Davos. Secretarul Trezoreriei SUA afirmă că relațiile cu Europa n-au fost niciodată mai apropiate
„Cred că relațiile noastre n-au fost niciodată mai apropiate”, a precizat Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, vorbind pe marginea Forumului Economic Mondial din Davos, potrivit Associated Press. Sâmbătă, Trump a anunțat că va impune, începând din luna februarie, o taxă de import de 10% care va fi aplicată mărfurilor provenite din opt țări europene care și-au au sprijinit public Danemarca, în urma apelurilor tot mai insistente ale Statelor Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei. Președintele SUA a insistat că vrea să preia controlul Groenlandei din motive de securitate, pentru posibilele amenințări provenite din China și Rusia. Amenințările tarifare au stârnit critici în rândul diplomaților europeni, pe măsură ce liderii iau în considerare impunerea unor tarife de retorsiune, ca răspuns la amenințări. UE dispune de trei instrumente economice majore pe care le-ar putea utiliza pentru a exercita presiuni asupra Washingtonului: noi tarife, suspendarea acordului comercial dintre SUA și UE și o „bazooka comercială” – termenul neoficial pentru instrumentul UE împotriva constrângerii, menit să sancționeze persoanele sau instituțiile care exercită presiuni nejustificate asupra blocului european. În ciuda amenințărilor tarifare impuse de Trump, liderii europeni continuă să acorde sprijin Groenlandei, declarându-se, totodată deschiși la dialog.
Carambol uriaș în Michigan: Peste 100 de mașini implicate într-un un accident în lanț pe o autostradă
Accidentul a avut loc luni dimineață, la sud‑vest de Grand Rapids. Poliția statului Michigan a închis circulația în ambele sensuri, în timp ce echipele de intervenție au lucrat pentru îndepărtarea vehiculelor avariate. În coliziune au fost implicate peste 30 de camioane de mare tonaj și zeci de autoturisme. S-au raportat mai mulți răniți, dar nu și victime decedate, scrie AP. Vizibilitate redusă și condiții periculoase Martorii spun că vizibilitatea a scăzut brusc din cauza ninsorii dense și a rafalelor de vânt. Pedro Mata Jr., aflat la volanul unei camionete, a declarat că circula cu aproximativ 20–25 km/h când situația a devenit imposibil de controlat. „Nu vedeam aproape nimic. Am tras pe banda mediană ca să evit să fiu lovit din spate. Impacturile se auzeau fără să pot vedea ce se întâmplă”, a povestit acesta. Biroul șerifului din Ottawa County a transmis că mulți șoferi au rămas blocați ore întregi în frig extrem. O parte au fost transportați cu autobuzele la un liceu din Hudsonville, unde au putut contacta familiile sau găsi alternative de transport. Degajarea drumului a necesitat implicarea mai multor firme de tractare, cu peste o duzină de utilaje trimise la fața locului. Furtuna se extinde în SUA Incidentul din Michigan este doar unul dintre efectele furtunii de zăpadă și a iernii care traversează SUA de la nord spre sud și est. Serviciul Național de Meteorologie a emis avertizări pentru temperaturi extrem de scăzute și ninsori abundente în state precum Minnesota, Wisconsin, Indiana, Ohio, Pennsylvania și New York. Ninsoarea a ajuns inclusiv în zone neobișnuite, cum ar fi Florida Panhandle. De asemenea a afectat meciuri din playoff-ul NFL desfășurate în Chicago și Massachusetts. Autoritățile au anunțat că anumite porțiuni de drum vor rămâne închise ore întregi. Ele au îndemnat conducătorii auto să evite deplasările neesențiale. Temperaturile scăzute și gheața de pe carosabil continuă să creeze condiții extrem de periculoase. „Facem tot posibilul să redeschidem drumul cât mai repede, dar siguranța este prioritară”, a declarat un manager al unei companii de tractare implicate în intervenție. Pe măsură ce furtuna avansează spre est, autoritățile din mai multe state se pregătesc pentru alte incidente care vor urma cu siguranță. Milioane de americani sunt avertizați că urmează zile cu condiții periculoase de trafic.
China respinge amenințarea Chinei invocată de Trump și avertizează SUA în privința Groenlandei
Declarația a fost făcută luni de Ministerul de Externe al Chinei, după ce președintele american Donald Trump a susținut că Beijingul reprezintă un pericol direct pentru securitatea Groenlandei și a regiunii arctice, potrivit CNN. Amenințarea Chinei, „un pretext” pentru interesele SUA, susține Beijingul Purtătorul de cuvânt al diplomației chineze, Guo Jiakun, a declarat într-o conferință de presă că amenințarea Chinei este utilizată în mod artificial de Statele Unite pentru a justifica inițiative cu miză strategică și politică. „Îndemnăm SUA să înceteze să mai folosească așa-numita «amenințare chineză» ca pretext pentru a obține avantaje egoiste”, a transmis oficialul chinez, comentând afirmațiile recente ale liderului de la Casa Albă. Guo Jiakun a subliniat că poziția Chinei privind Groenlanda a fost exprimată constant și că respectarea dreptului internațional și a Cartei ONU trebuie să rămână baza ordinii internaționale actuale. Potrivit Beijingului, orice discuție despre statutul insulei trebuie să țină cont de suveranitatea și voința părților implicate. Declarațiile Beijingului vin după ce Donald Trump a afirmat, într-o postare amplă pe rețeaua sa de socializare, că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru a contracara amenințarea Chinei și a Rusiei în Arctica. Președintele american a legat importanța strategică a insulei de dezvoltarea unui sistem defensiv denumit „Cupola de Aur”, destinat protejării Americii de Nord împotriva rachetelor balistice. Trump a insistat în repetate rânduri că nu va accepta altă soluție decât transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite, avertizând că, în caz contrar, China sau Rusia ar putea prelua influența asupra teritoriului autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei. Reacția Europei În ultimele zile, retorica președintelui american s-a intensificat. Trump a anunțat impunerea unor taxe vamale de 10% asupra Danemarcei și a altor șapte state europene care s-au opus public revendicărilor sale. De asemenea, el a amenințat că tarifele ar putea crește la 25% dacă Groenlanda nu va fi transferată Statelor Unite până în luna iunie. Liderii Danemarcei și Groenlandei au respins categoric ideea, afirmând că insula nu este de vânzare și nu dorește să devină parte a SUA. În acest context, Uniunea Europeană urmează să discute un răspuns comun la presiunile Washingtonului, în cadrul unui summit de urgență programat joi, la Bruxelles.
NATO își consolidează cooperarea cu Danemarca și Groenlanda pentru securitatea arctică
Declarațiile lui Mark Rutte au fost făcute în urma unei întrevederi cu ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și cu ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt. Oficialul NATO a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că discuțiile s-au concentrat asupra rolului Arcticii, inclusiv al Groenlandei, în arhitectura de securitate colectivă a Alianței. Just met w/ 🇩🇰 @troelslundp & Greenland 🇬🇱 FM Vivian Motzfeldt. We discussed how important the Arctic – including Greenland – is to our collective security & how 🇩🇰 is stepping up investments in key capabilities. We’ll continue to work together as Allies on these important issues pic.twitter.com/0uCNaf8urq — Mark Rutte (@SecGenNATO) January 19, 2026 Potrivit secretarului general, Danemarca a intensificat investițiile în capacități militare esențiale, contribuind astfel la întărirea flancului nordic al NATO. „Vom continua să colaborăm ca aliați în aceste chestiuni importante”, a precizat Mark Rutte. Investiții militare și descurajare sporită Într-un comunicat oficial, NATO a arătat că și-a consolidat capacitatea de descurajare și apărare în nordul îndepărtat, menținând o prezență constantă pentru protejarea intereselor comune și pentru asigurarea stabilității regionale. Aliații au crescut investițiile în capacități-cheie, Danemarca fiind menționată ca exemplu relevant, scrie CNN. Printre achizițiile daneze se numără drone de realimentare aer-aer, drone cu rază lungă de acțiune, avioane de patrulare maritimă și avioane de vânătoare F-35, elemente considerate esențiale pentru securitatea arctică și supravegherea spațiului nordic. Posibilă misiune de monitorizare În cadrul întrevederii, ministrul danez al Apărării a ridicat posibilitatea lansării unei misiuni NATO de monitorizare în Groenlanda și în regiunea arctică. Potrivit Reuters, Mark Rutte a luat act de propunere, urmând ca Alianța să analizeze un cadru de implementare. Inițiativa este susținută și de Suedia, ministrul Apărării Pal Jonson afirmând că o astfel de misiune ar putea reprezenta „o cale de urmat”, în special pe fondul îngrijorărilor legate de activitățile Chinei și Rusiei în Arctica. Discuțiile au loc într-un context sensibil, după ce președintele american Donald Trump și-a intensificat retorica privind preluarea controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Amenințările privind posibile tarife vamale au fost criticate dur de lideri europeni, inclusiv din Germania și Franța, care au catalogat aceste declarații drept „șantaj”. NATO caută, potrivit oficialilor săi, cea mai constructivă modalitate de a consolida prezența Alianței în nordul îndepărtat, menținând în același timp unitatea transatlantică.
Război și amenințări între UE și SUA din cauza Groenlandei
O întâlnire de urgență a ambasadorilor țărilor UE a fost programată pentru astăzi, 18 ianuarie, după anunțul lui Trump prin care susține că va pune privind tarife de 10 și 15% pentru 8 state europene din cauza divergențelor pe tema anexării Groenlandei, scrie Reuters. Reuniune de urgență în Uniunea Europeană „Ambasadorii celor 27 de țări ale Uniunii Europene se vor reuni duminică pentru o întâlnire de urgență, după ce președintele american Donald Trump a promis un val de creșteri ale tarifelor asupra aliaților europeni până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda. Cipru, care deține președinția rotativă a UE pe șase luni, a anunțat sâmbătă seară că a convocat reuniunea pentru duminică. Diplomații UE au declarat că aceasta urma să înceapă la ora 17:00 (16:00 GMT)” Tarifele lui Trump pe tema Groenlandei vor submina relațiile dintre SUA și Europa și amenință să ducă totul într-o spirală a deteriorării relațiilor. Acest lucru a fost declarat de Ursula von der Leyen și António Costa, în Paraguay, odată cu semnarea acordului Mercosur. Kaja Kallas a cerut și ea oficial Statelor Unite să nu se lase distrase de Groenlanda. „China și Rusia trebuie să se distreze de minune. Ele sunt cele care beneficiază de pe urma diviziunilor dintre aliați. Dacă securitatea Groenlandei este în pericol, putem aborda acest lucru în cadrul NATO. Tarifele riscă să sărăcească Europa și Statele Unite și să submineze prosperitatea noastră comună. De asemenea, nu putem permite ca disputa noastră să ne distragă atenția de la sarcina noastră principală de a ajuta la încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, spune reprezentanta UE. UE îl amenință pe Donald Trump cu ruperea acordului comercial cu SUA În paralel, UE ia măsuri pentru a opri acordul comercial dintre UE și SUA după ce Donald Trump a amenințat cu tarife vamale legate de Groenlanda, anunță Bloomberg. Parlamentarii Uniunii Europene sunt pregătiți să oprească aprobarea acordului comercial dintre UE și SUA, din cauza promisiunii președintelui Donald Trump de a impune tarife țărilor care au sprijinit Groenlanda în fața amenințărilor americane. Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, a declarat sâmbătă că un acord cu SUA nu mai este posibil. „PPE este în favoarea acordului comercial UE-SUA, dar având în vedere amenințările lui Donald Trump cu privire la Groenlanda, aprobarea nu este posibilă în acest moment”, a postat Weber pe rețelele de socializare. El a adăugat că acordul UE de reducere a tarifelor pentru „produsele americane trebuie suspendat”. Acordul comercial UE-SUA, încheiat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Trump vara trecută, a fost deja parțial implementat, dar are nevoie încă de aprobarea parlamentului. Dacă parlamentarii PPE se alătură grupurilor politice de stânga, este probabil să aibă suficiente voturi pentru a amâna sau bloca aprobarea. Acordul comercial a stabilit un tarif american de 15% pentru majoritatea bunurilor UE, în schimbul unui angajament din partea UE de a elimina taxele vamale pentru bunurile industriale americane și unele produse agricole. Von der Leyen, care supraveghează negocierile comerciale pentru UE, a încheiat acordul în speranța de a evita un război comercial în toată regula cu Trump. O facțiune vocală a parlamentarilor UE s-a opus de mult timp acordului, argumentând că este prea dezechilibrat în favoarea SUA. Această furie s-a adâncit pe măsură ce SUA au extins un tarif de 50% pentru oțel și aluminiu la sute de produse suplimentare din UE, după acordul din iulie. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a criticat luna trecută UE pentru că nu a respectat anumite aspecte ale acordului, în special în ceea ce privește reglementarea companiilor de tehnologie de către blocul comunitar. Trump a anunțat sâmbătă un tarif de 10%, începând cu 1 februarie, pentru mărfurile din țările europene care s-au mobilizat pentru a sprijini Groenlanda în fața amenințărilor SUA de a prelua teritoriul semi-autonom danez. El a spus că taxele vor crește la 25% până când „se va ajunge la un acord pentru achiziționarea completă și totală a Groenlandei”. Anunțul a atras o reacție de frustrare rapidă din partea liderilor europeni, care lucrează la următorii pași. Von der Leyen a declarat într-un comunicat că „tarifele ar submina relațiile transatlantice și ar risca o spirală descendentă periculoasă”, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a respins amenințările lui Trump ca fiind „inacceptabile”. Ca urmare a ultimelor mișcări, adoptarea acordului comercial a devenit mai complicată. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Macron îl amenință pe Trump cu un „răspuns coordonat”.Ce spun liderii europeni despre tarifele impuse de liderul SUA în scandalul anexării Groenlandei Război economic împotriva aliaților Groenlandei: Trump impune tarife de 10% pentru 8 state UE. De la 1 iunie 2026, le crește la 25%
Primele imagini cu ofițerii Forțelor Armate Germane care au ajuns în Groenlanda, în perspectiva unui conflict cu SUA pe tema anexării teritoriului
Germania se alătură inițiativei europene de consolidare a prezenței militare în Groenlanda. O echipă a Bundeswehr, formată din specialiști în logistică și securitate, a ajuns pe insula arctică pentru a evalua posibilitatea organizării unor exerciții militare comune, coordonate de Danemarca. Groenlanda, teritoriu aflat sub controlul Danemarcei, se află în centrul unor tensiuni geopolitice tot mai accentuate cu Statele Unite ale Americii. Regiunea arctică, rol strategic de securitate Grupul german este alcătuit din 15 militari, femei și bărbați. Aceștia au sosit la Nuuk, capitala Groenlandei, cu un avion militar, alături de soldați din alte state europene. După aterizare, delegația s-a deplasat la sediul Comandamentului Arctic al Forțelor Armate daneze, unde urmează să înceapă misiunea de recunoaștere. Potrivit Ministerului Federal al Apărării de la Berlin, echipa germană reunește experți din mai multe domenii, care vor analiza condițiile tehnice și operaționale necesare desfășurării unor exerciții comune în zonă, scrie tagesschau.de. Printre scenariile luate în calcul se numără utilizarea avioanelor de recunoaștere maritimă P-8 Poseidon, dar și implicarea unor nave de luptă, inclusiv fregate. Nu este exclusă nici participarea avioanelor de vânătoare Eurofighter, în funcție de concluziile evaluării. „Discutăm despre securitatea Arcticii și despre rolul pe care Germania și aliații săi din NATO îl pot juca aici”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării. Oficialul a subliniat că există „o amenințare clară”, iar protejarea infrastructurii critice – maritime, terestre și subacvatice – este o prioritate. Germania se alătură altor state europene care participă la această misiune. Danemarca va conduce exercițiile, iar Norvegia, Suedia, Finlanda, Franța, Olanda și Regatul Unit au trimis soldați și specialiști. Generalul-maior Søren Christian Christian Rasmussen Andersen, șeful Comandamentului Arctic danez, a spus că a trimis invitație inclusiv Statelor Unite să se alăture exercițiilor, în calitate de aliat NATO: „Desigur, Statele Unite sunt invitate aici ca stat membru NATO”. El a precizat că, până în prezent, nu există o confirmare oficială privind participarea americană. Groenlanda, în centrul unei dispute Groenlanda, teritoriu autonom care face parte din Regatul Danemarcei, a ajuns în centrul celei mai mari controverse care implică state membre NATO. Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că SUA trebuie să preia controlul asupra insulei, inclusiv prin forță, dacă va fi necesar. Drept argument pentru ce vrea să facă, Trump a vorbit despre securitatea țării sale și creșterea influenței Chinei și Rusiei în Arctica. Atât autoritățile din Groenlanda și Danemarca, cât și partenerii europeni din NATO, au respins categoric afirmațiile liderului de la Casa Albă. Săptămâna trecută, o întâlnire de criză desfășurată la Washington, între miniștrii de Externe ai Danemarcei și Groenlandei, vicepreședintele american JD Vance și secretarul de Stat Marco Rubio, s-a încheiat fără rezultate concrete. În plus, Donald Trump chiar a amenințat că va introduce noi tarife comerciale împotriva oricărui state care se opune planurilor sale legate de Groenlanda. Proteste anunțate în acest weekend Ținând cont de contextul tensionat apărut, în weekend sunt anunțate proteste de amploare atât, cât și în Danemarca. Demonstrațiile vor avea loc în Copenhaga, capitala regatului danez, și Nuuk, iar mii de persoane și-au anunțat deja participarea pe rețelele sociale. Manifestațiile vizează respingerea revendicărilor americane și reafirmarea dreptului Groenlandei de a-și decide singură viitorul. După Ucraina și Orientul Mijlociu, Arctica se prefigurează ca următorul centru de tensiuni globale. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Trebuie să o avem”. Interesele SUA în Groenlanda, dincolo de ambiția lui Trump. „Topirea suplimentară a gheții va încuraja China să extindă liniile de transport maritim în Arctica” „Doar Rusia poate opri asta”. Moscova ironizează Europa și Danemarca din cauza planurilor lui Trump privind Groenlanda Noua rachetă balistică Oreshnik a Rusiei, amenințare directă la adresa NATO și SUA. „Poate lovi Parisul sau Berlinul în mai puțin de 20 de minute”
Criza Groenlandei: Europa trebuie să îi țină piept lui Trump. Amenințarea care poate distruge NATO
Liderii europeni au acceptat cererile lui Trump timp de aproape un an. Acesta presa țările NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB și amenința că va retrage sprijinul SUA din Ucraina, reiese dintr-o analiză The Guardian. De asemenea, au dat un răspuns discret la aventurismul SUA în străinătate, inclusiv capturarea și extrădarea lui Nicolás Maduro din Venezuela. Servilismul s-a manifestat adesea în public. Diversi lideri europeni s-au întrecut în a-și asuma rolul de „șoptitor al lui Trump”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i s-a adresat în mod scandalos cu apelativul „tati” la un summit din iunie anul trecut. Dar cererile repetate și din ce în ce mai belicoase ale lui Trump ca Danemarca să-i cedeze sau să-i vândă Groenlanda semi-autonomă au declanșat una dintre cele mai mari crize din istoria parteneriatului transatlantic. „Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni” „Ambiția președintelui este pe masă”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru Fox News. „Desigur, avem limitele noastre. Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”. După o întâlnire de o oră cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau fețele posomorâte, fumând țigări în fața clădirii executive Eisenhower din Washington DC. „În ceea ce privește Groenlanda, europenii au găsit o linie roșie pe care vor să o respecte cu adevărat”, a declarat Kristine Berzina, cercetătoare senior la German Marshall Fund pentru apărarea SUA și securitatea transatlantică. „Tot restul a fost supus negocierilor, dar situația Groenlandei este diferită, deoarece se pune problema suveranității și se pune problema dacă Europa este capabilă să se apere în ceea ce privește propriul teritoriu, propriile drepturi”. Europa se afla însă într-o „poziție diplomatică dezavantajoasă” din cauza dependenței sale de SUA în materie de securitate, a declarat fostul prim-ministru al Letoniei, Krišjanis Kariņš. „Din păcate, Europa nu se află într-o poziție puternică pentru a se opune cu fermitate”, a spus el. „La sfârșitul zilei, Europa încă are nevoie de SUA”. Presiunea asupra Danemarcei și Groenlandei, enormă Presiunea asupra oficialilor din Danemarca și Groenlanda a fost enormă. La o zi după întâlnirea cu oficialii americani, Motzfeldt, vizibil emoționată, a declarat că a fost copleșită de ultimele zile de negocieri. „Danemarca a fost întotdeauna un aliat bun al SUA”, a spus Marisol Maddox, cercetător senior la Institutul de studii arctice al Universității Dartmouth. „Deci, asta este și o parte din ceea ce face ca acest lucru să fie atât de extraordinar, este ca și cum te-ai duce la cel mai bun prieten al tău și l-ai pălmui la întâmplare. Nu există nimic care să provoace acest lucru”. Interesul lui Trump pentru achiziționarea insulei a crescut de când prietenul său de lungă durată, Ronald Lauder, moștenitorul companiei de cosmetice Estée Lauder, i-a sugerat acest lucru pentru prima dată în 2019. Casa Albă a declarat că principala sa preocupare este securitatea națională, dar Trump a recunoscut că și ego-ul joacă un rol important. El a declarat săptămâna trecută pentru New York Times că deținerea Groenlandei este „ceea ce simt că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes”. Vineri, Trump a amenințat că va impune tarife țărilor care nu „se alătură” ambiției sale de a anexa Groenlanda. Europa răspunde cu trupe Europa a răspuns încercând să submineze argumentul administrației Trump potrivit căruia Groenlanda este insuficient protejată împotriva unui potențial atac rus sau chinez. Un mic contingent militar francez a sosit joi pe insulă, ca parte a unei desfășurări limitate care include trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Țările de Jos și Marea Britanie. „Apărarea și protecția Groenlandei sunt o preocupare comună pentru întreaga alianță NATO”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris joi SUA ca un aliat și partener în cadrul discuțiilor privind situația Groenlandei. Ea a prezentat modul în care UE încearcă să consolideze sprijinul acordat insulei, menționând deschiderea unui birou în Nuuk și propunerea de a dubla ajutorul financiar al UE. „Groenlanda poate conta pe noi, din punct de vedere politic, economic și financiar”, a declarat ea reporterilor.
Deportare greșită în SUA: instanța amenință autoritățile cu sancțiuni
Judecătorul federal Richard Stearns a cerut administrației Trump să găsească, în termen de trei săptămâni, o soluție pentru întoarcerea în SUA a unei studente deportate din greșeală în Honduras. Deportarea a fost făcută în pofida unui ordin judecătoresc care bloca expulzarea acesteia. Magistratul american a precizat că situația tinerei Any Lucia Lopez Belloza, studentă la Babson College din statul Massachusetts, este rezultatul „unui amalgam de erori care s-a încheiat prost”, dar a subliniat că autoritățile americane au încă posibilitatea de a remedia cazul. Însă „nu există o soluție universală pentru a face dreptate”, a spus magistratul, citat de Reuters. Revenirea în SUA, între viză și sancțiuni Potrivit acestuia, „cea mai simplă soluție” ar fi ca Departamentul de Stat al SUA să îi emită o viză de student, permițându-i astfel revenirea. Judecătorul a spus că ar putea cere guvernului să se ocupe direct de readucerea studentei în SUA și a avertizat că autoritățile riscă sancțiuni dacă refuză să respecte decizia instanței. Tânăra, originară din Honduras și adusă în SUA la vârsta de 8 ani, a fost arestată în noiembrie 2025, pe aeroportul din Boston, înainte de a pleca spre Texas, unde locuiește familia sa în prezent. Deși un judecător emisese un ordin care bloca deportarea sa pentru 72 de ore, tânăra a fost transferată și expulzată în Honduras. Guvernul admite „o greșeală” Avocatul ei a salutat decizia instanței, spunând că aceasta îi oferă cadrul necesar „pentru a negocia cu guvernul o soluție care să o aducă în Statele Unite în viitorul apropiat”. Într-o explicație oficială, un reprezentant al guvernului a recunoscut că deportarea a fost o „greșeală”, cauzată de faptul că un ofițer al serviciilor de imigrație ar fi considerat, în mod eronat, că ordinul instanței nu mai era aplicabil.
Rusia, chemată în instanță în SUA pentru datorii din vremea țarilor. Activele blocate sunt miza, spun rușii
Procesul, intentat în Statele Unite de compania Noble Capital RSD, este criticat dur de oficialii ruși. Fondul privat american solicită plata a 225,8 miliarde de dolari pentru ceea ce numește „datorii țariste”. Vicepreședintele Senatului rus, Konstantin Kosaçiov, a declarat vineri că Rusia consideră acțiunea drept o formă de „agresiune juridică” coordonată de adversarii săi. Sabotează pacea propusă de Trump, spun rușii Fondul american susține că deține obligațiuni suverane emise de Imperiul Rus la începutul secolului XX, pentru investitori din SUA, și că Federația Rusă ar trebui să le achite. Printre pârâți se află și Ministerul rus al Finanțelor, Banca Centrală a Rusiei și Fondul Național de Bunăstare, principalul fond suveran al statului rus. Potrivit oficialului rus, acțiunea ar putea avea legătură și cu politica internă din SUA. „Nu exclud posibilitatea ca acestea să fie elemente ale luptei politice interne din Statele Unite, care mizează pe prelungirea conflictului din Ucraina și pe subminarea inițiativelor de pace ale actualei administrații conduse de Donald Trump. Acesta pare a fi un obiectiv strategic”, a spus Kosaçiov. Kosaçiov: Activele rusești, miza procesului Acesta consideră că scopul imediat al procesului ar fi să creeze incertitudine juridică în jurul activelor rusești. „Se încearcă generarea unor riscuri legale pentru activele suverane ale Rusiei, pentru a influența pozițiile de negociere privind Ucraina”, a explicat senatorul rus. Kosaçiov a atras atenția că procesul face trimitere directă la regimul de sancțiuni impus Rusiei și la activele sale blocate în Statele Unite. Potrivit acestuia, fondul american sugerează folosirea acestor active pentru achitarea presupusei datorii. „Reclamantul afirmă în acțiune că datoria ar putea fi achitată din activele Rusiei blocate în SUA din cauza sancțiunilor”, a precizat oficialul rus.
María Corina Machado spune că i-a oferit lui Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace în timpul întâlnirii de la Casa Albă
Lidera opoziției venezuelene, María Corina Machado, a declarat că i-a prezentat președintelui american Donald Trump medalia Premiului Nobel pentru Pace, gest pe care l-a descris drept „o recunoaștere a angajamentului său unic față de libertatea noastră”, potrivit Associated Press. Machado nu a oferit detalii suplimentare despre momentul respectiv, iar Casa Albă nu a precizat dacă Trump a acceptat sau nu medalia. Institutul Nobel afirmase anterior că Machado nu ar putea transfera premiul către Trump. Reprezentanții Casei Albe declaraseră, înaintea întâlnirii, că o eventuală acceptare ar depinde exclusiv de decizia președintelui. Chiar și cu valoare simbolică, gestul este considerat neobișnuit, în condițiile în care Trump a pus anterior sub semnul întrebării capacitatea lui Machado de a conduce Venezuela după o operațiune militară americană care a dus la capturarea fostului președinte Nicolás Maduro. María Corina Machado, întâlnire cu ușile închise cu Donald Trump După discuția cu ușile închise de la Casa Albă, Machado a ieșit pentru a saluta zeci de susținători adunați în apropiere, oprindu-se să îmbrățișeze mai multe persoane. „Ne putem baza pe președintele Trump”, le-a spus ea, în timp ce unii dintre cei prezenți au scandat „Mulțumim, Trump”. Trump nu a comentat public întâlnirea. Scena entuziastă a contrastat însă cu declarațiile anterioare ale liderului american, care și-a exprimat scepticismul față de Machado și a sugerat disponibilitatea de a colabora cu Delcy Rodríguez, președinta interimară a Venezuelei și fost număr doi al lui Maduro. În timpul vizitei lui Machado la Washington, Rodríguez a susținut primul său discurs privind starea națiunii, rămânând responsabilă de administrarea curentă a țării. Trump a indicat că este dispus să lucreze cu autoritățile interimare de la Caracas, ceea ce a dus la marginalizarea politică a lui Machado, în ciuda rolului său central în opoziția venezueleană. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a descris-o pe Machado drept „o voce remarcabilă și curajoasă”, dar a subliniat că întâlnirea nu a însemnat o schimbare a evaluării lui Trump, pe care a caracterizat-o drept „una realistă”. Trump a afirmat anterior că Machado „nu are sprijinul și respectul necesar în interiorul țării” pentru a conduce, deși partidul său este considerat câștigător al alegerilor din 2024, respinse de Maduro. Leavitt a mai declarat că Trump sprijină organizarea unor noi alegeri în Venezuela „la momentul potrivit”, fără a preciza un calendar. Întâlnire de două ore María Corina Machado a petrecut aproximativ două ore și jumătate la Casa Albă și a refuzat să răspundă întrebărilor presei la plecare. Ulterior, pe Capitol Hill, ea a confirmat în fața jurnaliștilor că i-a oferit lui Trump medalia Nobel, în cadrul unei întâlniri cu senatori americani din ambele partide. Vizita sa la Washington a avut loc pe fondul intensificării presiunilor americane asupra Venezuelei. Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace anul trecut, a trăit în clandestinitate o mare parte din timp, lipsind inclusiv de la ceremonia de decernare, unde premiul a fost ridicat de fiica sa. Inginer de formație și figură marcantă a opoziției, ea contestă regimul din Venezuela încă din 2004 și a jucat un rol-cheie în mobilizarea populației împotriva realegerii lui Maduro în 2024, alegeri urmate de proteste masive și o represiune violentă din partea forțelor de securitate.