Primarul din Los Angeles îndeamnă administrația Trump să liniștească fanii care merg la Cupa Mondială
Statele Unite găzduiesc în această vară Campionatul Mondial de fotbal alături de Canada și Mexic. Cele mai multe meciuri se vor juca în SUA. În acest context, unii fani din străinătate se tem că măsurile dure privind imigrația i-ar putea afecta, relatează AFP. „Trebuie să arătăm lumii o față mai bună, că îi vom primi pe oameni, că nu vor avea probleme”, a spus Bass. Ea a afirmat că este „sigură” că suporterii care vin la Los Angeles pentru Cupa Mondială sau pentru Jocurile Olimpice din 2028 nu vor fi afectați direct. „Dar cred că acest mesaj trebuie să vină și de la Casa Albă. Ei sunt cei care trebuie să trimită acest mesaj”, a spus ea. În această lună, agenții de imigrație au împușcat mortal doi protestatari în Minneapolis. Agenți ICE au fost trimiși și în alte mari orașe, inclusiv în Los Angeles, care va găzdui opt meciuri la Cupa Mondială. Donald Trump este asociat cu organizarea turneului, după ce a participat la tragerea la sorți, unde a primit un „premiu FIFA pentru pace”.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, s-a întâlnit cu o delegația a Congresului Statelor Unite ale Americii
„Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a avut marți, 27 ianuarie, la sediul MApN, o întrevedere cu o delegație a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de congresmanul Pat Fallon”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Apărării. În cadrul discuțiilor, a fost subliniată importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, dar și colaborarea din cadrul NATO, fiind evidențiat rolul acestor elemente asupra securității regionale. În plus, discuțiile au vizat și schimbările din peisajul de securitate, atât regional, cât și euroatlantic. Accentul a fost pus pe implicațiile războiului din Ucraina, securitatea Flancului Estic aliat și rolul strategic al regiunii Mării Negre. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea menținerii unei posturi consolidate de descurajare și apărare. „Au fost abordate perspectivele cooperării româno-americane în domeniul apărării, cu accent pe dialogul politico-militar, interoperabilitate și dezvoltarea capabilităților, în sprijinul securității regionale și euroatlantice”, se mai arată în comunicatul de presă. În final, ministrul Miruță a evidențiat rolul Statelor Unite ale Americii în securitatea României, declarând: „Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne un pilon esențial al securității României, iar dialogul constant în domeniul apărării contribuie la consolidarea apărării colective în cadrul Alianței Nord-Atlantice”.
China nu răspunde amenințărilor tarifare ale lui Trump. Principiul Beijingului: Nu-ți întrerupe niciodată adversarul când face o greșeală
China evită, cel puțin deocamdată, un răspuns direct la noile amenințări tarifare lansate de președintele SUA, Donald Trump. „Nu-ți întrerupe niciodată adversarul când face o greșeală – pare să fie principiul călăuzitor al Chinei”, au explicat pentru CNBC analiștii Teneo, firmă americană de consultanță strategică. În opinia experților politici, Beijingul preferă să lase lucrurile să evolueze, în loc să reacționeze impulsiv la declarațiile lui Trump. Măsuri indirecte împotriva intereselor Chinei În ultimele săptămâni, liderul de la Casa Albă și-a extins presiunile comerciale la nivel global, cu avertismente și măsuri care afectează indirect interesele Chinei. Printre acestea se numără controlul asupra fluxurilor de petrol din Venezuela – o sursă importantă pentru China – sau amenințarea cu tarife de 25% pentru țările care fac afaceri cu Iranul, unde Beijingul este cel mai mare cumpărător de petrol. Totuși, Trump nu a anunțat tarife noi directe asupra produselor chinezești. Beijingul așteaptă vizita lui Trump Acest lucru nu este întâmplător. „Beijingul urmărește atent situația”, dar va reacționa cu mare prudență, a declarat Deborah Elms, șefa politicilor comerciale din cadrul Fundației Hinrich, specializată în politici comerciale. Ea spune că Trump este cunoscut pentru amenințări dure care nu sunt întotdeauna puse în practică. „Nu există niciun motiv să provoace acum o reacție din partea Washingtonului, mai ales că atât SUA, cât și China încearcă să mențină armistițiul fragil până la vizita planificată a lui Trump în China, în aprilie”, a explicat Elms. Pariul chinez: Trump va da înapoi Și alți experți sunt de părere că Beijingul pariază pe faptul că președintele american va da înapoi, așa cum a mai făcut în trecut, după reacțiile negative din partea piețelor financiare și a mediului de afaceri. „Liderii chinezi pot crede că Trump nu își va duce la capăt cele mai recente amenințări tarifare”, au spus analiștii Teneo, amintind de episoadele anterioare în care Casa Albă a renunțat la măsuri anunțate. Relație stabilă cu SUA În paralel, autoritățile chineze încearcă să transmită un mesaj de stabilitate în relația cu SUA. Vice-ministrul chinez al Comerțului, Dong Yan, a declarat recent că Beijingul și Washingtonul au menținut „o comunicare regulată” după întâlnirea dintre Trump și președintele Xi Jinping din Coreea de Sud, în octombrie. China este dispusă să colaboreze cu SUA pentru a gestiona diferențele și pentru a asigura „o relație bilaterală stabilă și sănătoasă”, a spus oficialul chinez, subliniind însă că aceasta trebuie să se bazeze pe respect reciproc. Doar amenințări verbale Potrivit lui Stephen Olson, cercetător senior la Institutul Yusof Ishak din Singapore, cele două părți par să se fi obișnuit cu un stil de relație în care „își aruncă grenade verbale una alteia – sau cel puțin amenință că o vor face – fără a afecta planurile pentru întâlniri la nivel înalt”. Beijingul nu dă semne că ar pregăti măsuri concrete de represalii, precum sancțiuni, restricții comerciale sau acțiuni militare. Strategia Chinei pare să fie, mai degrabă, una de imagine și poziționare globală. „Beijingul încearcă să alimenteze neîncrederea internațională față de SUA, prezentând politicile americane drept intimidante, în timp ce China se afișează ca un actor moderat, susținător al multilateralismului, comerțului liber și cooperării de tip câștig-câștig”, au explicat analiștii citați.
Trump spune că Iranul vrea un acord cu SUA după ce a trimis o mare armadă în regiune
„Avem o mare armadă lângă Iran”, a spus Trump într-un interviu acordat Axios. Liderul de la Casa Albă a declarat că Teheranul vrea să ajungă la un acord. „Vor să facă un acord. Știu asta. Au sunat în numeroase rânduri. Vor să vorbească”, a precizat Trump. Declarațiile vin în contextul în care Trump a fost aproape, la începutul lunii, de a ordona lovituri asupra unor ținte ale regimului iranian, după reprimarea violentă a protestelor. Decizia a fost amânată, însă oficiali de la Casa Albă spun că opțiunea militară rămâne pe masă. Potrivit surselor Axios, Trump nu a luat încă o decizie finală și urmează să aibă noi consultări în această săptămână. Între timp, armata americană își consolidează prezența în regiune, inclusiv prin desfășurarea portavionului USS Abraham Lincoln. Oficialii americani spun că un eventual acord ar presupune eliminarea uraniului îmbogățit din Iran, limitarea programului de rachete cu rază lungă de acțiune, renunțarea la sprijinul pentru grupările aliate din regiune și interzicerea îmbogățirii uraniului pe teritoriul iranian.
Guvernul mexican analizează politica de livrări de petrol către Cuba în contextul presiunilor SUA
Analiza guvernamentală are loc după ce blocada americană asupra petrolierelor din Venezuela în decembrie şi capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro au dus la oprirea completă a livrărilor de ţiţei din Venezuela către Cuba, făcând din Mexic furnizorul principal de petrol pentru Cuba. Preşedinta Claudia Sheinbaum a afirmat public că livrările de petrol către Havana continuă conform contractelor pe termen lung şi reprezintă un „ajutor internaţional”, punând accent pe suveranitatea deciziilor Mexicului. Totuşi, sursele citate arată că în cadrul guvernului se discută în mod intens teama că menţinerea exporturilor ar putea atrage sancţiuni sau alte represalii din partea administraţiei americane, într-un moment critic pentru negocierile privind tratatul comercial USMCA şi eforturile Mexicului de a demonstra că luptă eficient împotriva cartelurilor. Posibile scenarii pentru livrările de petrol către Cuba Sursele guvernamentale au indicat că sunt luate în calcul trei scenarii principale în privinţa livrărilor de petrol către Cuba: oprirea completă a exporturilor; reducerea volumelor de petrol livrate; continuarea livrărilor la nivelul actual. Oficialii mexicani subliniază că ţara a fost „solidară cu poporul Cubei” şi că trimiterea de petrol, împreună cu prezenţa medicilor cubanezi în Mexic, sunt „decizii suverane”. Autorităţile mexicane susţin că deciziile de politică externă şi umanitară nu vor fi dictate de presiunile externe. Implicaţii regionale şi riscuri umanitare Cuba depinde în mare măsură de importurile de petrol pentru generarea de electricitate, transport şi aviaţie, iar reducerea sau întreruperea livrărilor de petrol către Cuba ar putea agrava şi mai mult criza energetică de pe insulă, riscând un colaps total al reţelei energetice. Oficialii mexicani se tem, de asemenea, că o prăbuşire economică şi energetică în Cuba ar putea genera o criză masivă de migraţie către Mexic. Datele preliminare arată că, între ianuarie şi septembrie 2025, Mexicul a trimis Havanei aproximativ 17.200 de barili pe zi de ţiţei şi 2.000 de barili pe zi de produse rafinate, într-un context în care alte surse energetice externe rămân dificil de accesat pentru Cuba. În acest moment, decizia finală privind politica de livrări de petrol către Cuba nu a fost anunţată oficial, iar guvernul mexican rămâne prins între angajamentele sale istorice, constrângerile umanitare şi presiunile geopolitice tot mai accentuate venite din partea Statelor Unite.
Agenții ICE au ucis o altă persoană în Minneapolis, spun oficialii, provocând ciocniri cu protestatarii
Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a declarat că a vorbit cu Casa Albă „după un alt schimb de focuri îngrozitor al agenților federali din această dimineață”. „Minnesota a ajuns la limită. Este revoltător. Președintele trebuie să pună capăt acestei operațiuni. Să retragă miile de ofițeri violenți și neinstruiți din Minnesota. Acum”, a spus Walz. Împușcăturile au avut loc în apropierea Nicollet Avenue și 26th Street, în sudul orașului Minneapolis. Oficialii orașului au identificat victima ca fiind un bărbat. Agenții federali și protestatarii se ciocnesc în zonă, iar persoanele prezente au confirmat că agenții au folosit substanțe chimice iritante. „Rugăm publicul să rămână calm și să evite zona”, se arată într-o declarație a autorităților locale publicată pe rețelele sociale. Doi oficiali ai Departamentului Securității Interne au declarat pentru CBS News că persoana împușcată avea o armă de foc. Un dosar medical obținut de Associated Press arată că bărbatul ucis de agenții federali avea 51 de ani. Identitatea acestuia nu a fost încă făcută publică. Incidentul de sâmbătă are loc la mai puțin de trei săptămâni după ce un agent al Serviciului de Imigrare și Vamă al SUA a împușcat-o mortal pe Renee Good în sudul orașului Minneapolis.
Peste 8.000 de zboruri anulate din cauza furtunii care se apropie de Statele Unite
Aproximativ 140 de milioane de oameni se aflau sub avertizare de furtună de iarnă, din New Mexico până în New England. Serviciul Național de Meteorologie avertizează asupra unor ninsori abundente pe scară largă și a unei zone de gheață catastrofale care se întinde din estul Texasului până în Carolina de Nord, potrivit AP. Meteorologii spun că pagubele, în special în zonele afectate de gheață, ar putea rivaliza cu cele ale unui uragan. Până vineri noaptea, la marginea furtunii trimitea ploaie înghețată și lapoviță în anumite părți din Texas, în timp ce ningea și lapovița cădeau în Oklahoma. După ce a străbătut sudul, se aștepta ca furtuna să se deplaseze spre nord-est, depunând aproximativ 30 de centimetri de zăpadă din Washington, trecând prin New York și Boston, a prezis serviciul meteorologic. Peste 3.400 de zboruri au fost întârziate sau anulate sâmbătă, potrivit site-ului de urmărire a zborurilor FlightAware. Peste 5.000 au fost anulate pentru duminică.
Noua strategie națională de apărare a SUA: Pentagonul intenționează să joace un rol mai limitat în descurajarea Coreei de Nord
Coreea de Sud este capabilă să-și asume responsabilitatea „principală” de descurajare a amenințărilor nord-coreene, cu sprijinul „esențial, dar mai limitat” al SUA, potrivit unei noi strategii de apărare a SUA, care a fost prezentată vineri, scrie agenția Yonhap. Această mișcare ar putea trezi îngrijorare la Seul, în condițiile în care în document se precizează că „Această schimbare în echilibrul responsabilității este în concordanță cu interesul Americii de a actualiza poziția forțelor americane în Peninsula Coreeană”, notează Reuters. Coreea de Sud găzduiește aproximativ 28.500 de soldați americani în cadrul apărării combinate împotriva amenințării militare din partea Coreei de Nord, Seulul majorând bugetul apărării cu 7,5% pentru 2026. Care este prioritatea Pentagonului Documentul mai menționează faptul că prioritatea Pentagonului este apărarea teritoriului național. În regiunea Indo-Pacific, documentul precizează că Pentagonul se concentrează pe asigurarea faptului că Beijingul nu poate domina Statele Unite sau aliații acestora. „Acest lucru nu necesită o schimbare de regim sau o altă luptă existențială. Mai degrabă, este posibilă o pace decentă, în condiții favorabile americanilor, dar pe care și China le poate accepta și sub care poate trăi”, se mai arată în document, potrivit Reuters. Acest document al Pentagonului se bazează pe Strategia de Securitate Națională a lui Trump, publicată anul trecut, care afirma că Statele Unite își vor reafirma dominația în emisfera vestică, își vor consolida puterea militară în regiunea Indo-Pacific și, eventual, își vor reevalua relațiile cu Europa.
Zelenski, după prima zi de negocieri SUA-Ucraina-Rusia: Este încă prea devreme pentru a trage concluzii
La Abu Dhabi au început, astăzi, negocierile între Rusia, Ucraina și SUA privind încheierea războiului care a început în februarie 2022. Într-o postare pe X, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o scurtă declarație, în contextul în care prima zi de discuții s-a încheiat. „Echipa diplomatică ucraineană raportează aproape în fiecare oră din Emiratele Arabe Unite, unde astăzi a avut loc o discuție între delegațiile ucraineană, americană și rusă. Se discută parametrii pentru încheierea războiului. Până acum, echipa noastră ar trebui să fi primit deja cel puțin câteva răspunsuri din partea Rusiei. Cheia este că Rusia trebuie să fie pregătită să pună capăt războiului pe care l-a început. Poziția Ucrainei este clară. Am definit cadrul de dialog pentru delegația noastră”, a scris Volodimir Zelenski pe X. Ukrainian diplomatic team reports almost every hour from the UAE, where a conversation took place today involving the Ukrainian, American, and Russian delegations. They are discussing the parameters for ending the war. By now, our team should already have at least some answers… pic.twitter.com/U1IsDfWWiZ — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 23, 2026 După rapoartele primite privind conținutul discuțiilor, liderul de la Kiev a subliniat că negocierile vor continua și sâmbătă și că, momentan, este prematur să fie trase concluzii. „În ceea ce privește conținutul discuțiilor de astăzi, este încă prea devreme pentru a trage concluzii. Vom vedea cum se va desfășura conversația mâine și ce rezultate va produce. Este necesar ca nu numai Ucraina să aibă dorința de a pune capăt războiului și de a obține securitate deplină, ci și ca o dorință similară să apară într-un fel și în Rusia”, a mai explicat președintele ucrainean. Pe de altă parte, un oficial al Casei Albe a declarat pentru The Kyiv Independent că runda de negocieri de vineri a fost „productivă”, adăugând că discuțiile vor continua și a doua zi. Joi, Zelenski a spus că problema privind teritoriul din estul țării rămâne, în continuare, nerezolvată. Rusia insistă ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, ocupate parțial, însă această cerere a fost respinsă de Kiev în repetate rânduri. Negocierile care se desfășoară vineri și sâmbătă devin primele negocieri în format trilateral petrecute încă de la începutul Invaziei din Ucraina, în 2022.
SUA a finalizat retragerea din Organizația Mondială a Sănătății
SUA datorează peste 130 de milioane de dolari agenției globale de sănătate, potrivit OMS. Oficialii administrației Trump recunosc că nu au terminat de rezolvat unele probleme, cum ar fi pierderea accesului la date din alte țări care ar putea oferi Americii un avertisment timpuriu cu privire la o nouă pandemie, potrivit AP. Retragerea va afecta răspunsul global la noile focare și va afecta capacitatea oamenilor de știință și a companiilor farmaceutice americane de a dezvolta vaccinuri și medicamente împotriva noilor amenințări, a declarat Lawrence Gostin, expert în drept al sănătății publice la Universitatea Georgetown. OMS coordonează răspunsul la amenințările globale la adresa sănătății OMS este agenția specializată în sănătate a Națiunilor Unite și are mandatul de a coordona răspunsul la amenințările globale la adresa sănătății, cum ar fi focarele de pox-megalie , Ebola și poliomielită. De asemenea, oferă asistență tehnică țărilor mai sărace; ajută la distribuirea vaccinurilor, a proviziilor și a tratamentelor limitate; și stabilește linii directoare pentru sute de afecțiuni, inclusiv sănătatea mintală și cancerul. Aproape fiecare țară din lume este membră. Oficialii americani au contribuit la crearea OMS, iar America s-a numărat mult timp printre cei mai mari donatori ai organizației, oferind sute de milioane de dolari și sute de angajați cu expertiză specializată în sănătate publică. În medie, SUA plătesc 111 milioane de dolari pe an sub formă de cotizații către OMS și aproximativ 570 de milioane de dolari în plus sub formă de contribuții voluntare anuale, potrivit Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA. Motivul retragerii: gestionarea defectuoasă a pandemiei de COVID-19 Într-un ordin executiv emis imediat după preluarea mandatului, Trump a declarat că SUA se retrage din OMS din cauza gestionării defectuoase de către organizație a pandemiei de COVID-19 și a altor crize sanitare globale. El a menționat, de asemenea, „eșecul agenției de a adopta reforme urgent necesare” și „incapacitatea sa de a demonstra independență față de influența politică nepotrivită a statelor membre ale OMS”.