Americanii susțin că iranienii au suspendat 800 de execuții programate pentru miercuri
Americanii anunță că Iranul a suspendat 800 de execuții ale cetățenilor condamnați pentru că au protestat față de conducerea statului, potrivit Le Figaro. Asta în urma presiunilor făcute de americani și după ce Donald Trump ar fi fost convins de țările din Golf să nu atace Iranul. „Toate opțiunile rămân pe masă pentru Statele Unite”, a declarat, joi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, adăugând că președintele american a avertizat Teheranul cu privire la „consecințe grave” dacă reprimarea mișcării de protest va continua. Americanii au impus noi sancțiuni economice Guvernul american anunțase anterior sancțiuni economice împotriva oficialilor acuzați de coordonarea represiunii, inclusiv a lui Ali Larijani, care conduce cel mai înalt organism de securitate al Iranului. De la începutul protestelor din 28 decembrie, Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție împotriva Teheranului, înainte de a susține miercuri că a fost informat „de surse foarte importante” că „uciderile au încetat” și că execuțiile planificate ale demonstranților „nu vor avea loc”. Atac oprit pe ultima sută de metri Un înalt oficial saudit a declarat joi pentru AFP că Arabia Saudită, Qatar și Oman l-au avertizat pe Donald Trump cu privire la riscul unor „urmări grave pentru regiune” în cazul unui atac american. Cele trei țări „au depus eforturi diplomatice intense de ultim moment pentru a-i convinge președintelui Trump să ofere Iranului șansa de a-și demonstra bunele intenții”, a declarat oficialul sub condiția anonimatului. Cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în Iran în timpul celor două săptămâni de proteste naționale. Alte mii de persoane au fost arestate în timpul protestelor care amenință regimul islamic.
SUA impun noi sancțiuni Iranului după reprimarea violentă a protestelor
Statele Unite au impus joi noi sancțiuni împotriva unor oficiali din aparatul de securitate al Iranului și a unor entități financiare acuzate că susțin regimul de la Teheran. Decizia vine după reprimarea violentă a celor mai ample proteste anti-guvernamentale din istoria Republicii Islamice. Măsurile fac parte din campania de „presiune maximă” relansată de administrația președintelui Donald Trump împotriva Iranului și au fost anunțate de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Active blocate, tranzacții interzise „Statele Unite sunt ferm alături de poporul iranian în apelul său pentru libertate și justiție”, a declarat Bessent, citat de Le Monde. Oficialul american a precizat că sancțiunile au fost impuse la ordinul direct al președintelui Trump. Sancțiunile prevăd înghețarea activelor pe care persoanele vizate le dețin în SUA și interzicerea oricăror tranzacții cu cetățeni sau companii americane. De asemenea, instituțiile financiare străine riscă sancțiuni secundare dacă derulează tranzacții cu persoanele sau entitățile sancționate. Oficiali de rang înalt, pe lista sancțiunilor Printre oficialii vizați se află Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Larijani este acuzat că a coordonat reprimarea protestelor și că a cerut folosirea forței împotriva manifestanților. Au fost sancționați și patru comandanți regionali ai forțelor de ordine și ai Gărzii Revoluționare, pentru rolul lor în reprimarea protestelor din provinciile Lorestan și Fars. Potrivit Trezoreriei SUA, forțele de securitate din provincia Fars „au ucis numeroși demonstranți pașnici”, iar spitalele au fost „atât de supraaglomerate cu pacienți răniți prin împușcare încât nu mai pot primi alți bolnavi”. Miliarde din petrol, spălate prin firme-paravan În paralel, Trezoreria americană a sancționat 18 persoane și entități iraniene, acuzate că operează rețele financiare paralele. Acestea ar fi spălat miliarde de dolari provenite din vânzările de petrol iranian, folosind companii-paravan din Emiratele Arabe Unite, Singapore și Marea Britanie. „Aceste rețele direcționează anual miliarde de dolari către regimul de la Teheran, în timp ce cetățenii iranieni se confruntă cu dificultăți economice severe”, a transmis Trezoreria SUA. Protestele din Iran au izbucnit pe fondul crizei economice și s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului. În ultimele zile, manifestațiile s-au redus după intensificarea represiunii și o întrerupere aproape completă a accesului la internet, care a durat aproape o săptămână.
Filmul Cravata Galbenă, selectat la Festivalul Internațional de Film de la Santa Barbara
Producția va avea premiera peste ocean în data de 6 februarie, la Teatrul Riviera. Proiecții suplimentare ale filmului sunt programate pe 7 și 9 februarie, în sala Film Center 2. Recunoscut ca reper major în calendarul industriei cinematografice internaționale, Festivalul de la Santa Barbara este considerat un important barometru al curselor pentru premiile Oscar.Este cunoscut pentru evenimentele de tip Celebrity Tributes și pentru prezența constantă a unor nume importante din cinematografia mondială. Poziționat în apropierea orașului Los Angeles, festivalul atrage anual cineaști, actori și profesioniști de top din industrie și beneficiază de expunere mediatică ridicată. „Este o onoare deosebită să ducem Cravata Galbenă la SBIFF, cu prilejul premierei în Statele Unite. Nu există un loc mai potrivit decât Santa Barbara pentru ceea ce sperăm să fie începutul unui dialog frumos și de durată cu publicul american”, a declarat regizorul filmului, Serge Ioan Celebidachi. De-a lungul timpului, Festivalul Internațional de Film de la Santa Barbara a găzduit unele dintre cele mai importante nume ale cinematografiei mondiale. Printre actorii și cineaștii omagiați în cadrul celebrului program Celebrity Tributes se numără Bradley Cooper, Denzel Washington, Brad Pitt, Nicole Kidman, Leonardo DiCaprio, Martin Scorsese, Cate Blanchett și Angelina Jolie. Prezența constantă a unor personalități de prim rang a consolidat statutul festivalului ca punct de întâlnire esențial pentru elita industriei cinematografice internaționale. Premiera din Statele Unite a filmului Cravata Galbenă, prezentată în cadrul celei de-a 41-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Santa Barbara, este realizată cu sprijinul Trip Tailor, Catena, KPMG și Magic Holiday. Cel mai vizionat film românesc al anului 2025 De la lansarea în cinematografe, filmul Cravata Galbenă a fost văzut de peste 470.000 de spectatori, devenind cel mai vizionat film românesc al anului 2025. Inspirat din destinul legendarului dirijor Sergiu Celibidache, filmul Cravata Galbenă prezintă extraordinara poveste a unui copil cu un vis, care a cucerit lumea. Este călătoria unui om care a refuzat orice compromis, de la copilăria trăită sub un tată autoritar în România interbelică, până la anii de foamete și lupta pentru supraviețuire în Germania devastată de război. Un film despre curajul de a crede în ceea ce pare imposibil și despre prețul plătit pentru a rămâne neclintit într-o lume a compromisurilor. Despre iubire, adevăr, integritate și sacrificiu. Despre succesul care nu înseamnă nimic fără acceptarea și recunoașterea celor dragi. Și despre dorul de acasă, care l-a însoțit mereu, oriunde s-ar fi aflat. Distribuție Distribuția reunește nume importante ale cinematografiei internaționale, printre care John Malkovich (Dangerous Liaisons, Being John Malkovich) și Miranda Richardson (Tom & Viv, Damage), ambii dublu nominalizați la premiile Oscar, Ben Schnetzer (The Book Thief) și Kate Phillips (Peaky Blinders, Downton Abbey). Sean Bean (Game of Thrones, The Lord of the Rings), laureat a două premii BAFTA, Anton Lesser (Game of Thrones) și Charlie Rowe (Rocketman) completează distribuția. Filmul este regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul dirijorului, care semnează și scenariul împreună cu James Olivier. Din echipa de creație fac parte nume importante din industria cinematografică internațională: directorul de imagine Peter Menzies, Jr. ACS, designerul de costume Alessandro Lai, designerul de machiaj, coafură și prostetică Lynda Armstrong și scenograful Vlad Vieru. Muzica originală este compusă de Kathryn Kluge și Kim Allen Kluge, iar castingul internațional este coordonat de Des Hamilton și Georgia Topley. Producătorii filmului sunt Adela Vrînceanu Celebidachi, Cristina Dobrițoiu, James Olivier, Andrei Boncea și Robert W. Cort. Cravata Galbenă este o producție Oblique Media, realizată în coproducție cu Safe Frame, Avanpost Media, Frame Film și Frame Film Illustrious Studio, cu sprijinul Guvernului României prin programul derulat de Oficiul de Film și Investiții Culturale și al Centrului Național al Cinematografiei. Filmul Cravata Galbenă poate fi văzut în cinematografele din România, distribuit de Vertical Entertainment.
Groenlanda a luat decizia atât de așteptată, iar reacția pentru SUA e clară
Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, pe care Donald Trump vrea să o anexeze, a luat decizia în privința naționalei de handbal feminin. Aceasta va fi condusă de Jakob Larsen (51 de ani), o figură emblematică în sport, cu implicare și în viața politică, unde vrea să candideze în parlamentul danez, iar reacția sa pentru SUA este una clară. În ultima perioadă, de când Trump și-a arătat intenția de preluare a Groenlandei, populația a afișat un mesaj categoric în acest sens: „Nu suntem de vânzare”, apare scris pe bannere și pancarte în cadrul protestelor din capitala Nuuk, notează Mediafax. Jakob Larsen, fost internațional cu 87 de selecții la reprezentativa Groenlandei, a fost numit selecționer al naționalei feminine de handbal, iar obiectivul pe care și l-a propus este acela de a se califica la un Campionat Mondial, actuala ediție fiind câștigată de Norvegia, care a bifat ”tripla de aur”. Groenlanda, un teritoriu autonom din cadrul regatului Danemarcei, este pe lista lui Donald Trump, iar Larsen, care este implicat și în viața politică, vizând o intrare în parlamentul danez, într-o periooadă extrem de tensionată, a avut o reacție clară pentru SUA. Mai mult decât atât, Larsen a comparat Groenlanda și Danemarca cu o familie. „Precizare: Groenlanda și Danemarca au o căsătorie bazată pe iubire. Chiar acum, Mette F (n.r. Mette Frederiksen, premierul Danemarcei) și Jens Frederik (n.r. premierul Groenlandei) sunt mama și tata. Evident nu pot fi mulțumiți toți «copiii», 57.000 din Groenlanda și 20.000 din Danemarca. Dar Mette F și Jens Frederik aveți mandatul să puneți ordine în familie și sunteți pe drumul cel bun. Deși situația dificilă vă așteaptă. Cu toate acestea, suntem de acord asupra unui lucru. Statele Unite nu ar trebui să preia Groenlanda și să distrugă comunitatea. Problema în căsnicia noastră este că mulți dintre copiii noștri nu o duc bine. Îi cunoaștem și îi vedem și frustrarea lor poate fi mare. Trebuie să putem îmbrățișa asta. Toate căsniciile trebuie hrănite. Din fericire acum este foarte clar că ne vrem unul pe altul în acest regat. Întrebarea este dacă este prea târziu”, a transmis selecționerul Jakob Larsen, pe contul său de ” target=”_blank” rel=”noopener”>Facebook. Groenlanda, „blocaj” la nivel înalt Așa cum menționa și Larsen, nu toți „copiii” acestei familii sunt mulțumiți, iar o astfel de situație a fost în privința naționalei de fotbal, unde forul din Groenlanda a făcut demersuri pentru a obține independența de Damemarca, înainte ca insula să intre în atenția lui Donald Trump. Întâlnirea finală dintre federalii Groenlandei și conducerea CONCACAF, cea în care doreau nordicii să evolueze, în vederea ultimelor clarificări, era programată pentru februarie 2025, la Miami în SUA. Declarațiile lui Donald Trump, aflat la al doilea mandat de președinte al SUA, privind intențiile de a anexa insula au pus totul pe pauză.
Statele Unite au făcut prima vânzare de petrol din Venezuela, evaluată la 500 de milioane de dolari
Statele Unite au finalizat prima vânzare de petrol venezuelean, în valoare de 500 de milioane de dolari, potrivit unui oficial al administrației. Momentan, nu se cunosc alte detalii privind vânzarea, dar oficialul a declarat că se așteaptă mai multe vânzări în zilele și săptămânile următoare, potrivit CNN. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a declarat într-un comunicat că președintele Trump a „negociat un acord energetic istoric cu Venezuela” după arestarea lui Nicolás Maduro, „care va aduce beneficii poporului american și venezuelean”. Ea a spus că echipa lui Trump facilitează discuțiile cu companiile petroliere „care sunt gata și dispuse să facă investiții fără precedent pentru a restaura infrastructura petrolieră a Venezuelei, potrivit Time. La începutul acestei luni, fostul lider venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat, împreună cu soția sa, de forțele speciale americane. Cei doi au fost duși în fața instanței din New York, Maduro fiind acuzat de Totodată, după capturarea lui Maduro, Trump a declarat că Washingtonul va vinde între 30 și 50 de milioane de barili de petrol venezuelean, în parteneriat cu companii americane. Săptămâna trecută, Trump a anunțat că industria petrolieră va investi cel puțin 100 de miliarde de dolari pentru a reconstrui sectorul energetic al Venezuelei, deși nu este clar de unde provine această cifră.
Protestele din Iran: Posibil atac al SUA în următoarele 24 de ore
„Doi oficiali europeni au declarat că intervenția militară a SUA” în Iran „pare probabilă” și, potrivit unuia dintre ei, „ar putea avea loc în următoarele 24 de ore”, scrie TG 24. „Un oficial israelian a mai spus că Trump pare să fi luat decizia de a interveni, deși amploarea și momentul intervenției nu au fost deocamdată clarificate”, arată Reuters. Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele din Orientul Mijlociu Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri un oficial american, după ce un înalt oficial iranian a afirmat că Teheranul a avertizat țările vecine că va ataca bazele americane dacă Washingtonul va lansa un atac. În contextul în care conducerea Iranului încearcă să potolească cele mai grave tulburări interne cu care s-a confruntat vreodată Republica Islamică, Teheranul încearcă să descurajeze amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump de a interveni în favoarea protestatarilor antiguvernamentali. Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele cheie din regiune, ca măsură de precauție, având în vedere tensiunile regionale crescute, conform Reuters. Marea Britanie retrage, de asemenea, o parte din personalul său dintr-o bază aeriană din Qatar, în perspectiva unor posibile atacuri ale SUA. Ministerul britanic al apărării nu a făcut niciun comentariu imediat. Toate semnalele indică faptul că un atac al SUA este iminent „Toate semnalele indică faptul că un atac al SUA este iminent, dar acesta este și modul în care se comportă această administrație pentru a-i ține pe toți în alertă. Imprevizibilitatea face parte din strategie”, a afirmat miercuri un oficial militar occidental pentru Reuters. Doi oficiali europeni au declarat că intervenția militară a SUA ar putea avea loc în următoarele 24 de ore. Un oficial israelian a declarat, de asemenea, că se pare că Trump a decis să intervină, deși amploarea și momentul intervenției rămân neclare. Qatarul a declarat că retragerea personalului de la baza aeriană Al Udeid, cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, „a fost întreprinsă ca răspuns la tensiunile regionale actuale”. Trei diplomați au declarat că unor membri ai personalului li s-a cerut să părăsească baza, deși nu au existat semne imediate că un număr mare de soldați ar fi fost transportați cu autobuzul la un stadion de fotbal și la un centru comercial, așa cum s-a întâmplat cu câteva ore înainte de atacul cu rachete iranian de anul trecut. Trump a amenințat în repetate rânduri că va interveni Trump a amenințat în repetate rânduri că va interveni în sprijinul protestatarilor din Iran, unde mii de oameni au fost uciși în urma represiunii împotriva tulburărilor împotriva regimului.
Mai mulți americani deținuți în Venezuela au fost eliberați, anunță administrația Trump
„Salutăm eliberarea americanilor deținuți în Venezuela. Este un pas important în direcția corectă din partea autorităților interimare”, a declarat marți un oficial al Departamentului de Stat al Statelor Unite, sub protecția anonimatului, potrivit AFP. Reprezentantul diplomației SUA nu a oferit detalii privind identitatea persoanelor eliberate și nici numărul exact al acestora. Potrivit autorităților de la Washington, decizia vine după ce președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a ordonat eliberarea unor deținuți în urma atacului american din 3 ianuarie. Operațiune care a dus la capturarea lui Nicolás Maduro. Președintele american Donald Trump a salutat gestul Caracasului, afirmând că, în schimb, a „anulat” o nouă acțiune militară împotriva Venezuelei. Numeroase persoane fuseseră reținute în Venezuela pentru participarea la proteste împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate de Nicolás Maduro. Printre cei eliberați recent s-ar număra și cetățeni spanioli și italieni. Eliberarea cetățenilor americani deținuți în străinătate reprezintă o prioritate declarată pentru administrația de la Washington. Statele Unite ale Americii obținuseră deja, anul trecut, eliberarea unor americani în urma unui acord negociat cu guvernul condus atunci de Nicolás Maduro.
Premierul Groenlandei: Dacă trebuie să alegem între SUA și Danemarca, alegem Danemarca
„Ne confruntăm acum cu o criză geopolitică și, dacă trebuie să alegem aici și acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca”, a declarat premierul Jens-Frederik Nielsen, marți, la o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen, la Copenhaga, potrivit Bloomberg. „Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi, care face parte din Regatul Danemarcei”, a adăugat el. Declarațiile lui Nielsen vin înaintea unei întâlniri importante, programate miercuri la Washington, între miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance. Situația este „foarte gravă”, a spus Nielsen, calificând drept complet deplasate amenințările administrației Trump de a anexa insula. Deși independența față de Danemarca este de mult timp dezbătută în teritoriul cu 57.000 de locuitori, sondajele arată că aceștia se opun ideii de a se alătura Statelor Unite. Această preocupare s-a reflectat și în alegerile de anul trecut, din martie, când trei din patru alegători au susținut partide care favorizează doar o tranziție lentă către independență. Când a fost întrebat în cadrul conferinței de presă dacă nu ar mai trebui să se discute despre independența Groenlandei, Nielsen a răspuns: „acum este momentul să fim uniți. Groenlanda se află în cadrul Regatului Danemarcei și este pe deplin unită în apărarea principiilor fundamentale”.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 829. Numărul morților în urma protestelor din Iran a trecut de 640. Miting uriaș pro-guvernamental la Teheran
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul dorește să negocieze cu Washingtonul, după ce a amenințat că va lovi Republica Islamică pentru represiunea împotriva protestatarilor. Potrivit activiștilor, numărul morților în urma protestelor a trecut de 640. Iranul cere dialog cu SUA Cifra provine de la Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului din SUA, care a fost precisă pe parcursul mai multor ani de demonstrații, notează presa americană. Aceasta se bazează pe o rețea de activiști din Iran care confirmă toate decesele raportate, scrie Associated Press. Având în vedere blocarea comunicațiilor în Iran, AP nu a putut confirma în mod independent cifra furnizată de grup. Guvernul iranian nu a furnizat cifre privind victimele demonstrațiilor. Iranul nu a reacționat direct la comentariile lui Trump, care au venit după ce ministrul de Externe al Omanului, de mult timp interlocutor între Washington și Teheran, a călătorit în Iran în acest weekend. De asemenea, rămâne neclar ce ar putea promite Iranul, mai ales că Trump a stabilit cerințe stricte cu privire la programul său nuclear și arsenalul de rachete balistice, de care Teheranul insistă că are nevoie pentru apărarea națională. Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, vorbind în fața diplomaților străini la Teheran, a insistat că „situația este sub control total”. În declarațiile făcute, el a dat vina pe Israel și SUA pentru violențe, fără a oferi detalii. „De aceea demonstrațiile au devenit violente și sângeroase, pentru a oferi președintelui american un pretext să intervină”, a declarat Araghchi, într-un comentariu difuzat de Al Jazeera. Televiziunea din Qatar a primit permisiunea să transmită în direct din Iran, în ciuda blocării Internetului. Mai departe, Araghchi a spus că „Iranul este deschis la diplomație”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că un canal de comunicare cu SUA rămâne deschis, dar că discuțiile trebuie să se bazeze pe „acceptarea intereselor și preocupărilor reciproce, nu pe negocieri unilaterale, bazate pe dictat”. Uriaș miting pro-autorități la Teheran Între timp, luni, 12 ianuarie, demonstranții pro-guvernamentali au inundat străzile Teheranului în sprijinul teocrației, o demonstrație de forță după zile de proteste care au contestat direct conducerea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Mai multe surse au indicat pe Telegram că au fost peste un milion de iranieni ieșiți pe străzile Capitalei, într-o mișcare uriașă de sprijin pentru liderii țării. Televiziunea de stat a difuzat scandările mulțimii, care strigau „Moarte Americii!” și „Moarte Israelului!”. Alții strigau „Moarte dușmanilor lui Dumnezeu!”. Procurorul general al Iranului a avertizat că orice persoană care participă la proteste va fi considerată „dușman al lui Dumnezeu”, o acuzație pedepsită cu moartea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că retorica publică a Iranului diferă de mesajele private pe care administrația le-a primit de la Teheran în ultimele zile: „Cred că președintele este interesat să analizeze aceste mesaje. Cu toate acestea, președintele a demonstrat că nu se teme să recurgă la opțiuni militare dacă și când consideră necesar, iar nimeni nu știe acest lucru mai bine decât Iranul”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Americanii au convins-o cu bani mulți pe Ana Bărbosu să părăsească România și gimnasta i-a răsplătit de la primul concurs!
Americanii au convins-o cu bani mulți pe Ana Bărbosu să părăsească România, iar gimnasta nu a așteptat prea mult și i-a răsplătit pe aceștia chiar de la primul concurs. Gimnasta în vârstă de 19 ani, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Paris, a ales să studieze la o universitatea din SUA și a debutat, noaptea trecută, în campionatul interuniversitar. Ana Bărbosu i-a cucerit pe americani După ce a obținut o medalie de bronz la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, Ana Bărbosu a ales să studieze la Stanford University, în SUA. Acum, gimnasta în vârstă de 19 ani a debutat în campionatul interuniversitar, noaptea trecută. Astfel, românca a reușit deja să îi cucerească pe americani, dubă ce a înregistrat cel mai bun debut din istoria NCAA în competiția de individual compus, unde s-a clasat pe prima poziție, cu nota generală de 39.400. În competiția menționată anterior, Universitatea Stanford a concurat împotriva Universității Denver. Ana Bărbosu a avut prestații foarte bune. Din postura de vicecampioană europeană la bârnă, Ana Bărbosu a primit 9.900 la acest aparat, a doua cea mai mare notă din istorie pentru o debutantă. Astfel, românca a fost aplaudată de public și felicitată de colege. La sărituri, Ana Bărbosu a obținut 9.800, Universitatea Denver conducea clasamentul pe echipe. La sol, al treilea aparat, sportiva care a obținut medalie de bronz la Jocurile Olimpice 2024 a realizat un exercițiu foarte bun și a primit 9.875, cea mai mare notă din echipă. Astfel, prestația ei a propulsat Universitatea Stanford pe primul loc, pentru o perioadă de timp, dar Universitatea Denver a câștigat, într-un final, concursul. Cum s-a descurcat Lilia Cosman Lilia Cosman, gimnasta născută în SUA, a avut parte de un debut solid pentru americani, mai exact pentru Michigan State University, evoluând la paralele și sol, unde a obținut notele 9.800 și 9.700, contribuind la performanța echipei sale. De menționat este că NCAA este organizația care coordonează sportul universitar din Statele Unite. Fondată în 1906, organizația gestionează competițiile pentru peste 1.000 de colegii și universități și organizează campionate naționale în nu mai puțin de 24 de sporturi.