Țările nordice resping afirmația lui Trump privind nave chineze și rusești în jurul Groenlandei
În ultimii ani nu au existat semne ale prezenței unor nave sau submarine rusești ori chineze în jurul Groenlandei, potrivit Financial Times, care citează doi diplomați nordici de rang înalt cu acces la rapoartele de informații ale NATO. „Pur și simplu nu este adevărat că chinezii și rușii sunt acolo. Am văzut informațiile. Nu sunt nave, nu sunt submarine”, a declarat unul dintre diplomații citați de FT. Un alt diplomat a spus că afirmațiile potrivit cărora apele din jurul Groenlandei ar fi „plină” de nave rusești și chineze sunt nefondate, adăugând că o asemenea activitate are loc pe partea rusă a Arcticii. Trump insistă că SUA trebuie să „dețină” Groenlanda Trump a afirmat în repetate rânduri că nave rusești și chineze operează în apropierea Groenlandei, însă Danemarca contestă aceste declarații. Vineri, Trump a spus că Statele Unite trebuie să „dețină” Groenlanda, teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, pentru a preveni ca Rusia sau China să ocupe acest teritoriu situat strategic și bogat în resurse minerale. „Imaginea care este creată despre nave rusești și chineze chiar în interiorul fiordului Nuuk și despre investiții chineze masive nu este corectă”, a declarat ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen. Noua ofensivă a lui Trump pe tema Groenlandei, după intervenția militară a SUA în Venezuela, îi îngrijorează pe mulți dintre cei aproximativ 57.000 de locuitori ai insulei, al căror obiectiv este, în cele din urmă, obținerea independenței.
Iran amenință cu ripostă dacă Statele Unite intervin militar
Avertismentul a fost transmis de Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian. „Dacă SUA întreprind acțiuni militare împotriva Iranului sau a teritoriilor ocupate, armata și centrele maritime americane vor fi considerate ținte legitime. Nu ne limităm la a reacționa doar după ce a fost întreprinsă o acțiune”, a declarat oficialul. Declarațiile reprezentanților regimului de la Teheran vin pe fondul amenințărilor făcute de administrația americană. Administrația americană prin vocea președintelui Trump a avertizat regimul de la Teheran cu privire la reprimarea protestelor, declarând: „Mai bine nu începeți să trageți, pentru că vom începe și noi să tragem”. De asemenea, Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, Ali Larijani a recunoscut că protestele iranienilor sunt legitime, însă acesta a acuzat că au fost deturnate de o grupare „distructivă și organizată”. „Acest grup a exploatat protestele și s-a angajat în comportamente foarte violente și criminale, inclusiv uciderea unor persoane, arderea de oameni și acțiuni violente care seamănă foarte mult cu metodele grupurilor teroriste precum ISIS”, a spus oficialul iranian. Protestele din Iran au început la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în întreaga țară.
Dan Dungaciu: Israelul va ataca Iranul, iar America va proteja Israelul. Nu se va mai spune nimic de dreptul internațional atunci
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, critică atitudinea Europei cu privire la situația din Venezuela, anticipând evenimente viitoare în care, spune el, nu se va mai ține cont de legitimitate sau de dreptul internațional. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu susține că, în ciuda criticilor aduse de către europeni privitoare la acțiunile președintelui american Donald Trump, după cum a declarat și acesta, Europa ar beneficia de pe urma ocupărării Groenlandei de către americani. „Vă dați seama ce vor face când o să ia americanii, într-un fel sau altul, și Groenlanda? Pentru că Trump le-a desenat. Deci, Trump a avut o discuție în Air Force One cu presa și l-au întrebat. Și el a spus un lucru, zice: „Europenii știu că ei au nevoie să luăm noi Groenlanda. Ei au nevoie de asta, nu noi neapărat.” Dar vă dați seama ce penibil o să fie atunci? Cât de penibil va fi în comparație cu ce este acum?”, afirmă Dungaciu. De asemenea, în situația actuală privind intervenția Statelor Unite în Venezuela, Dungaciu acuză ipocrizia și dubla măsură, susținând că, în cazul în care Israelul ar ataca Iranul, America i-ar susține, iar restul statelor nu ar mai invoca concepte precum dreptul internațional. „Știți când o să fie cei mai penibili? Atunci când America o să atace Iranul. Și atunci nu o să mai invoce niciun drept internațional”, adaugă moderatorul. „O să atace Israelul Iranul, și America va proteja”, completează invitatul.
Capturarea lui Maduro confirmă un secret știut de toată lumea: controversata prezență a militarilor și spionilor cubanezi în Venezuela
Influența cubaneză în aparatul de securitate venezuelean a fost semnalată de două decenii de experți, disidenți și organisme internaționale. Guvernele ambelor țări au negat însă întotdeauna orice tip de colaborare sau prezență militară din insulă în statul sud-american, scrie EFE. Un raport din 2022 al Misiunii Independente de Determinare a Faptelor a ONU a concluzionat, după analizarea unor acorduri scrise confidențiale între Caracas și Havana, că această colaborare datează din 2006, când președinți erau Hugo Chávez și Fidel Castro. Documentul, prezentat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, afirmă că „agenți ai statului cubanez au instruit și au consiliat Direcția Generală de Contrainformații Militare” venezueleană „în unele dintre activitățile sale de informații și contrainformații”, potrivit fostelor cadre ale instituției. Alți experți au indicat că sosirea cubanezilor a început chiar mai devreme, la scurt timp după lovitura de stat care l-a înlăturat pentru două zile pe Chávez de la putere în 2002. Un acord militar secret Conform cărții „Invazia consimțită” (Debate, 2019), scrisă de un grup de jurnaliști venezueleni sub pseudonimul Diego G. Maldonado, Chávez a decis să încredințeze problemele de securitate națională elementelor cubaneze după consultări cu Castro. Cartea susține, așa cum au confirmat mai multe publicații în 2019, că cele două țări au semnat în 2008 un acord militar secret prin care Cuba primea un rol central în restructurarea serviciilor venezuelene de contrainformații, pe lângă misiunea de a instrui ofițerii din această țară și de a consilia direct Direcția Generală de Contrainformații Militare. La doi ani după semnare, generalul venezuelean în retragere Antonio Rivero s-a desprins de chavism și a acuzat Executivul că permite infiltrarea funcționarilor G2, serviciul de informații al Cubei. Rivero, arestat în 2013, trăiește în exil din 2014. Asupra lui planează diferite acuzații în Venezuela, inclusiv divulgarea unor informații militare, ultraj la Forța Armată și instigare la infracțiune. Un secret cunoscut: controversata prezență a militarilor și spionilor cubanezi în Venezuela Aproape un deceniu mai târziu și deja cu Maduro președinte, Manuel Ricardo Cristopher, fost șef al Serviciului Bolivarian de Informații (Sebin), a rupt și el legăturile cu chavismul după mobilizările disidente din 2019 și a indicat în aceeași direcție. Concret, acesta a criticat prezența a mii de militari cubanezi în țară, autonomia de comandă a spionajului cubanez la Caracas și faptul că printre atribuțiile sale se afla primul inel de securitate al lui Maduro. În același an, Statele Unite au lansat cea mai directă acuzație privind inelul de protecție cubanez al lui Maduro, în principal pe fondul protestelor antiguvernamentale. Ziua în care Trump l-a numit pe Maduro „marionetă cubaneză” Diferite figuri ale primei administrații a președintelui Donald Trump, precum secretarul de stat de atunci Mike Pompeo, au afirmat că în Venezuela activau între 20.000 și 25.000 de agenți de securitate și militari cubanezi. Trimisul special al SUA pentru Venezuela, Elliott Abrams, a susținut, pe de altă parte, că exista un nucleu dur format din 2.000 de agenți de informații cubanezi în țara sud-americană. Havana a negat categoric. Johana Tablada, pe atunci director adjunct pentru Statele Unite al Ministerului cubanez de Externe, a vorbit despre „calomnie”. „Nu există trupe cubaneze în Venezuela. Nu există trupe de securitate ale Cubei în Venezuela. Cuba nu participă cu trupe sau efective militare în operațiuni militare sau de securitate în Venezuela”, a declarat aceasta. Trump l-a numit atunci pe Maduro „marionetă cubaneză” și a amenințat insula cu aplicarea unui „embargo total” dacă nu își retrage trupele din Venezuela. La aceasta, președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a răspuns că țara lui nu menține „operațiuni militare sau trupe” în Venezuela. Un secret cunoscut: controversata prezență a militarilor și spionilor cubanezi în Venezuela Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez, a adăugat că în Venezuela existau aproximativ 20.000 de colaboratori, majoritatea medici, dar și specialiști din alte domenii, precum sportul (servicii pe care Caracas le plătea cu petrol). El a precizat că exista personal și în alte arii, dar întotdeauna în cadrul unei „cooperări civile”. Totuși, chiar Guvernul cubanez i-a descris pe cei 32 de militari morți în timpul atacului Washingtonului asupra Venezuelei drept „combatanți”. Potrivit Executivului din Caraibe, cubanezii „au căzut după o rezistență fermă în luptă directă cu atacatorii sau ca urmare a bombardamentelor”. Acesta a mai afirmat că prezența lucrătorilor din ministerele Forțelor Armate Revoluționare și de Interne în Venezuela se datorează faptului că aceștia „îndeplineau misiuni” la Caracas „la solicitarea organelor omoloage ale acelei țări”.
Trump speră să atragă investiții de peste 100 de miliarde de dolari în sectorul petrolier din Venezuela
„Cel puțin 100 de miliarde de dolari vor fi investiți de marile companii petroliere, cu care mă voi întâlni astăzi la Casa Albă”, a scris Trump într-o postare pe rețelele sociale vineri, înaintea întâlnirii anunțate, notează Associated Press. Printre cei care participă la această întâlnire sunt reprezentanți ai companiei Chevron, care încă operează în Venezuela, dar și ExxonMobil și ConocoPhillips, care au avut, în trecut proiecte în țara din America Latină, până să fie pierdute ca parte a naționalizării din 2007 demarată de Hugo Chávez. Trump speră să atragă în Venezuela fonduri din partea companiilor pentru a revigora Venezuelei de a exploata pe deplin rezervele extinse de petrol ale țării. Marile companii petroliere americane s-au abținut până acum să confirme, în mare măsură, investițiile din Venezuela, pentru că trebuie să existe contracte și garanții. rump a sugerat pe rețelele de socializare că America ar ajuta la susținerea oricăror investiții. În prezent, producția de petrol a Venezuelei a scăzut sub un milion de barili pe zi. O parte din provocarea lui Trump de a schimba această situație va fi să convingă companiile petroliere că administrația sa are o relație stabilă cu președintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, dar și că oferă protecție companiilor americane care decid să intre pe piața din Venezuela. La întâlnire participă și oficiali ai SUA precum Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, sau Chris Wright, secretarul pentru Energie.
Când teritoriile se vindeau și SUA le achiziționau: De ce Groenlanda nu poate fi cumpărată
Anunțul fostului președinte american privind intenția de a cumpăra Groenlanda a fost întâmpinat în Europa cu surprindere, ironie și critici. Deși pare o idee desprinsă dintr-o altă epocă, istoria arată că SUA au realizat de mai multe ori astfel de tranzacții teritoriale. Diferența esențială este că aceste exemple aparțin unei perioade în care principiul autodeterminării și normele internaționale nu erau atât de puternic consacrate ca în prezent, arată Il Post. Autodeterminarea, principalul obstacol Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei, se bucură de o autonomie extinsă. Orice transfer de suveranitate ar necesita nu doar acordul guvernului danez, ci și aprobarea populației locale. Iar aceasta deține dreptul la autodeterminare. Sondajele indică o respingere categorică din partea majorității groenlandezilor privind ideea de a deveni stat american, ceea ce face ca un asemenea scenariu să fie, practic, de neimplementat în actualul cadru juridic internațional. În trecut, statele își extindeau frontierele prin tratate și cumpărări. Statele Unite au fost printre cei mai activi participanți la astfel de acorduri. În 1803, au realizat celebra achiziție a Louisianei de la Franța, un teritoriu vast pe care astăzi se află părți din 15 state americane. Au urmat înțelegeri cu Spania, prin care au obținut Florida și alte regiuni din sudul actualului teritoriu american. După conflictul cu Mexicul, Washingtonul a primit teritorii întinse, plătind despăgubiri financiare. Alaska a fost investiția profitabilă a SUA Un episod notoriu este cumpărarea Alaskăi de la Rusia, în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari. Deși tranzacția a fost privită cu scepticism la momentul respectiv, resursele naturale ale regiunii au transformat-o ulterior într-un avantaj strategic și economic major pentru SUA. Nu toate achizițiile au fost lipsite de conflicte. Filipinele, cedate de Spania în 1898, au cunoscut o perioadă lungă de revoltă împotriva administrației americane, până la obținerea independenței în 1946. Ultima cumpărare teritorială a SUA a fost în 1917, când au achiziționat Insulele Virgine de la Danemarca. Schimbarea regulilor după 1945 Toate aceste tranzacții au avut loc înainte de adoptarea Cartei ONU, în 1945, document ce consacră principiul autodeterminării popoarelor. Din acest moment, vânzarea sau cumpărarea de teritorii a devenit incompatibilă cu normele internaționale moderne. Interesul american pentru Groenlanda nu este recent. În secolul XIX și chiar în 1946 au existat demersuri și negocieri secrete pentru cumpărarea insulei, respinse de fiecare dată de Danemarca. Astăzi, însă, dincolo de precedente istorice, un astfel de acord ar contraveni direct principiilor fundamentale ale ordinii internaționale actuale. Ceea ce odinioară era un instrument diplomatic acceptat este, în secolul XXI, un scenariu aproape imposibil.
SUA confiscă un alt petrolier care plecase anterior din Venezuela
Nava plecase anterior din Venezuela, adaugă agenția de știri Reuters. Nava, numită petrolierul Olina, este confiscată în apropiere de Trinidad și este a cincea interdicție de acest fel a navelor din ultimele săptămâni. Olina, care, potrivit bazei de date publice Equasis, arbora în mod fals pavilionul Timorului de Est, plecase anterior din Venezuela și se întorsese în regiune când a fost confiscată vineri, relatează Reuters, citând o sursă din domeniul transportului maritim familiarizată cu această chestiune. Petrolierul confiscat a părăsit Venezuela săptămâna trecută, „încărcat complet cu petrol” „Sistemul de urmărire al navei a fost activ ultima dată acum 52 de zile în ZEE venezueleană, la nord-est de Curaçao”, declară compania britanică de gestionare a riscurilor maritime Vanguard. Nava Olina a părăsit Venezuela săptămâna trecută, încărcată complet cu petrol, relatează agenția de știri Reuters, citând o sursă din industrie. Se adaugă că aceasta făcea parte dintr-o flotilă care a plecat la scurt timp după ce SUA l-au confiscat pe Nicolas Maduro, fostul președinte venezuelean, pe 3 ianuarie. Reuters relatează, de asemenea, că SUA au impus sancțiuni petrolierului în ianuarie anul trecut, când a fost numit Minerva M. Washington a declarat că acest lucru s-a datorat faptului că ar fi făcut parte din flota din umbră de petroliere.
Industria farmaceutică cere reguli clare, după ce SUA au modificat schema de vaccinare
Companiile farmaceutice cer autorităților americane ca schema de vaccinare pentru copii și adolescenți să fie stabilită pe baza dovezilor științifice și a recomandărilor experților. Apelul industriei farmaceutice vine în urma deciziei Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane (HHS) și a Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), care au hotărât, în această săptămână, să mute mai multe vaccinuri din categoria „recomandate universal” în cea de „decizie clinică partajată”. Medicii și părinții vor decide, de la caz la caz Astfel, vaccinurile împotriva rotavirusului, gripei, bolii meningococice și hepatitei A nu mai sunt recomandate automat tuturor copiilor. Acestea au fost încadrate într-o categorie care presupune decizii individuale, luate de părinți împreună cu medicii, în funcție de istoricul medical al copilului, riscurile specifice și contextul epidemiologic. Potrivit Reuters, compania Merck, unul dintre cei mai mari producători de vaccinuri, a transmis joi că orice modificare a calendarului de imunizare pentru copii și adolescenți din Statele Unite ar trebui să se bazeze pe date cuprinzătoare și pe recomandările experților în vaccinuri. „Recomandările clare, bazate pe dovezi științifice, rămân esențiale pentru a sprijini decizii informate și pentru a asigura că copiii și adolescenții beneficiază de o protecție fiabilă împotriva bolilor prevenibile”, spun reprezentanții companiei farmaceutice. Merck a atras, de asemenea, atenția că scăderea ratelor de vaccinare poate avea consecințe grave, inclusiv reapariția unor focare de boli în SUA și s-a oferit să colaboreze cu autoritățile din domeniul sănătății publice în privința politicilor de vaccinare. Trump: SUA trebuie „se alinieze altor națiuni dezvoltate” Deciziile autorităților americane vin după o dezbatere mai amplă privind vaccinarea copiilor. Președintele Donald Trump a declarat în decembrie că Statele Unite ar trebui „se alinieze altor națiuni dezvoltate”, care au redus numărul de vaccinuri administrate copiilor. Reprezentații Merk sunt de părere însă că astfel de comparații internaționale trebuie făcute prudent, ținând cont de diferențele privind incidența bolilor, infrastructura medicală și nevoile populației. Miza financiară a noii scheme de vaccinare Analiștii financiari internaționali estimează că producătorul de vaccinuri ar putea fi printre cei mai afectați de modificările calendarului de vaccinare. Potrivit evaluărilor acestora, impactul potențial asupra veniturilor anuale ale companiei farmaceutice Merk ar putea ajunge la aproximativ 2 miliarde de dolari. O parte semnificativă a vânzărilor sale provine din vaccinul împotriva rotavirusului, RotaTeq, și din vaccinul împotriva virusului papiloma uman (HPV), Gardasil. Noul calendar de vaccinare prevede, de asemenea, administrarea unei singure doze de vaccin HPV pentru copiii din SUA, în locul schemei standard cu două doze utilizate anterior pentru majoritatea adolescenților.
Trump: SUA va lovi dur Iranul dacă protestatarii sunt uciși
Statele Unite, prin vocea președintelui Donald Trump, au lansat un avertisment dur la adresa Iranului, declarând că Washingtonul ar putea lovi „foarte dur” Teheranul dacă autoritățile iraniene recurg la violență mortală împotriva protestatarilor care se află în stradă de peste zece zile în numeroase orașe din țară. Trump a spus, printr-o intervenție telefonică la emisiunea Hugh Hewitt Show, că SUA urmăresc „foarte atent” situația și că orice moarte violentă a manifestanților pașnici ar putea declanșa o reacție americană semnificativă, subliniind dorința Washingtonului de a proteja drepturile civile în timp ce protestele escaladează. Protestele din Iran au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în peste 300 de locații din întreaga țară, reflectând nemulțumiri economice și critici mai largi la adresa regimului clerical. Autoritățile de securitate au răspuns prin reprimări dure, inclusiv cu gaze lacrimogene și muniție, ceea ce a dus la cel puțin 36 de morți și peste 2.000 de arestări, potrivit grupurilor pentru drepturile omului. Teheranul condamnă interferența Washingtonului Pe fondul acestei crize, liderii iranieni au încercat să distingă între protestatarii pașnici și persoanele considerate „revoltați” sau violente, iar președintele Masoud Pezeshkian a cerut forțelor de ordine să nu vizeze direct manifestanții, în timp ce comandantul armatei iraniene a avertizat despre un posibil răspuns „în forță” la orice amenințare externă. Teheranul a condamnat totodată ceea ce consideră o „interferență” a Washingtonului în treburile interne ale Iranului și a respins amenințările ca fiind o provocare, pe măsură ce protestele continuă să capete amploare, iar economia rămâne sub presiune majoră din cauza inflației și prăbușirii rialului. Această evoluție amplifică tensiunile existente între SUA și Iran, într-un context regional deja marcat de rivalități și conflicte, și ridică întrebări despre modul în care Washingtonul va răspunde în continuare dacă violența împotriva civililor se intensifică.
Adrian Severin: Este posibil să existe o înțelegere între SUA, Rusia și China legat de evenimentele din Venezuela
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cum doctrina Monroe, acceptată de europeni, nu este agreată de marile puteri ale momentului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Eu îl înțeleg pe domnul Trump, că dacă aș fi în locul lui aș gândi la fel, n-aș face la fel. Dar de gândit gândesc la fel. Și anume, domnule, unde America rămâne să aibă o influență fără concurent? Emisfera vestică este locul de unde au plecat și locul unde trebuie să se întoarcă. Numai că de data aceasta contextul internațional este diferit.” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre cum doctrina Monroe, acceptată de europeni, nu e agreată de marile puteri ale momentului. Acesta a început prin a spune că e posibil să fie o înțelegere între SUA, China și Rusia. Politicianul susține că îl înțelege pe Trump și modul acestuia de a gândi. „Eu cred că de fapt e posibil… Hai să luăm această ipoteză în discuție. Este posibil ca în spate să fie o înțelegere între cei trei mari ai momentului. De aceea am spus că trebuie să ne ducem, probabil, ca să găsim explicații, ne ducem la Anchorage sau dacă ne ducem la Seul. Amintesc, la Anchorage a avut loc întâlnirea… (n.r. întâlnirea dintre Trump și Putin, din 15 august 2025, Alaska). E o înțelegere care nu este detaliată, nu este dusă până la capăt, dar niște principii… E secretă categoric și este o înțelegere în care, probabil, i s-a spus… Eu îl înțeleg pe domnul Trump, că dacă aș fi în locul lui aș gândi la fel, n-aș face la fel. Dar de gândit gândesc la fel. Și anume, domnule, unde America rămâne să aibă o influență fără concurent? Emisfera vestică este locul de unde au plecat și locul unde trebuie să se întoarcă. Numai că de data aceasta contextul internațional este diferit. Și dacă spaniolii, vechile imperii coloniale, portughez, britanic etc au acceptat Doctrina Monroe și au zis bine, foarte bine, ăsta e al vostru, al Americii, nu ne mai băgăm… Cei care sunt acum marii jucători și nu mai sunt, ăia vechi, sunt rușii, sunt chinezii, în special. Ei spun că nu se poate chiar așa.”, a explicat politicianul.