Etichetă: sua

Dan Dungaciu: Cea mai importantă veste a negocierilor de pace din Iran este trimiterea lui Vance. Acesta poate să-l salveze pe Trump

Într-o nouă ediție transmisă live de Gândul, profesorul Dan Dungaciu a discutat despre negocierile dintre Iran și Statele Unite privind încetarea focului în Orientul Mijlociu. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Profesorul Dan Dungaciu este de părere că acceptul liderilor de la Teheran de a avea negocieri cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, reprezintă un avantaj enorm pentru Donald Trump, iar acesta mișcare poate restabili direcția actuală a curentului MAGA. „Care-i strategia de comunicare a lui Donald Trump? El trebuie să țină prețurile jos. Dar, în acest moment, știe foarte bine că nu este nicio negociere. Se pregătește o negociere, iar cel mai important element în această negociere și un breaking news, dacă vreți, este trimiterea eventuală a lui J.D. Vance la negociere. Asta este o știre de ultimă oră, pentru că aici J.D. Vance își joacă cariera politică și îl poate salva pe Donald Trump. Poate să aducă cursul MAGA pe poziția corectă. Adică să oprească războiul. E indiscutabil.” Invitatul afirmă că, în urma acțiunilor lui Donald Trump care nu au fost conforme cu promisiunile din campania electorală, un rezultat favorabil al acestor negocieri îi poate salva imaginea președintelui american în fața electoratului. „Pentru că Donald Trump, începând acest război, că ne place, că nu ne place, nu a adoptat poziția iraniană, ci poziția mișcării MAGA. Faptul că Donald Trump, când a început acest război, evident că a făcut ceea ce nu a predicat. El a predicat altceva în toată campania. Donald Trump a fost ales ca să nu înceapă războaie. Spun doar că, din acest punct de vedere, este explicabilă ieșirea din decor a lui J.D. Vance, care nu a mai spus nimic după șapte zile.”

Valentin Stan: În momentul în care a fost ales noul lider al Iranului, am explicat că s-ar putea să avem surprize din partea lui

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum noul lider al Iranului poate aduce surprize în relația cu SUA. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Mai ții minte că am vorbit aici în momentul în care a fost ales noul lider al Iranului… Care nu știm pe unde e. O fi pe la Moscova… E copilul lui Khamenei, au fost bombardați, familia omorâtă… S-ar putea să vezi de aici ceva interesant. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum noul lider al Iranului poate aduce surprize în relația cu SUA. Acesta a început prin a spune că nu se cunoaște locația în care se află noul lider al Iranului. Istoricul amintește că la numirea acestuia a menționat că poate fi un personaj interesant. Deși e copilul lui Khamenei și familia i-a fost omorâtă, noul lider ar putea deja conduce negocieri cu SUA. Am văzut și eu ce zic televiziunile. Mai ții minte că am vorbit aici în momentul în care a fost ales noul lider al Iranului… Care nu știm pe unde e. O fi pe la Moscova… Și ți-am spus: Marius, fii atent! E copilul lui Khamenei, au fost bombardați, familia omorâtă… S-ar putea să vezi de aici ceva interesant. La momentul ăsta, Președintele Parlamentului este sub lupă. Și am auzit pe la televiziuni, stai, mă, că este un radical, că nu știu ce… De fapt, este un apropiat al actualului lider spiritual al Iranului, fost general la Gărzile Revoluționare. Este un personaj foarte influent, foarte influent. Ce se întâmplă? Hai să ne uităm la câteva lucruri. În cât suntem azi? Dacă astăzi suntem în 23 martie și eu ți-am spus încă de când a început povestea, cum de nimeni din marea presă democratică… Ia să vedem… Donald Trump vorbește cu reporterii în Air Force One. Sigur că noi ne uităm la lucrurile alea ca să le dăm oamenilor, cum ne batem, cum ne scoatem ochii, cum crește prețul la petrol. Că nu contează acuma dacă oamenii suferă sau nu. Important e să facem audiență.

Senatul SUA a confirmat nominalizarea lui Markwayne Mullin, un susținător fidel al lui Trump, la funcția de director al Securității Interne

Markwayne Mullin este oficial responsabil cu securitatea SUA.  Nominalizarea lui Mullin în funcția de secretar pentru securitate internă în administrația Trump a fost confirmată luni de Senatul SUA. Actualul senator din Oklahoma a fost aprobat pentru această funcție controversată în Statele Unite cu 54 de voturi pentru și 45 împotrivă, potrivit Le Figaro. Markwayne Mullin, în vârstă de 48 de ani, va prelua conducerea Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), care a fost paralizat de un impas bugetar timp de peste o lună. Opoziția democrată refuză să aprobe finanțarea DHS fără reforme semnificative la ICE, agenția de aplicare a legilor privind imigrația aflată sub jurisdicția departamentului. Audierea lui Markwayne Mullin în fața unei comisii a Senatului a avut loc săptămâna trecută, la scurt timp după demiterea lui Kristi Noem, a cărei poziție fusese slăbită de operațiunile anti-imigrație extrem de criticate din ultimele luni din Minneapolis, în timpul cărora doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, au fost uciși de agenți federali. În timpul audierii, el s-a distanțat de propriile declarații referitoare la Alex Pretti, pe care l-a descris ca fiind un „persoană tulburată” . „Nu ar fi trebuit să spun asta și, în calitate de secretar de stat, nu aș fi făcut-o”, a recunoscut el. „Am vorbit prea pripit. Am reacționat impulsiv, fără să cunosc faptele.” Markwayne Mullin și-a stabilit obiectivele În ceea ce privește ICE, care a fost criticată pentru metodele brutale pe care le-a adoptat pentru a duce la bun sfârșit ofensiva anti-imigrație revendicată de Donald Trump, senatorul republican și-a menționat viziunea conform căreia ar dori ca această agenție „să devină mijlocul” folosit pentru expulzarea migranților, în loc să se afle în „prima linie” pentru a-i aresta în toată țara. Markwayne Mullin, care l-a descris pe președintele SUA drept un „prieten”, și-a stabilit obiectivul ca „în termen de șase luni, (DHS) să nu mai facă titluri în fiecare zi” . Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigrației ilegale o prioritate absolută, referindu-se la o „invazie” a Statelor Unite de către „infractori străini” și comunicând pe larg despre deportarea imigranților. Însă programul său de deportări în masă a fost zădărnicit sau încetinit de numeroase decizii judecătorești, inclusiv cele ale Curții Supreme, predominant conservatoare, pe motiv că cei vizați trebuie să își poată afirma drepturile.

De ce nu cedează Iranul, în ciuda pierderilor din război?

Pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra săptămână, Teheranul nu doar că refuză negocierile, dar își intensifică acțiunile, inclusiv asupra statelor din jur. Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial arab, citați de The Washington Post, conducerea iraniană pariază că poate „crește costurile” mai rapid decât Washingtonul le poate controla prin forță militară. „Singuri împotriva celei mai mari superputeri militare” Controlul asupra Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din transporturile globale de combustibil, este elementul central al strategiei. Iranul a restricționat parțial circulația în zonă, ceea ce a generat deja turbulențe pe piețele energetice. Sub protecția anonimatului, un diplomat iranian a explicat direct miza: „încercăm să facem această agresiune extrem de costisitoare pentru agresori”. Același oficial a descris astfel raportul de forțe: „Suntem singuri împotriva celei mai mari superputeri militare din istorie”. În paralel, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea rutei și a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Pentagonul și-a intensificat operațiunile în zonă, inclusiv prin atacuri aeriene și desfășurarea de forțe suplimentare. Destabilizarea piețelor echivalează cu victoria Conflictul s-a extins dincolo de granițele Iranului, ajungând să vizeze infrastructura energetică din statele din Golf. Iranul a răspuns unor atacuri asupra propriilor instalații prin lovituri în Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, amplificând îngrijorările privind securitatea aprovizionării globale cu energie. În acest context, diplomații occidentali spun că Teheranul nu resimte presiune reală pentru negocieri. „Atâta timp cât regimul există, poate crea teroare în regiune și poate destabiliza piețele internaționale prin prețurile la petrol și gaze. Pentru ei, asta înseamnă victorie”, a declarat un diplomat european aflat în Golf. „Nu simt nicio presiune să negocieze”. Până acum, impactul economic asupra SUA și Europei este considerat „moderat”, dar creșterea prețurilor la energie începe să îngrijoreze Washingtonul. Iran: SUA se vor afunda într-o mlaștină Deși state precum Qatar și Oman au încercat să medieze un posibil armistițiu, Iranul a transmis că nu este dispus să accepte o oprire rapidă a luptelor. „Iranul nu este dispus la un armistițiu prematur”, a spus un diplomat iranian, care a precizat că Teheranul ar accepta negocieri doar dacă atacurile sunt oprite și dacă primește garanții de „neagresiune”, inclusiv compensații pentru pagubele provocate de război. Același oficial a avertizat că un conflict prelungit ar putea deveni dificil pentru SUA: „Acesta este doar începutul unei situații în care SUA se vor afunda într-o mlaștină. Nu există altă ieșire”. Peste 15.000 de ținte lovite în Iran Potrivit Pentagonului, Statele Unite și Israelul au lovit peste 15.000 de ținte în Iran, distrugând infrastructură militară și administrativă și eliminând lideri de rang înalt. Ministerul iranian al Sănătății susține că peste 1.200 de civili au fost uciși, inclusiv într-un atac asupra unei școli soldat cu peste 160 de victime, majoritatea copii. În ultima săptămână, mai mulți oficiali iranieni de rang înalt au fost uciși, inclusiv Ali Larijani, considerat un canal important de comunicare cu Occidentul. Potrivit unui diplomat european, aceste asasinate reduc și mai mult șansele de dialog și „pe termen lung cresc nivelul de sfidare” al regimului. Îngrijorări pe termen lung În pofida mesajelor publice de sfidare, inclusiv declarații potrivit cărora Iranul va ieși „mai puternic” din conflict, există îngrijorări serioase în interiorul regimului privind costurile pe termen lung. Analiștii spun că strategia actuală poate funcționa pe termen scurt, dar riscă să se întoarcă împotriva Iranului. „Iranul nu și-a atins încă obiectivul, încearcă în continuare să ridice costurile”, a explicat Alan Eyre, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și expert la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington. Un alt fost oficial american a avertizat că adevăratul test pentru Iran va veni după încheierea luptelor, când autoritățile vor trebui să gestioneze distrugerile și presiunea economică internă:„Momentul critic pentru ei nu este în timpul bombardamentelor, ci atunci când acestea se opresc”. Distrugerile extinse și presiunea economică ar putea afecta capacitatea statului de a funcționa și ar putea declanșa noi valuri de nemulțumire internă, într-o țară care s-a confruntat deja cu mai multe proteste în ultimii ani.

Traian Băsescu, avertisment dur: Nu suntem în siguranță. Despre Rutte: România nu trebuie să aibă încredere în acest om”

Pozițiile oficiale transmit liniște. Băsescu spune contrariul. Fostul președinte susține că războiul declanșat în Orientul Mijlociu a creat condiții favorabile pentru Rusia să avanseze în Ucraina și să se apropie de frontierele României. „Oricând lucrurile pot evolua rău”, a avertizat el, îndemnând românii să fie pregătiți pentru scenarii negative. Ucraina, abandonată. Rusia, avantajată Băsescu este de părere că efortul militar al Statelor Unite s-a mutat pe Orientul Mijlociu. Presiunea asupra statelor europene de a-l susține pe Trump și pe Netanyahu crește. Iar Ucraina, spune fostul președinte, este „pur și simplu abandonată”. „Bătălia noastră trebuie să fie să-i ținem pe europeni implicați în sprijinirea Ucrainei”, a declarat Băsescu. Altfel, România riscă să se trezească cu armata lui Putin la frontieră. Fostul președinte a menționat și blocajul creat de Viktor Orbán, care a împiedicat acordarea ajutorului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Ucrainenii sunt pe resurse proprii. E greu să faci față Rusiei doar cu resursele proprii”, a spus el. Atacul la adresa lui Rutte O declarație dură l-a vizat pe secretarul general NATO, Mark Rutte. Băsescu l-a cunoscut în Consiliul European și spune că România nu trebuie să aibă încredere în el. El a criticat mesajul lui Rutte, pe care îl consideră orientat exclusiv spre satisfacerea lui Trump, nu spre securitatea flancului estic. „Vine cu sloganul: niciun centimetru de teritoriu NATO nu va fi neapărat. Dar acum îți spune: hai să ne ducem toți în Golf”, a ironizat Băsescu. Pericolul unui al Treilea Război Mondial Fostul președinte a ridicat și o întrebare mai largă. Ce s-ar întâmpla dacă statele NATO ar trimite forțe militare în Golf pentru a-l susține pe Trump și pe Netanyahu? Care ar fi reacția Rusiei și a Chinei? „Nu cumva ne îndreptăm din prostie către al Treilea Război Mondial?”, a întrebat Băsescu . El a cerut o prezență militară americană concretă în Marea Neagră. „Nu l-am auzit pe Rutte să spună că ar trebui să punem un distrugător american în Marea Neagră”, a concluzionat fostul președinte.

Agenți ai Serviciului de Imigrație trimiși în sprijinul angajaților de securitate din aeroporturi, în SUA

Președintele Donald Trump a spus că Tom Homan va coordona acțiunea. Homan a declarat pentru CNN că agenții ICE vor ajuta la controlul intrărilor și ieșirilor din aeroporturi, eliberând personalul TSA pentru verificările cu raze X și alte activități specializate. „Ne aflăm acolo pentru a ajuta TSA să-și facă treaba și să permită publicului american să treacă prin aeroport cât mai repede posibil, respectând toate protocoalele de securitate”, a spus Homan, potrivit sursei citate. Operațiunile obișnuite de aplicare a legii imigrației vor continua, a subliniat Homan, iar detaliile unui plan coordonat între conducerea ICE și TSA urmau să fie anunțate ulterior în cursul zilei de duminică. Decizia survine în contextul negocierilor Congresului pentru finanțarea Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), blocaj alimentat de cererile democraților de a impune schimbări asupra politicilor de imigrație ale administrației Trump, după două decese în cadrul unei acțiuni de aplicare a legii imigrației la Minneapolis. Critici la adresa măsurii au venit de la liderii democrați din Camera Reprezentanților, precum Hakeem Jeffries, care a afirmat că implicarea agenților ICE la aeroporturi „scoate în evidență presiunea pusă asupra congresului pentru a aproba finanțarea DHS” și riscă să creeze haos și expunere a publicului la agenți neinstruiți.

Dan Dungaciu: Iranul mai are niște cărți de jucat. Poate să închidă toată strâmtoarea Ormuz și aruncă petrolul în aer

Într-o nouă ediție transmisă live de Gândul, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre strategia lui Donald Trump în conflictul cu Iranul, în condițiile în care Teheranul mai are încă câțiva ași în mânecă pe care îi poate juca în această confruntare. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu susține că, în acest moment, SUA nu își pot permite să transfere trupele americane din Pacific pentru a securiza zona Iranului, dat fiind faptul că, astfel, ar lăsa descoperit frontul cu China și Taiwanul, renunțând la prioritatea lor strategică principală. „Intervenționismul acesta în Iran încă nu știm cum se va termina. Eu nu cred că Iranul va fi dispus să cedeze. Pentru că, gândiți-vă puțin, ei au în acest moment, dacă închid și cu ajutorul regimului Houthi, închid și petrolul și închid tot, ei pot să arunce în aer extrem de multe lucruri. Ei mai au niște cărți de jucat. Gândiți-vă că, cu o bărcuță din asta foarte rapidă, te duci și arunci o mină într-un vas din ăsta, l-ai aruncat în aer. Cum să securizezi asta? Se aduc întăriri de unde? Din Pacific. Dacă tu aduci întăriri din Pacific, adică zona care urmează să fie în vizorul nemijlocit al Statelor Unite, pentru că vorbea de China și de Taiwan, în momentul ăla, sigur că lucrurile se pot complica. Cu atât mai mult, spune analistul politic, Iranul mai are câteva avantaje în acest conflict, referindu-se la faptul că poate bloca tranzitul petrolier, ceea ce ar arunca în aer piața petrolieră globală. Deși, spune el, SUA nu depind direct de piața respectivă, o astfel de mișcare va afecta prețul petrolului la nivel mondial, inclusiv în Statele Unite. „Lucrurile în acest moment nu sunt clare. Nu arată foarte bine din acest punct de vedere. Va fi nevoie de un efort extrem de mare, poate cel mai mare efort narativ pe care Donald Trump va trebui să-l facă pentru a reuși să facă din Iran un soi de victorie. Dar problema este de timp. Cât mai durează această chestiune, cât crește prețul petrolului. Avantajul, și eu am mai spus asta, avantajul americanilor este că ei nu depind de petrolul iranian, nu depind de ce circulă pe acolo, prin preajmă. Și din punctul ăsta de vedere pot să fie, teoretic, mai liniștiți. Dar asta nu înseamnă că piețele externe nu vor afecta și prețul petrolului din Statele Unite. Este prea devreme să ne pronunțăm. Dar cred că este cea mai mare încercare politică și strategică a administrației Trump până în acest moment.”

Trump intervine pentru protejarea unui meci al armatei SUA în grila TV

Liderul american a semnat vineri un ordin executiv prin care încearcă să mențină un interval TV exclusiv pentru meciul anual Army–Navy Game, unul dintre cele mai importante evenimente din sportul universitar american. Este vorba despre un meci de fotbal american disputat între echipele academiilor militare din SUA – United States Military Academy (Forțele terestre) și United States Naval Academy (Marina). Argumentul oficial: vizibilitatea și moralul Administrația americană susține că suprapunerea cu alte meciuri ar afecta importanța evenimentului. „Astfel de conflicte de program slăbesc atenția națională asupra academiilor militare și diminuează un eveniment cu rol important pentru moralul instituțiilor de apărare”, se arată în documentul citat de Reuters. Totodată, ordinul subliniază că „politica Statelor Unite este ca niciun meci de fotbal universitar, în special din playoff sau alte competiții post-sezon, să nu fie difuzat în același timp cu meciul Army–Navy”. Audiența TV ar fi putea fi împărțită Discuțiile despre extinderea College Football Playoff – turneul final al fotbalului american universitar din SUA – are în vedere introducerea unui număr mai mare de echipe. Un astfel de format ar însemna mai multe runde eliminatorii și, implicit, mai multe meciuri programate la final de sezon. Problema ar fi că unele dintre aceste jocuri ar putea fi plasate exact în același weekend cu meciul Army–Navy. Atenția publicului și audiența TV s-ar împărți între mai multe partide, ceea ce ar reduce vizibilitatea unuia dintre cele mai importante meciuri tradiționale din calendarul sportiv american, situație pe care Donald Trump încearcă să o evite. Legea care limitează meciurile din weekend Situația este complicată și de Sports Broadcasting Act of 1961, o lege americană care protejează fotbalul universitar și liceal. Mai exact, legea interzice Ligii Naționale de Fotbal American (NFL) să programeze meciuri sâmbăta, în anumite perioade ale sezonului, pentru a nu concura direct cu competițiile universitare. În consecință, al doilea weekend din decembrie, când este programat meciul Army–Navy, rămâne unul dintre puținele intervale „libere” și foarte valoroase pentru transmisiunile de fotbal universitar. Exclusivitatea, greu de impus chiar și pentru Trump Ordinul îi cere Comisiei Federale pentru Comunicații – autoritatea de reglementare a telecomunicațiilor și audiovizualului din SUA – să colaboreze cu NCAA (Asociația Națională a Sportului Universitar, care administrează competițiile sportive universitare americane) și partenerii media pentru a proteja exclusivitatea meciului. Însă nu este clar cât de aplicabil este acesta, deoarece vizează doar instituțiile federale, nu și organizatorii competițiilor sportive.

Război în Orientul Mijlociu, ziua 22. Trump: Suntem foarte aproape de obiective”/ Paradoxal, SUA au ridicat sancțiunile pe petrolul iranian/Armata SUA susține că influența Iranului în Strâmtoarea Ormuz s-a diminuat

UPTADE: Armata israeliană semnalează rachete iraniene în apropiere Armata israeliană afirmă că a detectat un nou val de rachete lansate din Iran și îndreptate spre teritoriul țării. Ziarul „The Times of Israel”, citat de Al Jazeera, relatează că se așteaptă ca în curând să se declanșeze sirenele în sudul Israelului. Amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), afirmă că armata americană a aruncat mai multe bombe de 5.000 de livre (2.270 kg) asupra unei instalații subterane de-a lungul coastei Iranului, care era folosită pentru depozitarea rachetelor de croazieră antinavă, a lansatoarelor mobile de rachete și a altor echipamente, subminând astfel capacitatea acesteia de a amenința Strâmtoarea Ormuz. „Nu numai că am distrus instalația, dar am distrus și centrele de sprijin pentru serviciile de informații și releele radar ale rachetelor care erau folosite pentru a monitoriza mișcările navelor”, a spus Cooper într-un mesaj video distribuit pe pagina CENTCOM de pe X, potrivit Al Jazeera. „Ca urmare, capacitatea Iranului de a amenința libertatea de navigație în și în jurul Strâmtorii Ormuz este diminuată, iar noi nu vom înceta să urmărim aceste ținte”, a adăugat el. UPTADE: Garda Revoluționară Islamică (IRGC) susține că a lovit un avion de vânătoare israelian, în timp ce armata israeliană afirmă că acesta nu a suferit avarii Într-o declarație citată de agenția de știri iraniană IRNA, IRGC susține că sistemele sale de apărare au lovit un avion de vânătoare israelian care opera în spațiul aerian iranian în această dimineață, acesta fiind al treilea incident de acest fel din timpul războiului, potrivit Al Jazeera. Anterior, armata israeliană recunoscuse că unul dintre avioanele sale de vânătoare a fost ținta unor focuri antiaeriene în spațiul aerian iranian, dar a precizat că avionul a detectat amenințarea, nu a suferit daune și și-a îndeplinit misiunea „conform planului”. Potrivit IRGC, forțele sale de apărare au lovit peste 200 de vehicule aeriene în spațiul aerian iranian în timpul războiului – inclusiv drone, rachete de croazieră, avioane de realimentare și avioane de vânătoar UPDATE: Emiratele, sub atac iranian. 341 rachete interceptate în total Emiratele Arabe Unite au interceptat sâmbătă trei rachete balistice și opt drone lansate din Iran. De la începutul conflictului, sistemele de apărare aeriană ale țării au doborât 341 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și 1.748 de drone, potrivit Ministerului Apărării de la Abu Dhabi. UPDATE: Iran anunță că centrala sa nucleară de la Natanz a fost lovită într-un atac aerian Centrala nucleară de la Natanz, principala unitate de îmbogățire a uraniului din Iran, a fost lovită sâmbătă într-un atac aerian, potrivit agenției iraniene Mizan. Agenția a precizat că nu s-au înregistrat scurgeri de radiații. UPDATE: Axios: Statele Unite vor permite Iranului să obțină venituri din petrol de aproximativ 14 miliarde de dolari Este o concesie financiară uriașă făcută Iranului de către SUA. Este prima dată când SUA cumpără petrol iranian din 1996. UPDATE: Spania a aprobat un pachet de urgență în valoare de 5 miliarde de euro pentru a compensa creșterile prețurilor la energie cauzate de războiul din Iran Printre măsurile cheie se numără reducerea TVA la carburanți și energie la 10% (prețuri cu până la 0,30 euro/litru mai mici), reducerea impozitelor pe electricitate cu aproximativ 60% și oferirea unui subsidiu de 0,20 euro/litru pentru sectoarele transporturilor, agriculturii și pescuitului. Planul vizează 20 de milioane de gospodării și 3 milioane de companii. UPDATE: Ormuz nu e doar despre petrol. E despre pâinea, laptele și apa a 100 de milioane de oameni care nu au altă cale Strâmtoarea Ormuz nu este doar o rută energetică. E calea de supraviețuire pentru peste 100 de milioane de oameni. Blocarea ei de la izbucnirea războiului dintre SUA, Israel și Iran perturbă aprovizionarea cu alimente a unor țări care importă până la 98% din ce consumă. UPDATE: Dronele au atacat baza americană „Victory” din Irak, pe fondul retragerii aliaților NATO Cel puțin patru drone au atacat baza „Victory”, iar noaptea trecută și până în primele ore ale dimineții s-au auzit o serie de explozii puternice. O dronă ar fi provocat un incendiu. Se pare că o dronă a lovit în interiorul bazei, iar o altă dronă a lansat o grenadă propulsată de rachetă, ceea ce pare a fi o escaladare semnificativă a conflictului. Nu sunt deocamdată informații despre victime. Conform Aljazeera, aceste drone au fost lansate din zone precum Abu Ghraib și Dora, ceea ce ridică din nou îngrijorări legate de securitate cu privire la modul în care aceste drone sunt lansate în vecinătatea Bagdadului. Nu este vorba doar de capitală. Au avut loc, de asemenea, atacuri împotriva forțelor americane staționate în nordul Irakului și la Erbil și, în același timp, au avut loc lovituri americane împotriva Forțelor de Mobilizare Populară irakiene, consolidând ideea că acesta este un câmp de luptă bidirecțional, cu grupuri armate irakiene care vizează SUA, iar apoi acele grupuri fiind ele însele atacate. În acest context, forțele NATO s-au retras, deoarece există sentimentul că acest conflict face parte dintr-un conflict regional mult mai amplu, un conflict pe care aceste alte țări NATO nu l-au început, nu l-au dorit și nu doresc ca forțele lor să fie expuse pericolului într-un conflict extrem de nepopular. UPDATE: Războiul din Iran a transformat un aeroport uitat din Spania în adăpost pentru giganții cerului Qatar Airways și-a mutat aproape 20 de avioane la Teruel, în Spania, pentru a le proteja de atacurile iraniene. Compania a redus numărul zborurilor zilnice de la 600 la aproximativ 100. Alte aeronave urmează să sosească în zilele următoare. UPDATE: Escaladare majoră în războiul din Iran. Rachete balistice trase spre baza militară americano-britanică din Oceanul Indian Iranul a lansat două rachete balistice cu rază medie spre baza militară comună a SUA și Marii Britanii de la Diego Garcia, în Oceanul Indian. Niciuna dintre rachete nu a atins ținta. Atacul reprezintă o escaladare majoră a conflictului, relatează Wall Street Journal, citând oficiali americani. UPDATE: Israel vizează infrastructura civilă și militară a Hezbollah într-o ofensivă extinsă în Liban Israel își intensifică ofensiva împotriva Hezbollah, atacând atât obiective militare, cât și instituții civile ale

Starmer a spus nu, apoi și-a schimbat poziția. Bazele britanice, deschise pentru loviturile SUA asupra Iranului

Guvernul lui Starmer a confirmat vineri că acordul cu SUA include operațiuni menite să distrugă bazele de rachete iraniene. Acestea vizează capacitățile folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz, anunță sursa citată. Miniștrii s-au întâlnit vineri pentru a discuta situația. Decizia vine după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul lunii martie. Inițial, premierul Keir Starmer a respins solicitarea SUA de a folosi bazele britanice. A spus că trebuie convins că orice acțiune militară este legală. Și-a schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune. A autorizat accesul la RAF Fairford și la baza comună SUA-Marea Britanie Diego Garcia din Oceanul Indian. Reacțiile la decizie Iranul a ripostat imediat. Ministrul de externe Abbas Araqchi a acuzat că Starmer „pune în pericol viețile britanicilor”. A adăugat că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”. Trump l-a atacat repetat pe Starmer de la începutul conflictului. Luni, a spus că Marea Britanie, considerată odată „Rolls-Royce-ul aliaților”, l-a „dezamăgit profund”. Downing Street a cerut vineri „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Un sondaj YouGov arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA-Israel asupra Iranului.