SUA a părăsit Organizația Mondială a Sănătății
Președintele Donald Trump a anunțat că SUA vor părăsi organizația în prima zi a mandatului său prezidențial, în 2025, printr-un decret prezidențial. Conform legii americane, trebuie să dea un preaviz de un an și să plătească toate taxele restante înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că eșecul OMS de a controla, gestiona și partaja informații a costat SUA trilioane de dolari, iar președintele și-a exercitat autoritatea pentru a suspenda transferul viitor al oricăror fonduri, sprijin sau resurse ale guvernului SUA către OMS. „Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații, iar acest impact economic depășește cu mult avansul pentru orice obligații financiare față de organizație”, a declarat purtătorul de cuvânt prin e-mail. Revenire rapida improbabilă În ultimul an, mulți experți în sănătate la nivel mondial au cerut o reevaluare, inclusiv, cel mai recent, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Sper că SUA vor reconsidera și se vor reînscrie în OMS”, a declarat el reporterilor la o conferință de presă la începutul acestei luni. „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și o pierdere pentru restul lumii.” OMS a mai declarat că SUA nu au plătit încă taxele pe care le datorează pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta despre retragerea SUA și modul în care va fi gestionată această situație în cadrul consiliului executiv al OMS din februarie, a declarat un purtător de cuvânt al OMS pentru Reuters, prin e-mail. „Aceasta este o încălcare clară a legii americane”, a declarat Lawrence Gostin, directorul fondator al Institutului O’Neill pentru Dreptul Global al Sănătății de la Universitatea Georgetown din Washington, un observator atent al OMS. „Dar este foarte probabil ca Trump să scape basma curată.” Într-o declarație pentru Reuters la Davos, Bill Gates, președintele Fundației Gates, un important finanțator al inițiativelor globale în domeniul sănătății și al unor activități ale OMS, a spus că nu se așteaptă ca SUA să-și reconsidere decizia pe termen scurt. „Nu cred că SUA se vor întoarce la OMS în viitorul apropiat”, a spus el, adăugând că, atunci când va avea ocazia să pledeze pentru asta, o va face. „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății.” Ce înseamnă retragerea Pentru OMS, retragerea SUA a declanșat o criză bugetară care a dus la reducerea cu jumătate a echipei de conducere și la reducerea activității, cu reduceri bugetare în întreaga agenție. Washingtonul a fost, în mod tradițional, de departe cel mai mare susținător financiar al agenției de sănătate a ONU, contribuind cu aproximativ 18% din finanțarea totală a acesteia. OMS va renunța, de asemenea, la aproximativ un sfert din personalul său până la jumătatea acestui an. Agenția a declarat că a colaborat cu SUA și a împărtășit informații în ultimul an. Nu era clar cum va funcționa colaborarea în viitor. Experții în sănătate la nivel mondial au declarat că acest lucru prezintă riscuri pentru SUA, OMS și întreaga lume. „Retragerea SUA din OMS ar putea slăbi sistemele și colaborările pe care lumea se bazează pentru a detecta, preveni și răspunde amenințărilor la adresa sănătății”, a declarat Kelly Henning, coordonatoarea programului de sănătate publică la Bloomberg Philanthropies, o organizație non-profit cu sediul în SUA.
Situația escaladează după gestul Soranei Cîrstea față de Naomi Osaka! Un activist din SUA invocă rasismul
Momentul în care Sorana Cîrstea (România, 17 WTA) îi reproșează lui Naomi Osaka (Japonia, 17 WTA) lipsa de fair-play a făcut înconjurul internetului, iar reacțiile continuă să apară. Între Sorana Cîrstea și Naomi Osaka s-a iscat un schimb dur de replici la fileu, românca dezbrăcându-se de caracter: „Pentru ce a fost asta? Pentru că nu știi ce e fair-play-ul, prieteno, joci de atâta vreme și nu știi ce e fair play-ul!”, a strigat ea către fostul lider WTA. Cîrstea și-a pierdut cumpătul din cauză că Osaka ar fi vociferat între primul și al doilea serviciu, lucru pe care l-a reclamat și arbitrei de scaun. Episodul s-a petrecut joi, în timpul meciului câștigat de niponă cu 6-3, 4-6, 6-2 în turul doi la Australian Open. Sorana Cîrstea se confruntă cu acuzații după conflictul cu Naomi Osaka de la Australian Open Momentul plin de tensiune a generat numeroase reacții pe platforma X, iar un cunoscut activist online din SUA a luat atitudine împotriva româncei. Este vorba despre „Queer Latifah”, utilizator urmărit de peste 17.000 de persoane, care a adoptat pseudonimul respectiv pentru a apăra persoanele afro-descendente, în special sportivi și figuri publice de culoare. Acesta susține că Sorana Cîrstea face parte din categoria jucătoarelor de tenis care nu acceptă să piardă în fața adversarelor de origine afro-amricană: „Vedem acest tipar de pe vremea când jucau Serena și Venus Williams. Să vezi că Naomi Osaka, Coco Gauff și Taylor Townsend încă trebuie să se confrunte cu jucătoare albe care se plâng și nu știu să piardă cu demnitate trebuie să fie epuizant”, a afirmat activistul, în descrierea imaginilor cu Sorana Cîrstea și Naomi Osaka, sportivă născută din tată haitian-american și mamă japoneză. This was a consistent trend when Serena and Venus Williams played. To see Naomi Osaka, Coco Gauff, and Taylor Townsend still have to deal with white players who complain and cannot lose respectfully has got to be exhausting. https://t.co/qlawhfZcP8 — Queer Latifah ✨ (@TheAfrocentricI) January 22, 2026 Naomi Osaka e de părere că „emoțiile au fost prea puternice” pentru Sorana Cîrstea Naomi Osaka și Sorana Cîrstea s-au certat pe teren, iar la final au avut abordări diferite la conferința de presă. Dacă Sorana a ales să nu mai vorbească despre incident, Naomi a comentat pe larg eipsodul: „Ei bine, dacă sunt sinceră, nu am mai fost implicată niciodată într-o astfel de situație, așa că nu știu dacă ar trebui să lăsăm totul pe teren și să fim de parcă: «Hei, ce faci?» Sunt puțin confuză. Cred că emoțiile au fost foarte puternice pentru ea. Vreau, de asemenea, să îmi prezint scuze. Cred că primele lucruri pe care le-am spus la interviul acordat pe teren au fost lipsite de respect. Nu îmi place să îi desconsider pe oameni. Nu asta fac eu. Așa că da, dacă vrea să vorbească despre asta, atunci e bine. Dar atunci când mă motivez pe mine însămi, în mintea mea nu mă gândesc: «Ok, acum o să-i distrag atenția adversarei». Este pur și simplu pentru mine. Nimeni nu s-a plâns vreodată înainte de asta. De asemenea, arbitrul nu mi-a spus că am greșit. Arbitrul a spus că totul este în regulă. Am zis: «Ok». Cam asta am crezut. Am crezut că am trecut peste asta, așa că…”, a declarat Naomi Osaka
Coco Gauff, Jessica Pegula și Madison Keys, chestionate despre Donald Trump la Australian Open
Cele mai cunoscute jucătoare de tenis din SUA au fost întrebate despre al doilea mandat al președintelui american Donald Trump, care a luat mai multe decizii controversate în ultima perioadă. Coco Gauff, jucătoare aflată pe locul 3 mondial, Madison Keys, numărul 9 WTA, și Jessica Pegula, locul 6 WTA, au fost rugate să comenteze acțiunile lui Donald Trump. S-a întâmplat chiar în timpul turneului de Grand Slam de la Australian Open, desfășurat la Melbourne, unde toate cele trei americance s-au calificat în turul al treilea. Coco Gauff, Jessica Pegula și Madison Keys, întrebate la Austrlalian Open despre al doilea mandat al lui Donald Trump Madison Keys a fost întrebată despre al doilea mandat al lui Donald Trump și despre cum percepe situația actuală și tensiunile tot mai mari din Statele Unite: „Cred că poziția mea a fost destul de evidentă. Este destul de clar unde mă situez și sper ca noi, ca țară, să reușim să ne reunim și să revenim la valorile care, în opinia mea, ne fac o națiune mare”, a declarat campioana en-titre de la Australian Open, potrivit Esentially Sports. Keys a vorbit apoi despre diviziunea din SUA: „Nu sunt o fană a dezbinării și cred că frumusețea Statelor Unite constă în faptul că suntem un creuzet. Suntem foarte diverși. Suntem o țară a imigranților și sper să ne întoarcem la aceste valori”, a afirmat campioana en-titre de la Australian Open. Gauff a oferit un răspuns echilibrat Jessica Pegula a primit aceeași întrebare în conferința de presă și a rezonat cu mesajul transmis de Keys: „Sper doar ca, la un moment dat, toată lumea să poată veni împreună și să lucreze unită, indiferent dacă este vorba de situații politice sau nu, în țara noastră. Simt că suntem o țară mare, asupra căreia există foarte multă atenție mediatică, iar asta e dificil, pentru că lucrurile ajung rapid să fie cunoscute în toată lumea. Chiar și fiind în Australia, auzi despre tot ce se întâmplă acasă”, a declarat fiica miliardarului Terry Pegula. Întrebată despre Florida, statul ei natal, Pegula a răspuns: „Personal, Florida mi se pare că a fost în regulă. Este un mare amestec de oameni din toate colțurile lumii. Pentru mine, cel puțin în zona în care locuiesc, lucrurile au fost ok”. Subiectul a fost adus în discuție inițial cu o zi înainte, când Coco Gauff a fost întrebată, de asemenea, despre situația Americii sub cea de-a doua administrație Donald Trump. Sportiva de 21 de ani, cunoscută pentru pozițiile sale politice exprimate public, a oferit un răspuns echilibrat: „Sper ca, pe viitor, să existe mult mai multă pace în țara noastră și mai multă bunătate în modul în care vorbim unii cu alții despre diferite subiecte”, a afirmat Coco Gauff, conform sursei citate.
SUA ar urma să controleze zone de baze suverane în Groenlanda, într-un acord-cadru discutat la Davos presa britanică
Conform publicației britanice, modelul ar imita aranjamentul Marii Britanii cu Cipru: bazele americane de pe insula arctică ar fi tratate ca teritoriu american, ceea ce ar permite Washingtonului să desfășoare operațiuni militare, de informații și de instruire, precum și să accelereze anumite proiecte locale – inclusiv, potențial, dezvoltări legate de resurse minerale. În paralel, Reuters relatează că secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența unui „cadru” privind Groenlanda, discutat cu președintele american Donald Trump, subliniind că aliații trebuie să „intensifice” rapid eforturile de securitate în Arctica, cu rezultate concrete așteptate în 2026. Trump: „negocieri imediate” pentru achiziția Groenlandei, dar fără forță Anunțurile vin după ce Donald Trump a declarat, într-un discurs la Davos din 21 ianuarie, că își dorește negocieri imediate pentru ca SUA să dobândească Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. În același context, Trump a susținut public că nu va folosi forța pentru a obține insula. Potrivit The Telegraph, acordul propus nu ar include vânzarea Groenlandei către SUA, ci ar fi un compromis menit să reducă temerile Danemarcei privind o eventuală anexare și să-i ofere lui Trump o victorie politică, fără schimbarea formală a suveranității asupra întregii insule. NATO: accent pe securitatea arctică, negocieri în trei Mark Rutte a indicat că discuțiile sunt centrate pe securitatea arctică, pe fondul activității crescute a Rusiei și Chinei în regiune, și că negocierile vor continua între SUA, Danemarca și Groenlanda. În declarații preluate de mai multe publicații europene, un purtător de cuvânt al NATO a arătat că discuțiile dintre aliați se vor concentra pe securitatea arctică prin efort colectiv (în special al celor șapte aliați arctici), iar negocierile trilaterale urmăresc să împiedice un „punct de sprijin” economic sau militar al Rusiei și Chinei în Groenlanda.
Trebuie să aleagă România între mamă și tată, între SUA și UE? Ce spune un europarlamentar
România nu trebuie să facă neapărat o alegere între UE și SUA, explică, la RFI, europarlamentarul Vasile Dîncu. Vasile Dîncu declară că „din păcate, în ultima vreme, conducerea României s-a simțit ușor încurcată, trebuind să aleagă între două tipuri de apartenență. Pe de o parte, avem un parteneriat strategic cu SUA, un parteneriat strategic care ne asigură nouă liniștea securității sau sentimentul securității, dacă nu chiar securitatea, avem baze americane importante din punct de vedere logistic și operațional pe teritoriul României. Pe de altă parte, avem apartenența la UE, cea care ne modernizează societatea, ne asigură fonduri, chiar de supraviețuire pentru România. România s-a simțit încurcată între aceste două apartenențe”. În opinia sa, „aceasta este o falsă dilemă. România nu trebuie să aleagă între mamă și tată, nu trebuie să aleagă între cele două apartenențe. Pur și simplu, trebuie să recurgă la principiu. Ne-am dus în UE, am făcut parteneriatul strategic, pentru a respecta niște principii. Aceste principii erau respectul independenței, respectul teritorialității, dreptul fiecărei națiuni de a-și defini singură proiectul și soarta (…). Pentru națiunile mici și medii, respectul principiului și consecvența sunt cele care îți asigură securitate, cel puțin pe termen lung”. Întrebat dacă mai funcționează lingușirea lui Donald Trump de către unii lideri europeni, Vasile Dîncu a răspuns: „Din păcate, a funcționat ca și comunicare politică sau diplomatică și cred că Europa a pierdut aici în noul mandat al lui Donald Trump. Nu cred că mai funcționează”.
Adrian Severin: Americanii vor acum să elibereze de Europa, iar europenii vor să se elibereze de ocupația americană
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum americanii vor să se elibereze de Europa, dar și invers. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Sunt absolut de acord că asistăm la o încheiere amânată a Războiului Rece, la un reziduu de Război Rece care se lichidează acum. Asistăm însă și la altceva. Asistăm și la terminarea Războiului de Independență al Americii în raport cu Europa… Americanii vor să se desprindă, să se elibereze de Europa.” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum americanii vor să se desprindă de Europa, dar procesul este și invers. Acesta a început prin a spune că relația SUA-Europa este una consumată. Politicianul susține că asistăm la încheierea Războiului Rece, un reziduu al acestui război. Mai mult de atât, acesta susține că este și o terminare a Războiului de Independență al Statelor Unite. Sub conducerea lui Trump, adaugă acesta, America se rupe de Coroana Britanică. „Definitiv nu este nimic în istorie, dacă e în termenii în care discutăm. Da, ea este consumată, să spunem așa. Este clară, este certă, este actuală. Sunt absolut de acord că asistăm la o încheiere amânată a Războiului Rece, la un reziduu de Război Rece care se lichidează acum. Asistăm însă și la altceva. Asistăm și la terminarea Războiului de Independență al Americii în raport cu Europa. Pentru că America, după faimosul ei Război de Independență, de când s-a desprins de Coroana Britanică, a rămas, ca și alte colonii, sub un anumit control britanic. A fost ținută cumva de britanici, din punct de vedere strategic. Iar apoi ea a intrat și a ocupat Europa la finele Celui de-al Doilea Război Mondial. Și ea vrea o ocupație care acum, are dreptate domnul Trump, se întoarce împotriva ei. Noi îi apărăm pe europeni, dar ei ne apără pe noi? Care este reciprocitatea în această relație? Păi nu e. Câtă vreme ocupația a profitat Americii a fost ok, acum nu-i mai profită. Și din punctul ăsta de vedere, americanii vor să se desprindă, să se elibereze de Europa. Dar e și invers. Și Europa vrea să se elibereze de americani, de ocupația americană. Numai că Europa, după părerea mea, și de-aia nu înțelegem bine ce face Europa și ce vrea, este schizofrenă. Pe de o parte vrea ca americanii să plece de aici și pe de altă parte ca americanii să rămână. Își dau seama că dacă pleacă, pe noi cine ne apără…”, a explicat politicianul.
Disputa provocată de Trump pe tema Groenlandei amână acordul pentru reconstrucția Ucrainei
Anunțul unui „plan de prosperitate” de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Europa și SUA la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat pe fondul unor dezacorduri profunde între capitalele europene și Washington privind Groenlanda și „Consiliul pentru Pace”, afirmă șase oficiali citați de Financial Times. „Deocamdată nu se semnează nimic”, a spus un oficial. Un altul a explicat că statele europene nu pot trece cu vederea acțiunile lui Trump în Groenlanda în timp ce încearcă să avanseze pe alte dosare, precum Ucraina. Tensiuni transatlantice „Nimeni nu are chef, acum, să facă un mare spectacol în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un al treilea oficial, care a adăugat că disputa legată de Groenlanda și „Consiliul pentru Pace” a „eclipsat” subiectul Ucraina la întâlnirea din Alpi. Trump a amenințat că va impune taxe vamale pentru opt state aliate din NATO, după ce acestea au decis să trimită trupe în Groenlanda pentru un exercițiu militar. Oficialii europeni spun că situația a dus la cea mai serioasă criză transatlantică din ultimele decenii. Totodată, invitația lansată de Trump pentru ca statele europene să se alăture „Consiliului pentru Pace” a stârnit îngrijorări, fiindcă ar putea marginaliza ONU în medierea conflictelor. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că nu va participa, invocând nelămuriri privind mandatul consiliului. Guvernul german a transmis că o „condiție prealabilă” ar fi ca organismul să fie „compatibil cu cadrele juridice internaționale existente”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că îi este „foarte greu să își imagineze” participarea într-un organism alături de Putin. Discuțiile privind Ucraina, afectate de tensiunile legate de Groenlanda „Planul de prosperitate” este partea economică a unei propuneri de pace mai ample, negociate de SUA, Ucraina și capitalele europene, și ar trebui să asigure sprijin pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei după un eventual armistițiu. Tensiunile pe tema Groenlandei au perturbat negocierile din această săptămână asupra documentului, au spus trei surse. Potrivit FT, care citează șase oficiali, „planul de prosperitate” nu este abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară. Zelenski a afirmat marți că planul este „foarte important”. Totuși, el a renunțat să meargă la Davos după un atac aerian masiv asupra Kievului, care a lăsat zone întinse fără apă, căldură și electricitate, în plin val de frig. Președintele Ucrainei a spus că va călători în Elveția numai dacă documentele privind garanțiile de securitate cu Statele Unite și planul de prosperitate vor fi gata pentru a fi semnate acolo.
Washington Post: Pentagonul reduce participarea SUA în grupurile consultative ale NATO. Măsura vine după retragerea trupelor din România”
„Pentagonul intenționează să își reducă participarea la o serie de grupuri consultative NATO, acesta fiind cel mai recent semn al eforturilor administrației Trump de a reduce prezența militară americană în Europa, potrivit mai multor oficiali familiarizați cu situația”, dezvăluie în această seară Washington Post. Jurnaliștii menționează că retragerea personalului SUA din grupurile NATO vine după alte 2 mișcări importante făcute de Armata americană: plecarea din România și oprirea ajutorului pentru statele baltice. Ieri, generalul american Alexus G. Grynkewich – comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM) – s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și au discutat despre angajamentele României în cadrul NATO, sub administrația Trump. HANDOUT – 25 June 2025, Netherlands, The Hague: NATO Secretary General Mark Rutte and US President Donald Trump shake hands after giving remarks to the press on the sidelines of the 2025 NATO Summit. Photo: Martijn Beekman/NATO/dpa – ATTENTION: editorial use only and only if the credit mentioned above is referenced in full America se retrage din Centrele de Excelență ale NATO „Mutarea iminentă afectează aproximativ 200 de militari și va diminua în mare parte implicarea SUA în cele 30 de Centre de Excelență ale Alianței, care urmăresc să antreneze forțele NATO în zone cheie ale războiului, cum ar fi lupta navală. HANDOUT – 25 June 2025, Netherlands, The Hague: NATO Secretary General Mark Rutte and US President Donald Trump give remarks to the press on the sidelines of the 2025 NATO Summit. Photo: Martijn Beekman/NATO/dpa – ATTENTION: editorial use only and only if the credit mentioned above is referenced in full În loc să se retragă complet, Pentagonul intenționează să nu înlocuiască personalul pe măsură ce detașările acestora se încheie, un proces care ar putea dura ani de zile, potrivit unui oficial american familiarizat cu situația. Participarea SUA în centre nu se încheie complet, au remarcat doi oficiali, pentru Washington Post. „Măsura este luată în considerare de luni de zile, potrivit a doi oficiali americani, dintre care unul a spus că nu are legătură cu amenințările tot mai mari ale președintelui Donald Trump de a ocupa teritoriul danez Groenlanda. Provocările lui Trump au atras condamnări pe scară largă din partea liderilor europeni și a multor parlamentari din Congres, care se tem că președintele riscă să provoace daune ireparabile și inutile alianței NATO. Purtătorii de cuvânt ai Pentagonului și nici ai NATO nu au dorit să facă comentarii pe temă. „Sub Trump, armata americană s-a retras din Europa, în timp ce administrația face presiuni asupra aliaților de acolo pentru a prelua un control mai mare asupra apărării colective a continentului. Anul trecut, de exemplu, Pentagonul a anunțat brusc că va retrage o brigadă de trupe din România și va reduce programele de ajutor de securitate către cele trei națiuni baltice care se învecinează cu Rusia, după ce invazia Ucrainei a stârnit temeri privind un conflict direct între NATO și Kremlin. Sub presiunea administrației Trump, alianța a convenit vara trecută să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB în următorii 10 ani, inclusiv 1,5% dedicat infrastructurii și altor proiecte civile. Parlamentarii americani — inclusiv unii republicani cheie — s-au opus acțiunilor administrației în Europa și depun eforturi pentru a finanța programele de asistență pentru securitate afectate, în ciuda directivelor Pentagonului. Membrii Congresului au adoptat, de asemenea, o legislație care impune Pentagonului să se consulte cu ei înainte de a face orice reduceri majore ale prezenței militare americane în Europa. Legea specifică faptul că această cerință s-ar aplica numai dacă prezența totală a forțelor americane în Europa ar scădea sub 76.000. În prezent, aceasta se situează la aproximativ 80.000. Deși personalul retras în cele din urmă reprezintă o mică parte din trupele staționate de Statele Unite în Europa, unii oficiali actuali și foști au declarat că retragerea SUA ar putea avea un impact imens asupra alianței, prin reducerea valoroasei expertize militare americane. „Avem multă experiență operațională, iar o parte din personalul nostru contribuie la aceste centre”, a declarat Lauren Speranza, un oficial de rang înalt al Pentagonului în timpul administrației Biden. „Ar exista o mică exodă de creiere care ar veni odată cu retragerea personalului american.” Donald Trump: „Fără SUA, NATO nu este puternică” „Cred că NATO a fost bună – uneori este supraevaluată, alteori nu. Dacă NATO nu ne are pe noi, NATO nu este foarte puternică”, a spus Donald Trump în conferința de presă de la Casa Albă, dedicată realizărilor primului an de mandat. Președintele SUA a spus că pozițiile președintelui Franței, Emmanuel Macron, nu mai contează foarte mult pentru că acesta este la sfârșit de mandat relația sa cu liderii UE este destul de complicată. „Devin puțin cam duri când nu sunt prin preajmă, dar când sunt prin preajmă mă tratează foarte frumos. Trebuie să-și pună țările în ordine . Trebuie să se oprească cu energia verde și cu imigrația”, a spus liderul american. Nicușor Dan l-a primit la Cotroceni pe generalul Grynkewich, comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și șeful comandamentului European al Armatei SUA ( USEUCOM) Foto: presidency.ro Ieri, președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, pe Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii (USEUCOM), general Alexus G. Grynkewich. Administrația Prezidențială a susținut într-un comunicat oficial că „a apreciat lansarea Operației NATO Eastern Sentry, care va întări postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Nicușor Dan ar fi oferit „asigurări că țara noastră va rămâne un Aliat credibil și responsabil în cadrul NATO, care își va respecta angajamentele, atât în plan operațional, prin participarea la misiuni și operații Aliate, cât și în ceea ce privește alocările pentru bugetul Apărării, conform țintei asumate la Summitul NATO de la Haga din anul 2025”. Comunicatul Palatului Cotroceni susține că generalul Alexus G. Grynkewich ar fi „apreciat rolul esențial al României pentru securitatea și stabilitatea în regiunea Mării Negre, precum și contribuția importantă a țării noastre la
Mexicul a trimis în SUA 37 de membri ai cartelurilor de droguri
Ministrul mexican al Securității, Omar Garcia Harfuch, a scris într-o postare pe rețeaua de socializare de pe X că persoanele transferate erau „infractori cu impact major” care „reprezentau o amenințare reală la adresa securității țării”, potrivit AP. Este a treia oară în mai puțin de un an când Mexicul trimite membri ai cartelului reținuți în SUA, în încercarea țării de a contracara amenințările tot mai mari din partea președintelui american Donald Trump. Garcia Harfuch a declarat că guvernul a trimis în total 92 de persoane. Transferul de marți a inclus personalități din Cartelul Sinaloa, cartelul Beltrán-Leyva, Cartelul Jalisco Noua Generație și Cartelul Nord-Est, o rămășiță a grupului Zetas, cu sediul în statul mexican de graniță Tamaulipas, vizavi de Texas. Autoritățile mexicane au declarat că toți au cazuri în curs de desfășurare în SUA. Atenția SUA îndreptată spre Mexic Trump a luat în considerare ideea unei acțiuni militare împotriva cartelurilor mexicane, un limbaj care a devenit și mai combativ de când o operațiune militară americană în Venezuela l-a detronat pe fostul președinte Nicolas Maduro la începutul acestei luni. Îndreptându-și atenția către Mexic la scurt timp după atacul din Venezuela, Trump a declarat într-un interviu acordat Fox News: „Am eliminat 97% din drogurile care intrau pe apă și vom începe acum să atacăm țărmul, în ceea ce privește cartelurile.” Săptămâna trecută, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a vorbit cu Trump , spunându-i că intervenția SUA în Mexic „nu este necesară”, dar subliniind că cele două guverne vor continua să colaboreze. În februarie anul trecut, Mexicul a trimis în SUA 29 de membri ai cartelurilo, inclusiv pe baronul drogurilor Rafael Caro Quintero , care se afla în spatele uciderii unui agent DEA american în 1985. În august, o a doua rundă de investigații a constat în trimiterea în SUA a 26 de figuri ale cartelului mexican. Niciuna nu avea profilul lui Caro Quintero, dar, acoperind mai multe carteluri, cifrele ar putea ajuta procurorii americani să construiască dosare.
Lavrov acuză că Groenlanda nu este un teritoriu care aparține, în mod natural, Danemarcei
În cadrul conferinței anuale de presă susținute la Moscova, Serghei Lavrov le-a spus reporterilor că Groenlanda „nu este o parte naturală” din Regatul Scandinav, precizând că problema fostelor teritorii coloniale devine tot mai acută, notează Sky News. Cu toate acestea, ministrul rus de Externe a precizat că nu are niciun interes de a interveni în chestiunile Groenlandei și că Washington-ul știa că Rusia nu are niciun plan de a obține controlul țării, contrar acuzațiilor aduse de Donald Trump. El a mai adăugat că Moscova „monitorizează situația geopolitică” din jurul insulei. Acesta a sugerat că „NATO ar trebui să ia o decizie privind Groenlanda în interiorul alianței”. Groenlanda, o insulă râvnită de marile puteri În trecut, ținutul Groenlandei a fost colonizat, devenind parte a regatului Dano-Norvegian, care s-a destrămat în 1914, iar insula a intrat sub guvernarea Danemarcei. Pe parcursul secolului XIX și începutul secolului XX, relațiile coloniale dintre Danemarca și Groenlanda au fost caracterizate de o politică paternalistă daneză, care asigura că Groenlanda va deveni o colonie profitabilă. În 1916, drepturile Danemarcei asupra Groenlandei au fost confirmate chiar de SUA, ca parte a unui acord care a facilitat achiziționarea Indiilor Occidentale Daneze. După cel de-al Doilea Război Mondial, ONU a îndemnat la decolonizarea Groenlandei, iar în 1953, fosta colonie a fost incorporată în Danemarca, acordându-i-se două locuri în parlamentul danez. 1979, Groenlanda a devenit țară autonomă, formându-și propriul parlament. În 2009, țara a obținut autonomia prin adoptarea unei legi care a stabilit ferm că decizia de a obține independența de Danemarca aparține poporului groenlandez, potrivit Institutului Danez pentru Studii Internaționale. Groenlanda, sprijinită anual de guvernul Danez Cu toate acestea, cetățenii groenlandezi nu-și doresc o independență totală față de Danemarca, pentru că ar duce la scăderea nivelului de trai. Cu toate că are o întindere vastă, Groenlanda are o populație de 56.000 de locuitori. De asemenea, guvernul groenlandez primește anual de la Danemarca un grant de 600 de milioane de dolari, iar Guvernul danez acordă sprijin în ceea ce privește apărarea, paza de coastă și aplicarea legii. Independența Groenlandei depinde de continuarea sprijinului acordat de Danemarca, lucru pe care guvernul groenladez nu a reușit încă să-i convingă pe oficialii danezi să-l accepte. Reamintim că Donald Trump își dorește obținerea controlului în Groenlanda, sub pretextul unor amenințări de securitate venite din partea Rusiei și a Chinei, amenințând chiar cu tarife aliații NATO europeni care se opun intenției sale de a cumpăra insula.