Ucraina. Germania intenționează să colaboreze și cu Ucraina pentru dezvoltarea unor noi tehnologii de atac la distanță. Kievul a dezvoltat în ultimii ani sisteme capabile să lovească ținte aflate la peste 3.000 de kilometri, inclusiv racheta Flamingo.