Beijingul ar putea încerca să influențeze poziția SUA în timpul întâlnirii Trump-Xi, avertizează spionajul din Taiwan
„În ceea ce privește problema Taiwanului, cred că Beijingul ar putea încerca unele manevre în timpul discuțiilor. Cu toate acestea, în această privință, Statele Unite au reafirmat în mod constant, atât pe canale publice, cât și private, că politica lor față de Taiwan nu s-a schimbat”, a spus Tsai, citat de Reuters. Autoritățile de la Taipei vor urmări cu atenție summitul dintre Washington și Beijing, de săptămâna viitoare, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea modifica sau nuanța poziția tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor avantaje economice din partea Chinei Potrivit directorului serviciul de informații taiwanez, întâlnirea va avea ca obiectiv gestionarea divergențelor dintre cele două state și nu rezolvarea problemelor fundamentale. Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat în această săptămână că subiectul Taiwanului va fi probabil discutat în cadrul summitului, însă atât Statele Unite, cât și China înțeleg că niciuna dintre părți nu dorește producerea unui „eveniment destabilizator”. „Evaluarea noastră asupra situației generale dintre SUA și China este că aceasta va prezenta probabil ceea ce ar putea fi descris ca o stabilitate fragilă”, a mai spus Tsai Ming Yen.
Donald Trump a luat decizia momentului în SUA: Îl aducem înapoi!
Marți, președintele american Donald Trump a reinstaurat Premiul Prezidențial pentru Condiție Fizică, în cadrul demersurilor sale de a reintroduce o evaluare anuală a aptitudinilor fizice în instituțiile de învățământ din SUA. Distincția e asociată Testului Prezidențial de Condiție Fizică, program emblematic al școlilor publice timp de câteva decenii, care a fost desființat în mandatul lui Barack Obama în favoarea unei inițiative care a estompat caracterul competitiv și care a accentuat promovarea sănătății pe termen lung. Trump a promulgat un decret în vara anului precedent, în vederea reinstaurării testului apărut în peisaj în anii ’50. Donald Trump și subalternii lui depun „eforturi mari pentru a transmite valorile de excelență generației următoare” „Îl readucem”, a declarat Trump pe durata unei ceremonii desfășurate în Biroul Oval, în prezența unor copii și a unor sportivi de performanță, potrivit ABC7 Chicago. „Administrația mea depune eforturi mari pentru a apăra tradițiile Americii și pentru a transmite valorile noastre de excelență și competitivitate generației următoare”, a mai adăugat șeful de stat. Evaluarea anterioară supunea elevii unui ansamblu de exerciții fizice, incluzând, printre altele, o cursă de 1,6 kilometri. Cei care au obținut scoruri de peste 85% la fiecare componentă a testului au primit Premiul Prezidențial pentru Condiție Fizică. Înconjurat de figuri importante, precum Pete Hegseth, care e secretarul Apărării, sau Robert F. Kennedy Jr., secretarul Sănătății, Donald Trump a prezentat în mod oficial premiul. „Avem nevoie de americani tineri, puternici și sănătoși” / „Fac atât de mult sport… Cam un minut pe zi, dacă am noroc” Hegseth a precizat că testul devine obligatoriu pentru elevii din 161 de școli situate pe instalații militare. „Avem nevoie de americani tineri, puternici și sănătoși, fie că servesc în armată, fie că servesc în orice alt sector”, a transmis secretarul Apărării, adăugând: „Ideea că o competiție este rea reprezintă începutul declinului unui popor”. Trump, un împătimit al sportului, a subliniat importanța existenței unui echilibru între partea fizică și cea mentală și a pus în scenă și o glumă de efect: „Fac atât de mult sport… Cam un minut pe zi, dacă am noroc”. De asemenea, liderul SUA i-a lăudat pe sportivii prezenți la Casa Albă. Kennedy, apropiatul președintelui, a calificat drept „profund regretabilă” decizia lui Obama de a suspenda testul, invocând totodată chestiunea din ce în ce mai problematică a obezității. „Trebuie să-i învățăm pe oameni cum să câștige și cum să piardă, dar și cum să gestioneze victoriile și eșecurile”, a comunicat Robert F. Kennedy Jr.
Dan Dungaciu: Când America s-a retras din a fi cel mai puternic jucător, au început tensiuni în politica internă a României
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum tensiunile politice din România au apărut atunci când SUA nu au mai fost principalul actor strategic. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Nu îmi e foarte limpede dacă tot o chestiune geopolitică nu o fi jucat și nu în favoarea domnului Bolojan. Și atunci elementul de politică internă să fi fost acutizat de un element de politică externă. Nu știu sigur și nici n-aș vrea să intervin foarte puternic din punctul ăsta de vedere. Dar nu exclud acest fapt. Nu sunt convins că doar dinamica internă a schimbat politica în România. ” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum tensiunile politice din România au apărut atunci când SUA nu au mai fost principalul actor strategic. Acesta a început prin a spune că această Coaliție a fost una geopolitică. Ea s-a conturat în spatele unui proiect geopolitic, nu neapărat un proiect de politică internă. Sociologul susține că nu îi este foarte clar dacă nu cumva au fost făcute corecții din afara țării pe unele accente politice. Acesta afirmă că aceste corecții puteau fi și împotriva lui Bolojan. Analistul menționează că România nu trebuie să fie excesivă în niciun fel. „Bună întrebare. Sigur că analistul din mine zice că această coaliție a fost geopolitică mai degrabă decât politică. Adică ce a ținut împreună a fost și un proiect geopolitic. Acuma s-ar putea ca anumite… Înainte era mai simplu când America domina și nu spun asta criticând. Era într-un fel firesc pentru spațiu public din România și spațiu de securitate. În momentul în care au apărut mai mulți actori, pentru că America, într-o oarecare măsură, s-a retras pentru că se ocupă de alte lucruri sau aparent s-a retras, eu sper să nu se retragă până la capăt… Atunci sigur că disputele au început să apară și s-ar putea ca asta să fie unul dintre factori. Nu îmi e foarte limpede dacă tot o chestiune geopolitică nu o fi jucat și nu în favoarea domnului Bolojan. Și atunci elementul de politică internă să fi fost acutizat de un element de politică externă. Dar sincer, nici nu știu sigur și nici n-aș vrea să intervin foarte puternic din punctul ăsta de vedere. Dar nu exclud acest fapt, nu sunt convins că doar dinamica internă a schimbat politica în România. E foarte posibil ca și un element geopolitic să fi făcut, să se fi făcut niște corecții, nu corecții majore de parcurs, corecții de accente, pentru că, vedeți dumneavoastră, și accentele contează uneori. Adică nu e bine să fie vreun lucru excesiv la noi. De pildă, ca să iau un exemplu absolut la întâmplare, proiectul SAFE. Din punctul meu de vedere, este un pic excesiv. Faptul că tu te duci într-o ecuație de securitate și pui tot grosul pe un actor strategic, asta poate să însemne ceva pe termen mediu sau pe termen lung. Și s-ar putea ca și niște corecții să fi venit din afară. Dar, repet, nu vreau să intru în speculații, pentru că, mă rog, sunt și în altă postură aici.”, a explicat sociologul.
Trei persoane au murit în urma unui nou atac american asupra unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri
„Pe 5 mai, la indicațiile comandantului Southcom, generalul Francis L. Donovan, Forța Operativă Comună Southern Spear a efectuat un atac cinetic letal asupra unei nave operate de Organizații Teroriste Desemnate. Serviciile de informații au confirmat că nava tranzita rute de narcotrafic în Pacificul de Est și era angajată în operațiuni de trafic de droguri. Trei narcoteroriști de sex masculin au fost uciși în timpul acestei acțiuni”, se arată în mesajul publicat pe X de Comandamentul de Sud, citat de AFP. Anunțul vine la scurt timp după ce forțele americane au efectuat o operațiune asemănătoare în urma căreia au ucis două persoane. Administrația condusă de Donald Trump a început aceasta campanie încă de la începutul lunii septembrie 2025. Numărul persoanelor ucise în aceste atacuri a crescut la 190. Campania a atras critici severe internaționale. Organisme internaționale precum ONU au acuzat lipsa unor dovezi solide care să confirme implicarea navelor atacate în activități ilegale. Aceștia au calificat acțiunile drept execuții extrajudiciare și au cerut mai multă transparență din Washingtonului.
MET Gala, cea mai extravagantă strângere de fonduri din SUA a adunat 42 de milioane de dolari. Ținutele alese de vedete
În fiecare an, acest eveniment extrem de exclusivist adună aproximativ 450 de invitați cu venituri mari din diverse domenii – modă, divertisment, politică, tehnologie, mass-media și sport – pentru ceea ce ar putea fi considerată cea mai „la modă” strângere de fonduri din lume, potrivit Vanity Fair. În acest an s-au strâns nici mai mult, nici mai puțin decât 42 de milioane de dolari, fiind o ediție care a depășit recordurile, potrivit Women’s Wear Daily. La ediția din acest an a Galei MET, un donator care a creat controverse a fost Jeff Bezos. Acesta a și participat la eveniment, dar s-a alăturat invitaților mai târziu în cursul serii. Spre deosebire de celelalte vedete care au participat, el nu a intrat alături de soția sa pe covorul roșu. După ce acesta și-a anunțat participarea, mulți americani i-au boicotat participarea pe rețele sociale, iar în New York au fost chiar și proteste care criticau prezența lui Bezos la gala din acest an. „Gala Met a lui Bezos: realizată prin exploatarea muncitorilor” era scris pe o pancartă, făcând referire la acuzațiile de încălcare a drepturilor angajaților, care umbresc de mult timp activitatea de comerț electronic a companiei Amazon, potrivit 6ABC. Though not walking the carpet together, Jeff Bezos and Lauren Sánchez Bezos didn’t miss the 2026 #MetGala party—sharing a sweet kiss and putting their romance on full display. 💕 pic.twitter.com/JWX7sUqi3E — HouseOfVanity (@HouseOfVanity88) May 5, 2026 Continuând controversele, însă de această dată pe plan vestimentar, vă prezentăm cele mai neobișnuite rochii ale vedetelor invitate la MET Gala 2026. Rihanna a apărut într-o rochie personalizată cu 115.000 de mărgele de cristal, marca casei de modă franceze Maison Margiela, în timp ce partenerul său, A$AP Rocky, era îmbrăcat într-o ținută cu o haină roz flamingo, marca Chanel. Sealed with a Rihanna and Rocky kiss… that’s a wrap on a magical #MetGala! 😘 pic.twitter.com/FR6oq2RqEB — ExtraTV (@extratv) May 5, 2026 Cardi B a apărut la MET Gala, cu o rochie deosebită, dar și cu o pereche de platforme roz, foarte înalte, ambele marca Marc Jacobs. Cardi B has arrived in a lace look at the 2026 Met Gala ✨ pic.twitter.com/I4IbZVpoJI — Page Six (@PageSix) May 5, 2026 Katy Perry a apărut la eveniment cu o rochie, o mască de metal și mănuși lungi, marca Stella McCartney. Ea nu și-a arătat identitatea de la început, iar publicul prezent la intrarea pe covorul roșu a fost surprins de ținuta aleasă de celebra cântăreață. #KatyPerry reveals her face on the #MetGala red carpet 🎭 pic.twitter.com/pGKSWzPjTD — New York Magazine (@NYMag) May 4, 2026 Heidi Klum, care este cunoscută ca model, dar și gazdă de televiziune a avut o apariție neobișnuită, luni, la MET Gala. Modelul germano-american a purtat un costum protetic, realizat de latex și spandex, inspirat de sculpturile din marmură din secolul al XIX-lea. Ținuta lui Klum a adus un omagiu sculpturii din 1847 a lui Raffaelle Monti, intitulată „Vestală cu voal”. Sculptura originală a fost comandată în 1846 și o reprezintă pe o vestală, preoteasă a zeiței romane antice Vesta, potrivit Women’ Wear Daily. If there’s one thing Heidi Klum loves…it’s a theme 😉 #MetGala pic.twitter.com/cP3y3mVCSP — The Hollywood Reporter (@THR) May 4, 2026 Actrița Sarah Paulson, cunoscută pentru rolul în serialul American Horror Story, a avut un accesoriu îndrăzneț, purtând o ținută personalizată de la Matières Fécales, care includea o mască pentru ochi atrăgătoare, realizată dintr-o bancnotă de 1 dolar. Ea a declarat că această bancnotă folosită pe post de mască pentru ochi era menită să reprezinte „1%”, după cum a relatat New York Magazine de pe covorul roșu, potrivit Vanity Fair. Sarah Paulson attends the 2026 Met Gala. pic.twitter.com/ZnE3dYBEtk — 21 (@21metgala) May 5, 2026 Kim Kardashian a purtat o ținută inspirată din anii ’60 Ținuta lui Kim Kardashian din acest an a fost inspirată direct din anii ’60. Inițial a fost concepută ca un model pentru o manechină, iar în această seară a fost adaptată pentru o obișnuită participantă la Met Gala și mondenă. Kardashian a colaborat cu artistul britanic Allen Jones pentru a crea această ținută de un portocaliu aprins pentru tema „Costume Art”, potrivit Vanity Fair. Kim Kardashian makes her way up the #MetGala steps in a look made from body plates crafted in the 1960s by artists Allen Jones + Whitaker Malem See every look: https://t.co/eFX9vJZyQx pic.twitter.com/zh2HlXczc0 — VANITY FAIR (@VanityFair) May 5, 2026 Beyoncé a atras toate privirile la Gala Met 2026 cu ținuta sa. Celebra cântăreață a purtat o rochie transparentă cu schelet din diamante, creată de Olivier Rousteing, asortată cu o haină de blană supradimensionată și o trenă. Ea a completat ținuta cu un colier sculptat din diamante, cercei și o coroană în formă de soare. Ea a participat la eveniment alături de soțul ei, Jay Z, și de fiica lor, Blue Ivy, potrivit Reality Tea. Jayz, Beyoncé and their daughter, blue ivy…. The first family of Newyork 😍✨ pic.twitter.com/GpysOaKooa — Oyindamola🙄 (@dammiedammie35) May 5, 2026 O altă rochie care ne-a atras atenția a fost ținuta tinerei cântărețe Doechii, care a venit desculță la eveniment, având însă pe picioare tatuaje în stil indian henna. Ea a purtat o rochie asimetrică de culoare Burgundy, creată de Marc Jacobs, cu un turban deosebit pe cap. Putem spune că ținuta sa ne-a dat „Anxietate”. Loving Doechii in Marc Jacobs #metgala2026 pic.twitter.com/6694hR2FlV — HYPEBEAST (@HYPEBEAST) May 5, 2026 Bineînțeles, acestea nu sunt singurele ținute deosebite, fiecare dintre vedetele care au asistat, remarcându-se prin îndrăzneala ținutelor purtate, la cea mai deosebită strângere de fonduri din SUA.
SUA pregătește sancțiuni privind vizele, împotriva Chinei, din cauza problemei migranților
China își încetinește eforturile de repatriere a cetățenilor chinezi aflați ilegal în SUA, iar Washingtonul este pregătit să ridice restricțiile de călătorie în țară dacă Beijingul nu își schimbă cursul, a declarat un oficial de rang înalt al administrației Trump pentru Reuters. Trump va merge luna aceasta la Beijing Noua amenințare americană la adresa Chinei apare cu doar câteva zile înainte de vizita planificată a președintelui Donald Trump la Beijing, în perioada 14-15 mai, unde, printre altele, se așteaptă ca el să ridice problema deportării în timpul întâlnirilor cu omologul său Xi Jinping. De când s-a întors la Casa Albă la începutul anului trecut, Trump a amenințat cu tarife și sancțiuni asupra numeroaselor țări, pentru neacceptarea deportaților, un pilon central al campaniei sale pentru Casa Albă și al politicilor dure de imigrație. China a rezistat ani de zile cererilor SUA de a primi înapoi zeci de mii de cetățeni, care au depășit șederea sau au intrat ilegal în țară. Când Trump a preluat funcția, China sugerase că este dispusă să repatrieze „cetățeni chinezi confirmați” după verificare. Dar Beijingul a spus că acest lucru necesită timp, potrivit aceleiași surse. După ce a acceptat aproximativ 3.000 de deportați, la începutul anului 2025, China a redus cooperarea în ultimele șase luni, a declarat oficialul american de rang înalt, sub protecția anonimatului. „China refuză să coopereze cu SUA, pentru a-și relua cetățenii” China „refuză să coopereze pe deplin cu Statele Unite pentru a-și relua cetățenii”, a spus, pentru Reuters, oficialul, numind acest lucru o încălcare a obligațiilor și responsabilităților internaționale ale Chinei față de poporul său, adăugând că dacă China nu va crește cooperarea în privința deportărilor, Statele Unite ar lua în considerare creșterea garanțiilor în numerar care însoțesc cererile de viză, precum și refuzarea mai multor vize și blocarea mai multor intrări la frontieră. Ambasada Chinei din Washington nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Anterior, Beijingul a declarat că se opune migrației ilegale și o numește o „problemă internațională care necesită cooperare între țări”. Există peste 100.000 de cetățeni chinezi fără acte în SUA, a spus oficialul. Peste 30.000 au ordine finale de expulzare, iar dintre aceștia, autoritățile au reținut peste 1.500 în așteptarea deportării. Majoritatea din această ultimă categorie au comis alte infracțiuni, potrivit oficialului. Institutul pentru Politici Migratorii (MPI) a declarat că, la mijlocul anului 2022, până la 239.000 de imigranți chinezi nu erau autorizați să fie în țară. Oficialii americani au declarat, pentru Reuters, că China încearcă uneori să lege cererile Washingtonului privind deportările de solicitările Beijingului de a extrăda fugari economici sau politici, care au fugit în Statele Unite.
Comportament pripit și stângaci: cinci civili morți după ce SUA au lovit două ambarcațiuni în Strâmtoarea Ormuz
Un oficial militar a declarat agenției de știri Tasnim că, după rapoartele SUA privind atacurile, autoritățile iraniene au efectuat o anchetă, care a constatat că forțele americane „au atacat și au tras asupra a două ambarcațiuni mici de marfă care transportau civili și se deplasau de la Khasab, de pe coasta Omanului, spre coasta iraniană”, potrivit AlJazeera. „Acest comportament pripit și stângaci al inamicului provine din teama excesivă și coșmarul armatei americane cu privire la operațiunile cu ambarcațiuni rapide ale IRGC”, a declarat oficialul militar, citat de Tasnim. După ce a raportat că forțele americane au atacat luni ambarcațiunile mici iraniene, CENTCOM, care conduce operațiunile americane în regiune, a declarat că elicopterele de atac Sea Hawk și Apache „au fost utilizate pentru a elimina ambarcațiunile mici iraniene care amenințau transportul comercial”. Washingtonul a declarat că ambarcațiunile au fost distruse în timp ce încercau să interfereze cu transportul comercial în timpul operațiunilor americane de redeschidere a Strâmtorii.
FT: Companiile americane se asigură împotriva violenței politice
Corporațiile americane din aproape toate industriile au devenit din ce în ce mai interesate de asigurările împotriva actelor de violență politică și a atacurilor armate în locuri publice potrivit Financial Times (FT), citând date de la brokerii de asigurări. Potrivit ziarului, printre companiile care au achiziționat astfel de asigurări se numără fondurile de investiții Brookfield și Blackstone. FT îl citează pe Julian Vero, directorul general al companiei de asigurări Blackthorn, care a menționat că atacul armat de la cina Asociației Corespondenților de la Casa Albă din 25 aprilie, la care a participat președintele american Donald Trump, a stârnit o îngrijorare deosebită și un interes sporit pentru astfel de asigurări. Vero a menționat că firmele sunt preocupate în primul rând nu de numeroasele atacuri armate din școli, ci mai degrabă de incidentele care implică violență politică. Conform estimărilor companiei de asigurări WTW, aproximativ 150 de acte de violență motivate politic au avut loc în SUA în prima jumătate a anului 2025 – dublu față de numărul din anul precedent. FT, citând experți, relatează că costurile financiare, juridice, de reputație și de altă natură pentru companii, asociate cu astfel de incidente, s-au dublat din 2020, ajungând la 100 de milioane de dolari pe an. Uciderea lui Brian Thompson, directorul general al UnitedHealthcare, în decembrie 2024, a stârnit, de asemenea, un interes sporit în rândul companiilor pentru măsurile de asigurări și securitate. La acea vreme , s-a raportat că multe corporații își consolidau securitatea pentru directorii de top.
China blochează sancțiunile SUA împotriva a cinci rafinării de tip ceainic
Într-un comunicat publicat, sâmbătă, Ministerul Comerțului din China a acuzat SUA că sancțiunile restricționează „în mod nejustificat” relațiile comerciale dintre firmele chineze și țările terțe, „încălcând dreptul internațional și normele fundamentale care guvernează relațiile internaționale”, potrivit Al Jazeera. Ministerul chinez al Comerțului a precizat că a emis „ un „ordin de interdicție” care stipulează că sancțiunile „nu vor fi recunoscute, aplicate sau respectate”, afirmând că ordinul este o măsură menită „apere suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare”. „Guvernul chinez s-a opus în mod constant sancțiunilor unilaterale care nu au autorizația ONU și nu au temei în dreptul internațional”, se mai arată în comunicatul publicat de Ministerul Comerțului din China. Reamintim că sancțiunile impuse de SUA, anunțate la sfârșitul lunii trecute, interzic rafinăriilor accesul la sistemul financiar american și vizează sancționarea oricărei persoane care are relații comerciale cu aceste companii. La anunțarea sancțiunilor, pe 24 aprilie, Departamentul Trezoreriei SUA a calificat compania Hengli drept „unul dintre cei mai valoroși clienți ai Teheranului”, afirmând că aceasta a generat venituri de sute de milioane de dolari pentru armata iraniană prin achizițiile de țiței. Potrivit comunicatului dat de Ministerul chinez al Comerțului, ordinul a blocat măsurile impuse de SUA împotriva rafinăriei Hengli Petrochemical (Dalian), dar și a altor patru rafinării de tip „ceainic”. Rafinăriile de tip „ceainic” din China operează independent și sunt mai mici ca dimensiune decât instalațiile administrate de giganții petrolieri de stat, precum Sinopec. Cu toate acestea, ele au jucat un rol important în aprovizionarea de petrol a Chinei. Aceste tipuri de rafinării reprezintă un sfert din capacitatea de rafinare a Chinei, funcționează cu marje reduse și uneori negative și au fost afectate recent de cererea internă scăzută. Totuși, ele profită de pe urma petrolului ieftin vândut la prețuri extrem de reduse de țări supuse sancțiunilor, precum Iran, Rusia sau Venezuela. China își procură mai mult de jumătate din petrolul necesar din Orientul Mijlociu, o mare parte provenind din Iran.
Presa italiană: Marco Rubio va merge săptămâna viitoare la Vatican și în Italia. Se va întâlni cu Papa Leon?
Secretarul american de stat Marco Rubio va merge la Vatican și în Italia săptămâna viitoare, unde se va întâlni cu unii oficiali. Informația a fost relatată de ziarul italian Corriere della Sera, care nu menționează concret dacă Rubio se va întâlni și cu Suveranul Pontif, însă este de așteptat ca acesta să se vadă cu cardinalul Pietro Parolin, principalul reprezentant diplomatic al Vaticanului. Rubio urmează să aibă discuții cu miniștrii italieni de externe și apărare. Publicația italiană mai menționează că vizita lui Rubio în Italia are ca scop atenuarea tensiunilor dintre cele două țări după criticile dure ale lui Trump la adresa Italiei. Schimb de replici între Trump și Papa Leon pe tema războiului din Iran Informația privind deplasarea sa în Italia vine la câteva săptămâni după ce președintele american Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea au avut un schimb de replici în spațiul public privind războiul din Orientul Mijlociu. Trump l-a criticat pe Papa Leon pe rețelele sociale de mai multe ori în aprilie, numindu-l la un moment dat pe pontif „groaznic”. La momentul respectiv, premierul italian Giorgia Meloni a luat apărarea Suveranului Pontif, calificând drept „inacceptabile” cuvintele adresate de președintele american Donald Trump Papei. „Papa este capul Bisericii Catolice și este corect și normal ca el să invoce pacea și să condamne toate formele de război”, a spus Giorgia Meloni la momentul respectiv. Programul nu a fost încă finalizat și, potrivit Reuters, care citează ziarul La Reppublica, o întâlnire între Rubio și Meloni nu este exclusă. Rubio l-a întâlnit ultima oară pe Leon, primul papă american, în mai 2025, alături de vicepreședintele american JD Vance. Călătoria are loc la câteva zile după ce Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania, cea mai mare bază europeană a sa, pe fondul unei perspective diferite privind războiul SUA împotriva Iranului. Italia este una dintre țările europene cu cea mai mare prezență a trupelor americane, cu aproape 13.000 de soldați în serviciu activ la sfârșitul anului 2025.