Noul șef al misiunii diplomatice americane a sosit în Venezuela
Laura Dogu a fost numită în funcție la data de 22 ianuarie o schimbare majoră în relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Venezuela. Oficialul american a aterizat la Caracas sâmbătă, fiind pentru prima dată în ultimii ani când un reprezentant de rang înalt al SUA se află pe teritoriul venezuelean, informează AFP. Sosirea sa are loc la mai puțin de o lună după ce armata Statelor Unite l-a capturat pe fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro. Laura Dogu îl înlocuiește pe John McNamara, care a coordonat misiunea diplomatică americană pentru Venezuela din Bogotá, începând cu 1 februarie 2025. Deși nu are rang de ambasador, Dogu este cea mai înaltă autoritate diplomatică americană prezentă în Venezuela. Reluarea contactelor diplomatice este susținută și de declarațiile făcute de președintele Trump care a susținut în repetate rânduri că are o relație de bună colaborare cu noile autorități venezuelene conduse de președinta interimară Delcy Rodriguez. Aceasta a oferit garanții de cooperare Washingtonului, anunțând o serie de măsuri, printre care o amnistie generală a deținuților politici și reforma legii petrolului. Privind relația cu Statele Unite, Rodriguez afirma miercuri: „Suntem într-un proces de dialog, de colaborare cu Statele Unite fără nicio teamă, pentru a ne înfrunta diferențele și dificultățile, cele mai sensibile și cele mai puțin sensibile deopotrivă, abordându-le pe calea diplomației”.
Ion Cristoiu: Trebuie să înțelegem dacă ruptura de America este temporară sau definitivă
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a discutat despre tensiunile dintre Europa și America, întrebându-se dacă această rupere este definitivă sau doar temporară. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu compară sarcastic tensiunile dintre America și Europa cu o ruptură între doi parteneri, punând evenimentele în perspectiva unui divorț. „E exagerat război. Încă nu s-a ajuns la bătălie. El a aruncat-o pe ea în stradă și, după un moment, asta e Europa, el e America, a dat-o în stradă și, după un moment în care ea s-a întrebat „Aoleu, ce mă fac?”, Europa a început să-și caute și ea un altul.” De asemenea, Cristoiu susține că actualele tensiuni ar putea, pe de o parte, să fie un rezultat al acțiunilor administrației Trump, iar în cazul acesta poziția noastră ar fi una favorabilă. Pe de altă parte, s-ar putea ca acesta să fi fost, pur și simplu, momentul destrămării acestei alianțe. „Aș vrea să iau rând pe rând toate personalitățile, să le întreb, și încep cu tine: Credeți că ce se întâmplă acum între Europa și America e temporar sau e definitiv? Păi e foarte important. Ori e temporar, fiind datorat sau din cauza lui Trump, și atunci noi facem bine că suntem acolo. Această destrămare a alianței tu o pui pe seama oamenilor. Este o destrămare, nu, o prăbușire a unei alianțe, pur și simplu. Principala cauză este că nicio alianță nu mai supraviețuiește victoriei. Gata.”
Ilie Bolojan despre relația cu SUA: Rolul SUA va rămâne determinant în această parte de Europa
Bolojan a subliniat că dezvoltarea României din ultimele decenii a fost posibilă în principal datorită unor condiții geopolitice favorabile. „Prima a fost aderarea la NATO, care a însemnat siguranță pentru noi. Și apoi a fost aderarea la Uniunea Europeană, care a însemnat acces la piețe, a însemnat fluxuri de investiții, a însemnat locuri de muncă și mai multă prosperitate”, a spus prim-ministrul într-un interviu acordat G4Media. Ilie Bolojan a afirmat că, în contextul Războiului din Ucraina, rolul NATO și al Statelor Unite rămâne determinant în estul Europei. „În această perioadă, chiar dacă sunt aceste dispute, chiar dacă sunt aceste abordări diferite, rolul NATO și al Statelor Unite va rămâne determinant în această parte de Europa, având un război la graniță”, a afirmat șeful Executivului. Acesta a mai subliniat și lipsa de credibilitate și predictibilitate a Rusiei: „atacarea Ucrainei de către Rusia nu mai poate să genereze o situație de încredere în abordările ruse în anii următori. Și practic toate țările europene, sau aproape toate țările europene, și-au pierdut încrederea în predictibilitatea acestor acțiuni”. Bolojan: Europa să fie o zonă mai sigură, inclusiv pe forțe proprii Premierul a spus că Statele Unite își orientează o parte tot mai mare a atenției strategice către zona indo-pacifică, și că acest demers al Washingtonului, „mută europenilor o responsabilitate mai mare de apărare, lucru pe care ni l-am asumat, inclusiv România”. Acesta a subliniat că demersul american nu înseamnă o retragere din Europa: „Asta nu înseamnă că Statele Unite se vor dezangaja din această parte de lume”. Acestea a mai subliniat că deși perioada de prosperitate și stabilitate din Europa s-a realizat prin relație cordială transatlantică, a pledat pentru consolidarea capacităților proprii de apărare ale Europei, astfel încât continentul să devină mai sigur inclusiv prin forțe proprii. „Cu toate dificultățile pe care le avem în perioada de față, cred că trebuie să facem ceea ce ține de noi pentru a o menține, pe de o parte, și pe de altă parte pentru a ne întări capacitatea de apărare, în așa fel încât Europa să poată să fie o zonă mai sigură, inclusiv pe forțe proprii”, a spus premierul.
Keir Starmer, după avertismentul lui Trump: Marea Britanie și SUA sunt aliați foarte apropiați
Premierul Keir Starmer se află într-o vizită oficială în China pentru a stimula comerțul, ca parte a eforturilor de creștere economică. Donald Trump, întrebat despre eforturile lui Starmer de a intensifica relațiile comerciale alături de China, președintele SUA a precizat, joi seara: „Ei bine, este foarte periculos pentru ei să facă asta și cred că este și mai periculos pentru Canada să intre în relații comerciale cu China”. Într-un interviu acordat Sky News, Starmer a precizat: „Statele Unite și Marea Britanie sunt aliați foarte apropiați și de aceea am discutat vizita cu echipa sa înainte de a veni”. Cu privire la avertizmentul dat de Trump, premierul britanic a declarat: „Am văzut comentariile președintelui Trump. Cred că, pentru a fi corect, probabil se referea mai mult la Canada.” Acesta a precizat că președintele SUA ar putea face, la rândul său, o vizită oficială în China: „Cred că am dreptate când spun că președintele Trump însuși vizitează China sau se așteaptă să viziteze China în luna aprilie”, a declarat Starmer. Întrebat dacă există o îngrijorare cu privire la avertismentul lui Trump, premierul Marii Britanii a declarat: „Nu cred că este înțelept ca Regatul Unit să-și ascundă capul în nisip. China este a doua cea mai mare economie din lume. Împreună cu Hong Kong, este al treilea nostru partener comercial. Și prin această vizită, am deschis multe oportunități pentru crearea de locuri de muncă și bogăție”, a declarat Starmer. Keir Starmer se află la Beijing. Acesta a vorbit, joi, la Forumul de Afaceri Marea Britanie-China, afirmând că Marea Britanie „are foarte mult de oferit”. Starmer s-a întâlnit, joi, și cu președintele chinez Xi Jinping.
Pete Hegseth avertizează Iranul asupra programului nuclear: Suntem pregătiți să acționăm
În cadrul unei ședințe de cabinet, alături de președintele Trump, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avertizat Iranul împotriva dezvoltării de arme nucleare, susținând că „Armata va fi pregătită să execute tot ce așteaptă președintele”, citat de AP. „Au toate opțiunile pentru a încheia o înțelegere. Nu ar trebui să urmărească capacități nucleare. Și vom fi pregătiți să executăm tot ce așteaptă acest președinte de la Departamentul de Război”, a continuat șeful Pentagonului. Declarațiile lui Hegseth continuă să amplifice tensiunile dintre Statele Unite și Iran. Miercuri, președintele Trump a anunțat că mai multe nave de război se îndreaptă spre Orientul Mijlociu. „Sperăm că Iranul va „veni rapid la masa negocierilor” și va negocia un acord corect și echitabil – fără arme nucleare – unul care să fie bun pentru toate părțile. Faceți o înțelegere! Nu au făcut-o, și a existat „Operațiunea Midnight Hammer”, o distrugere majoră a Iranului. Următorul atac va fi mult mai rău!”, transmitea liderul de la Casa Albă printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare. În fața amenințărilor, autoritățile de la Teheran au declarat că forțele armate sunt „gata să folosească forța”, iar șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a anunțat desfășurarea a 1.000 de drone ca măsură defensivă.
Turbulențe financiare. Cea mai solidă monedă de pe Terra ajunge la un maxim istoric față de Dolar. Care sunt consecințele
Francul elvețian, considerat cea mai solidă monedă din lume, a atins cea mai ridicată valoare din ultimii 11 ani față de dolar. Incertitudinea globală și turbulențele geopolitice îi consolidează statutul de refugiu sigur. Autoritățile elvețiene privesc cu prudență această evoluție, deoarece un franc prea puternic complică politica monetară. Banca Națională Elvețiană analizează intervenții valutare, însă acestea vin cu riscuri în contextul relațiilor comerciale cu SUA. Pe termen lung, francul rămâne rezistent și atractiv pentru investitori, preia Click. Francul elvețian, maxime istorice Francul elvețian a câștigat deja 3,5% față de dolarul american în acest an, după ce în 2025 se apreciase cu 12,7%. Marți, moneda a atins cea mai ridicată valoare din ultimii 11 ani față de dolar, menținându-se aproape de acest nivel și miercuri dimineață. „O escaladare suplimentară, din punct de vedere geopolitic, înseamnă mai multă incertitudine”, a declarat președintele BNE, Martin Schlegel, pentru CNBC. „Nu este bine nici pentru francul elvețian, nici pentru Elveția, deoarece francul este un refugiu sigur.Ori de câte ori există incertitudine în lume, francul se apreciază, și acest lucru face politica monetară mai complicată pentru Banca Națională Elvețiană.” Exporturi mai scumpe Economia elvețiană este orientată spre export, iar un franc puternic face exporturile mai scumpe și economia mai vulnerabilă. În plus, spre deosebire de marii săi vecini, Elveția se confruntă cu o creștere lentă a prețurilor. Giuliano Bianchi, co-fondator al Quantitas Institute, a explicat: „Francul elvețian rămâne puternic în parte pentru că cererea pentru multe exporturi elvețiene este relativ inelastică. Acest lucru complică sarcina BNE, deoarece un franc puternic reduce inflația importată și comprimă marjele exportatorilor, afectând salariile și investițiile într-un moment în care inflația este deja scăzută.” Inflație de 0.1% Rata inflației în Elveția este de doar 0,1%, iar rata cheie a BNE este 0%, apropiind țara de teritorii de disinflație și dobânzi negative. În 2022, BNE a încheiat șapte ani de dobânzi negative, care sunt nepopulare în rândul economiștilor și creditorilor, deoarece elimină randamentele depozitelor și comprimă marjele și profitabilitatea băncilor. „Pragul pentru a merge în negativ este mai ridicat decât normal, dar dacă va fi nevoie, vom merge în negativ”, a spus Schlegel pentru CNBC. Un alt instrument pe care BNE l-a folosit anterior pentru a tempera francul elvețian este intervenția pe piața valutară, vânzând franci și cumpărând valute străine. Însă aplicarea acestei strategii acum implică riscuri, la doar câteva luni după ce Elveția a încheiat un acord comercial care a redus tarifele de la 39% — unele dintre cele mai mari impuse de administrația Trump — la 15%. Francul elvețian, cea mai puternică monedă pe termen lung Lloyd Harris, șeful departamentului de venit fix la Premier Miton Investors, a susținut că atractivitatea francului ca activ stabil va sprijini traiectoria sa ascendentă, indiferent de deciziile de politică monetară ale BNE. „Dintr-o perspectivă pe termen lung, francul elvețian este cea mai puternică monedă de pe Pământ, și în acest an este probabil să rămână relativ rezistent”, a declarat el pentru CNBC prin e-mail. „Factorii care îl susțin sunt prețul aurului, statutul Elveției ca refugiu sigur în perioade de turbulențe geopolitice și surplusul persistent al contului curent. BNE poate interveni dacă francul se întărește excesiv, dar pe termen mediu nu ne așteptăm la o schimbare în fața USD.” Recomandarea autorului: MONEDELE care se apreciază după taxele lui Trump. Yenul japonez și francul elvețian, cele mai căutate refugii
Statele Unite ale Americii au încheiat un acord comercial reciproc cu El Salvador
Ambasadoarea statului El Salvador în Statele Unite, Milena Mayorga, a confirmat joi semnarea unui acord comercial între cele două state, fără a oferi detalii suplimentare privind conținutul documentului. Ambasada americană din El Salvador a anunțat în luna noiembrie că se negociază o înțelegere comercială prin care El Salvador s-a angajat să reducă barierele netarifare, inclusiv prin simplificarea reglementărilor pentru importurile americane, notează Reuters. Măsurile ar urma să includă acceptarea standardelor americane privind siguranța vehiculelor, emisiile auto, dispozitivele medicale și produsele farmaceutice, dar și acceptarea reducerii restricțiilor pentru produse precum brânzeturile și carnea provenite din Statele Unite. În schimb, SUA ar urma să elimine tarifele pentru anumite produse din El Salvador, precum articolele de îmbrăcăminte. Președintele Salvadorului, Nayib Bukele, a salutat noul document, afirmând pe X: „Primul Acord Comercial Reciproc din întreaga Emisferă Vestică”. Tot joi, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat progresul privind revizuirea acordurilor comerciale dintre Statele Unite, Mexic și Canada.
Ministrul danez de Externe, după discuțiile cu SUA privind Groenlanda: Au decurs bine, dar amenințarea rămâne
Discuțiile dintre miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și partea americană de la jumătatea lunii ianuarie „au decurs bine”, însă amenințarea rămâne în continuare, a anunțat, joi, Lars Løkke Rasmussen, ministrul danez de Externe, informează POLITICO. Potrivit acestuia, părțile participante la întâlnire au convenit să înființeze un „grup de lucru” pentru a discuta despre Groenlanda și securitatea Arcticii, în contextul retoricii președintelui Trump de a prelua controlul asupra insulei. „După aceea, a avut loc o deraiere uriașă”, a spus Rasmussen, referindu-se la amenințarea lui Trump de a impune tarife vamale mai multor țări europene, dacă acestea nu vor fi de acord să cedeze Groenlanda, plan care a fost retras în cele din urmă. „Situația s-a agravat, dar acum suntem din nou pe drumul cel bun”, a mai afirmat Rasmussen în fața reporterilor la Consiliul Afacerilor Externe de la Bruxelles. Ministrul danez de Externe a mai subliniat că vor avea loc mai multe discuții pe acest subiect, în condițiile în care disputa privind Groenlanda nu a fost „rezolvată”. Trump și-a intensificat retorica privind preluarea controlului asupra Groenlandei, stârnind îngrijorări în rândul națiunilor europene. În plus, amenințările lui Trump au tulburat Europa și au fracturat relațiile transatlantice, determinând liderii să solicite UE să devină mai unită și mai independentă pentru a-și asigura propria securitate.
China anunță planuri pentru turism spațial și explorarea spațiului profund
Beijingul își extinde ambițiile, cu planuri pentru zboruri de turism spațial suborbital în următorii cinci ani și dezvoltarea ulterioară a celor orbitale. Compania de stat China Aerospace Science and Technology Corporation a anunțat lansarea unor „operațiuni de zbor pentru turism spațial suborbital” și dezvoltarea treptată a turismului spațial orbital. Totodată, grupul va construi o infrastructură digitală spațială de nivel gigawatt, potrivit televiziunii de stat CCTV, citată de Reuters. Competiție directă cu SUA și SpaceX China și SUA concurează pentru a transforma explorarea spațiului într-o activitate comercială viabilă, similară aviației civile, dar și pentru avantajele strategice și militare ale dominației spațiale. Beijingul și-a propus să devină o „putere spațială de nivel mondial” până în 2045. Un obstacol major pentru China rămâne lipsa unui test complet reușit de rachetă reutilizabilă. În schimb, compania americană SpaceX operează deja racheta reutilizabilă Falcon 9, care a permis extinderea rețelei Starlink și realizarea unor zboruri de turism spațial orbital. Sateliții, miză de securitate pentru Beijing Autoritățile chineze au descris în repetate rânduri dominația SpaceX pe orbita joasă a Pământului (LEO) drept un risc pentru securitatea națională. În acest context, Beijingul își construiește propriile mega-constelații de sateliți. La sfârșitul anului 2025, mai multe organisme și companii chineze din sectorul spațial au înregistrat solicitări oficiale la International Telecommunication Union, agenția ONU care gestionează alocarea frecvențelor radio și a pozițiilor orbitale. Demersul vizează plasarea a aproximativ 200.000 de sateliți pe orbită în următorii 14 ani, rezervând strategic frecvențe și sloturi orbitale pentru China. O nouă generație de specialiști Pentru a pregăti specialiști în propulsie interstelară și navigație în spațiul profund, China a lansat săptămâna aceasta Școala de Navigație Interstelară, în cadrul Academia Chineză de Științe. Instituția va sprijini planurile Chinei pentru o stație de cercetare lunară și pentru detectarea planetelor din afara Sistemului Solar. Potrivit presei chineze, următorii 10–20 de ani sunt considerați o perioadă-cheie pentru progrese majore și „salturi tehnologice” în explorarea spațiului profund și ar putea „reconfigura echilibrul global” în acest domeniu. Ambiții lunare și standarde internaționale China își consolidează poziția după succesul misiunii Chang’e-6, care a adus în 2024 primele mostre de pe fața nevăzută a Lunii. Beijingul încearcă totodată să influențeze standardele internaționale privind traficul și infrastructura spațială, vizând inclusiv monitorizarea deșeurilor orbitale și dezvoltarea unor tehnologii pentru explorarea și exploatarea resurselor spațiale.
Oficiali americani s-au întâlnit cu un grup care militează pentru independența provinciei Alberta față de Canada
Lideri ai APP, un grup de separatiști de extremă dreapta care vor ca provincia Alberta să devină independentă, s-au întâlnit de trei ori la Washington cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA, începând din aprilie anul trecut, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Financial Times. Liderii APP vor o nouă întâlnire, luna viitoare, cu oficiali de la Departamentul de Stat și de la Trezorerie, ca să ceară o facilitate de credit de 500 de miliarde de dolari care să ajute la finanțarea provinciei dacă va trece un referendum privind independența, care, deocamdată, nu a fost convocat. „Statele Unite sunt extrem de entuziaste în privința unei Alberte libere și independente”, a declarat pentru FT Jeff Rath, consilier juridic al APP, care a participat la întâlniri. El a susținut că are o „relație mult mai puternică” cu administrația Trump decât premierul Canadei, Mark Carney. „Departamentul se întâlnește în mod regulat cu reprezentanți ai societății civile. Așa cum este tipic în întâlniri de rutină ca acestea, nu au fost asumate angajamente”, a declarat pentru FT un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. Potrivit unor surse, este puțin probabil ca SUA să ofere sprijin material mișcării separatiste. Contactele au loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre SUA și Canada. Provincia Alberta, cu 5 milioane de locuitori, are de decenii o mică mișcare pentru independență. Un sondaj Ipsos realizat săptămâna trecută a arătat că aproximativ trei din zece rezidenți din Alberta și Quebec ar vota ca provincia lor să se separe de Canada. În Alberta, însă, ideea nu a reușit până acum să strângă sprijin consistent, așa cum s-a întâmplat în Quebec, unde au avut loc referendumuri privind independența în 1980 și 1995.