Ministrul Apărării: Retragerea soldaţilor americani nu afectează securitatea României
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a explicat joi, într-o intervenţie în direct la Digi24, că decizia privind retragerea unei brigăzi de luptă americane nu afectează securitatea României. Potrivit acestuia, nu este vorba despre o plecare definitivă a 600 de soldaţi, aşa cum s-a vehiculat, ci despre rotaţia unei unităţi care era deja în Germania. „Securitatea României este la fel. Nu pleacă 600 de militari, acea brigadă era rotaţională, veneau pentru nouă luni, apoi plecau pentru exerciţii şi certificări în Germania. Ei erau deja acolo când s-a făcut anunţul. Diferenţa este că nu va mai veni o astfel de brigadă de luptă”, a spus Moşteanu. El a precizat că Statele Unite îşi menţin prezenţa militară la nivelul de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina, menţionând bazele de la Deveselu, Câmpia Turzii şi Mihail Kogălniceanu printre punctele strategice unde se vor afla în continuare trupe americane. „Vor rămâne în România aproximativ 900 de soldaţi americani. Cooperarea noastră continuă, inclusiv în domeniul noilor sisteme de apărare antidrone. Statele Unite rămân principalul nostru partener în ceea ce priveşte înzestrarea Armatei Române”, a adăugat ministrul. Moşteanu a reamintit că România are în derulare mai multe programe de achiziţie din SUA, printre care avioanele F-35, tancurile Abrams, sistemele Patriot şi HIMARS. „Sunt echipamente performante, parte a unei cooperări strategice de lungă durată”, a spus el.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 761. SUA au depus la ONU un proiect de rezoluție care susține planul lui Trump pentru Gaza
Statele Unite au depus la Organizația Națiunilor Unite un proiect de rezoluție care susține planul lui Trump pentru Gaza. Proiectul prevede desfășurarea unei forțe internaționale, compusă în principal din țări arabe și musulmane, desfășurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea. Ședință la Consiliul de Securitate al ONU Ambasadorul SUA, Mike Waltz, i-a convocat pe cei 10 membri aleși ai Consiliului de Securitate al ONU, alături de mai mulți parteneri regionali (Egipt, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia), a declarat un purtător de cuvânt al misiunii într-un comunicat, menționând că acest lucru demonstrează „sprijin regional” pentru proiectul americanilor. În text se vorbește despre înființarea unui Comitet pentru Pace, care urmează să fie prezidat de Donald Trump, pentru a supraveghea guvernul de tranziție din Gaza și care „autorizează forța internațională de stabilizare descrisă în planul de pace în 20 de puncte al președintelui Trump”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Conform unor surse diplomatice, mai multe țări au menționat, deja, că sunt pregătite să participe la această forță de stabilizare (ISF), inclusiv Indonezia, dar insistă asupra unui mandat din partea Consiliului de Securitate pentru a desfășura efectiv trupe în teritoriul palestinian. „Datorită conducerii curajoase a președintelui Trump, Statele Unite vor obține din nou rezultate la ONU, nu discuții interminabile. Părțile au profitat de această oportunitate istorică pentru a pune capăt, în sfârșit, deceniilor de crime și pentru a transforma viziunea președintelui privind o pace durabilă în Orientul Mijlociu în realitate”, a comentat același purtător de cuvânt al misiunii americane. Israelul are „obiecții” În timpul unei vizite în Israel la sfârșitul lunii octombrie, secretarul de stat american Marco Rubio s-a declarat optimist în ceea ce privește desfășurarea iminentă a unei forțe internaționale în Gaza, indicând la momentul respectiv că Statele Unite ar putea solicita un mandat ONU. Această forță este stipulată în acordul care a dus la un armistițiu fragil pe 10 octombrie între Israel și gruparea palestiniană Hamas, după doi ani de război. Conform termenilor acestui acord, aceasta va fi compusă dintr-o coaliție formată în mare parte din țări arabe și musulmane și va fi desfășurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea pe măsură ce armata israeliană se retrage. Totuși, Israelul a transmis clar că se opune prezenței militarilor turci, un aspect asupra căruia încă nu s-a ajuns la un numitor comun. Pe lângă desfășurarea ISF, fazele ulterioare ale planului Trump includ o retragere suplimentară a Israelului din Gaza, dezarmarea Hamas și reconstrucția teritoriului, printre altele. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Ce țară va câștiga cursa pentru inteligența artificială? Răspunsul șefului Nvidia
Jensen Huang, CEO al Nvidia și unul dintre fondatorii gigantului tehnologic, a afirmat că lupta pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale va fi câștigată de China, care va învinge Statele Unite, scrie Financial Times. „China va câștiga cursa în domeniul inteligenței artificiale. Așa cum am spus de mult timp, China este cu câteva nanosecunde în urma Americii în domeniul inteligenței artificiale. Este vital ca America să câștige prin avansarea rapidă și atragerea dezvoltatorilor din întreaga lume”, a declarat Jensen Huang, CEO al Nvidia, în marja summitului „Future of AI”. Nvidia, compania producătoare de cipuri, a avut cel mai mult de câștigat de pe urma ascensiunii fulminante a tehnologiei inteligenței artificiale. În luna octombrie, Huang a subliniat că Washingtonul poate câștiga cursa în domeniul inteligenței artificiale dacă lumea, inclusiv baza masivă de dezvoltatori din China, funcționează pe sistemele Nvidia. Lupta pentru AI, un punct fierbinte între cele două mari puteri Accesul Chinei la cipuri AI avansate, în special cele produse de Nvidia rămâne un punct fierbinte în rivalitatea sa cu Statele Unite în domeniul tehnologiei, pentru că atât Beijingul, cât și Washingtonul se luptă pentru supremație în domeniul calculatoarelor de ultimă generație și al inteligenței artificiale. „Vrem ca America să câștige această cursă a inteligenței artificiale. Nu există nicio îndoială în privința asta”, a spus Huang la conferința dezvoltatorilor Nvidia, care a avut loc luna trecută la Washington, scrie Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat săptămâna trecută, într-un interviu pentru presa internațională, că cele mai avansate cipuri Blackwell ale Nvidia ar trebui rezervate exclusiv clienților americani. Nvidia nu a solicitat licențe de export din SUA pentru a vinde cipurile în China, invocând poziția Beijingului față de companie.
Blocajul guvernamental din SUA: Mii de zboruri anulate, traficul aerian redus cu peste 10%
Administrația Federală a Aviației a anunțat miercuri că a luat măsura extraordinară de a reduce traficul aerian cu 10% pe 40 de piețe „cu volum mare” începând de vineri dimineață, pentru a menține siguranța călătoriilor, deoarece controlorii de trafic aerian prezintă semne de presiune în timpul blocajului guvernului. Reducerea ar putea afecta mii de zboruri la nivel național, deoarece FAA dirijează peste 44.000 de zboruri zilnic, inclusiv zboruri comerciale de pasageri, avioane cargo și aeronave private. Agenția nu a identificat imediat ce aeroporturi sau orașe ar fi afectate, dar a declarat că restricțiile vor rămâne în vigoare atât timp cât este necesar. „Nu am cunoștință în cei 35 de ani de experiență pe piața aviației să fi avut o situație în care să luăm astfel de măsuri”, a declarat administratorul FAA, Bryan Bedford, într-o conferință de presă. Controlorii de trafic aerian au lucrat neplătiți de la începutul restricțiilor de circulație, pe 1 octombrie, iar majoritatea au fost de serviciu șase zile pe săptămână, efectuând în același timp ore suplimentare obligatorii. Unii dintre ei au fost concediați din cauza frustrării, au luat alte locuri de muncă sau nu au avut bani pentru îngrijirea copiilor sau combustibil, iar lipsa de personal în unele ture a dus la întârzieri de zbor pe mai multe aeroporturi din SUA .
Ana Bărbosu a creat așteptări uriașe printre americani după ce Stanford i-a plătit o bursă uriașă
Ana Bărbosu a părăsit temporar România pentru a-și îndeplini visul și a studia în Statele Unite ale Americii. Gimnasta a primit o bursă de la celebra Universitate Stanford și acum e dornică să le arate americanilor cât de talentată este. Sportiva din România a impresionat deja o lume întreagă după medalia de bronz cucerită la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, iar acum e pregătită să treacă la următorul nivel. Americanii au mari așteptări de la ea, scoțând în evidență că românca este deja obișnuită cu presiunea de nivel înalt, având în vedere rezultatul excelent de la Jocurile Olimpice din 2024. „Fiecare sezon aduce noi momente decisive pentru echipele care luptă să își prelungească parcursul dincolo de sezonul regulat, iar în 2026 competiția se anunță extrem de echilibrată. Fanii vor avea ocazia să vadă sportivi de top la debutul de sezon al echipelor Stanford Cardinals și Denver Pioneers, ambele dorind să înceapă anul competițional 2026 cu o victorie importantă. Pentru Denver, care trebuie să înlocuiască o generație numeroasă de sportive plecate, debutantele Shyla Bhatia, Megan Aamold și Sevana Kasparian vor fi chemate să strălucească. În tabăra celor de la Stanford, Jennifer Williams și Ana Barbosu, care a participat deja la Jocurile Olimpice, sunt așteptate să joace un rol esențial”, au scris jurnaliștii americani de la collegegymnews.com. Americanii au convins-o pe Ana Bărbosu cu o bursă să părăsească țara. Acum, ea nu va participa pentru România la Mondiale: „Așa am auzit” Gimnasta în vârstă de 19 ani a părăsit România, cel puțin pentru moment, pentru a continua studiile în Statele Unite ale Americii, acolo unde a primit o bursă în valoare de 100.000 de dolari. Monica Roșu, dubla medaliată olimpică la Atena, în 2004, a vorbit deschis despre situaţia în care se află sportiva în vârstă de 19 ani. „E vorba despre ce şi-a dorit ea. Sper să îi fie bine. Cu siguranţă va fi altă atmosferă acolo şi se va canaliza pe universitate, pe concursurile şi antrenamentele pentru universitate. Mi-aş dori să îşi păstreze tonusul şi dorinţa de a participa şi pentru România. Dar cu siguranţă anul acesta nu o vom vedea. Nu ştiu să îţi spun (n.r. – dacă va merge la Mondiale), din ce am auzit înţeleg că nu va participa la Mondiale. E un om de echipă şi ar trebui să fie lângă fete. Am văzut că e cumva la modă. E o oportunitate pentru toţi sportivii, nu doar pentru cei care au câştigat anumite medalii, ci şi pentru cei care nu au reuşit să se afirme. Nu m-am gândit atunci şi nu ştiu dacă aş fi luat în calcul o astfel de variantă, pentru că sunt un om căruia îi place România. Îmi place să fiu acasă şi încă sunt aici şi după ce am terminat sportul de performanţă. În cazul lor, sunt 4 ani, te duci şi te întorci”, a spus Monica Roşu, conform as.ro.
Audieri la Curtea Supremă a SUA în privinţa legalităţii tarifelor vamale ale lui Trump
Miliarde de dolari din venituri vamale şi o pârghie cheie în războaiele comerciale ale lui Trump sunt în joc, în timp ce grupul de experţi, dominat de conservatori, s-a confruntat din nou cu încercările republicanilor de a extinde puterile prezidenţiale, transmite AFP. Cei nouă judecători ai Înaltei Curţi analizează modul în care Trump a folosit puterile de urgenţă pentru a impune tarife „reciproce” aproape fiecărui partener comercial al SUA, precum şi taxe care vizează Mexicul, Canada şi China pentru presupusul lor rol în fluxurile ilicite de droguri. Într-o audiere care a durat mai mult de două ore şi jumătate, mai mulţi judecători conservatori, împreună cu cei trei liberali, au pus sub semnul întrebării dacă Legea Internaţională privind Puterile Economice în Situaţii de Urgenţă (IEEPA), invocată de Trump, conferă autoritatea de a impune tarife vamale. „Statutul nu foloseşte cuvântul tarife”, a declarat preşedintele Curţii Supreme, John Roberts, iar impunerea de tarife este echivalentă cu impozitarea, care a fost întotdeauna o „putere fundamentală a Congresului”. Judecătorii au căutat să clarifice dacă Congresul trebuie să acorde o autorizaţie clară pentru politici cu consecinţe economice sau politice semnificative. Decizia instanţei, care ar putea dura luni până va fi pronunţată, nu se referă la tarifele sectoriale impuse separat de Trump, inclusiv pentru oţel, aluminiu şi automobile. Trump a adus rata medie efectivă a tarifelor vamale la cel mai înalt nivel din anii 1930 şi a avertizat în repetate rânduri asupra unor calamităţi dacă atribuţiile sale sunt anulate. O instanţă inferioară a decis în luna mai că acesta şi-a depăşit atribuţiile, iar cazul a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă.
Medvedev îl ironizează pe Trump după declarațiile privind reluarea testelor nucleare. Nimeni nu stie ce a vrut să spună. Probabil nici el
Medvedev a declarat că „nimeni nu știe ce a vrut să spună Trump, probabil nici el nu știe”, subliniind că astfel de afirmații pot avea consecințe serioase pentru securitatea globală. Trump anunțase că a instruit Departamentul Apărării al SUA să reia testele nucleare „pe o bază de egalitate” cu alte puteri nucleare, menționând explicit Rusia și China. Postările președintelui american pe rețelele sociale au accentuat faptul că SUA dețin cel mai mare arsenal nuclear și că modernizarea armelor a fost realizată în primul său mandat. Declarația a fost făcută cu doar câteva ore înaintea întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, la summitul de la Busan, în Coreea de Sud. Reacția Rusiei nu a întârziat. Președintele Vladimir Putin a cerut înalților oficiali să analizeze posibilitatea reluării testelor nucleare ca răspuns la instrucțiunile Washingtonului. „Dacă SUA vor efectua astfel de teste, Rusia va fi obligată să ia măsuri de represalii adecvate”, a avertizat Putin în cadrul unei ședințe televizate a Consiliului de Securitate. Ministerele de Externe și Apărării sunt însărcinate să prezinte propuneri coordonate privind reluarea testelor. Medvedev a subliniat că, deși Trump „nu știe nici el ce a vrut să afirme”, funcția sa de președinte al SUA face ca declarațiile sale să aibă efecte imediate asupra relațiilor internaționale. Oficialul rus a mai spus că Rusia va fi nevoită să reevalueze oportunitatea efectuării propriilor teste nucleare, sugerând un posibil escaladament în cursa înarmării. Ultimul test nuclear american a avut loc în 1992, iar China și Franța au testat ultima oară în 1996. Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990. Experții avertizează că reluarea testelor nucleare poate genera tensiuni majore la nivel global, crescând riscul unei noi curse a înarmării.
Trump confirmă reluarea testării armelor nucleare: Suntem singura țară care nu testează
Donald Trump a confirmat reluarea procesului de testare a armelor nucleare. Liderul de la Casa Albă a acuzat că mai multe state precum Rusia sau China ar efectua teste în secret, încălcând normele internaționale. „Coreea de Nord testează constant. Alte țări testează. Suntem singura țară care nu testează. Nu vreau să fiu singura țară care nu testează. Spun că vom testa arme nucleare așa cum fac alte țări, da. Testele Rusiei și testele Chinei, dar nu vorbesc despre asta”, a afirmat Trump într-un interviu. Președintele american a afirmat că Statele Unite dețin „cele mai multe arme nucleare din lume” și o capacitate suficientă „pentru a distruge planeta de 150 de ori”. Afirmațiile președintelui american vin în contradicție cu declarațiile unor oficiali americani, întrucât nominalizarea administrației pentru Comandamentul Strategic al Statelor Unite (care gestionează arsenalul nuclear american), a afirmat că nici Rusia, nici China nu efectuează teste nucleare. Statele Unite nu au mai efectuat un test nuclear exploziv din 1992, iar la nivel global, în secolul XXI, singura țară care testează este Coreea de Nord, ultimul test având loc în 2017. Rusia și China sunt considerate active în testarea sistemelor de livrare, însă nu a focoaselor nucleare.
Statistica bate mitul retragerii lui Trump. România, „oaia neagră” dintre țările Europei? Cifrele momentului și țările în care soldații americani sunt în formulă completă
Retragerea a peste 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța a suscitat diverse interpretări, controverse și semne de întrebare. În jur de 800 de soldați americani rămân în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar la Deveselu se află aproximativ 200 de soldați din Statele Unite, care operează scutul anti-aerian, în timp ce 100 de americani se află și la baza militară din Câmpia Turzii. Mai mult, decizia lui Donald Trump în legătură cu România a deschis o adevărată „Cutie a Pandorei” cu privire la securitatea țării noastre și a provocat o întreagă dezbatere în România, dar și pe scena politică internațională. Scandal în SUA pe tema retragerii trupelor Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Opoziția față de planul administrației Trump ar fi condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă.” La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO, notează Mediafax. „România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB.” Cei doi congresmeni ai Comisiilor de Apărare din Camera Reprezentanților și Senatului American solicită, de asemenea, asigurări Pentagonului că nu vor retrage trupele americane NATO din Polonia. Ce spun cifrele despre retragerea trupelor americane din Europa GÂNDUL prezintă poziționarea trupelor americane în Europa, înainte și după anunțul retragerii soldaților. România pare să fie – cel puțin, până la acest moment – „oaia neagră” și singura țară de unde Donald Trump a retras deja o parte dintre soldații americani. Concret, aproximativ 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, la cele trei baze militare, la care se adaugă ceilalți 2500 de soldați aliați. Reamintim că soldații americani se află la Baza de la Kogălniceanu de 26 de ani, iar în tot acest timp și-au mărit prezența treptat, apogeul fiind atins după invadarea Ucrainei. Potrivit unor surse guvernamentale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va sosi săptămâna viitoare la București. Vizita ar avea loc în contextul deciziei Statelor Unite de a redimensiona prezența militară americană pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Administrația Trump a retras mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trupe SUA din Bulgaria, Slovacia și Ungaria ar urma să fie retrase în decembrie Potrivit unor informații vehiculate pe scena politică internațională, SUA ar urma să reducă în luna decembrie și efectivele militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Până una alta, există certitudine este cea a retragerii din România a soldaților americani. Rămâne de văzut dacă Donald Trump va aplica același tratament și la baze militare din alte țări europene. Pe teritoriul țării noastre sunt, în acest moment, baze NATO la Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii. Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu România – aproximativ 1.000 de militari americani retrași, 1000 rămași Prezență redusă de la 1.700 – 2.000 la 1.000 de soldați americani, prin retragerea Brigăzii a doua Infanterie Trupe rămase la baze precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu (sistem antirachetă) și Câmpia Turzii. Partea de rotație a fost oprită, dar parteneriatul strategic continuă. Bulgaria – aproximativ 100-200 – rotațional, în curs de reducere Parte din Brigada a doua Infanterie era staționată aici; retragere planificată pentru mijlocul lui decembrie 2025 Prezență mică, concentrată pe exerciții NATO și rotații; nu există baze permanente majore Reducerea face parte din planul general de optimizare a prezenței SUA în flancul estic NATO. Slovacia – aproximativ 200-300 – rotațional, în curs de reducere Similar cu Bulgaria, include unități din Brigada a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Prezență bazată pe acordul de cooperare din 2022, care permite acces la baze aeriene Anterior, rotații de aproximativ 600 soldați pentru exerciții, dar acum în scădere; suport pentru sisteme Patriot operate de aliați. Ungaria – aproximativ 100-150 – rotațional, în curs de reducere Prezență minimă, fără baze permanente majore; unități mici pentru exerciții Parte din rotația Brigăzii a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Nu s-a materializat nicio relocare masivă din Germania, discuții existente din martie 2025 au fost infirmate Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu Câți militari americani sunt în Germania, Polonia și Italia Polonia găzduiește până la 10.000 de militari americani, precum și sediul Corpului V de Armată, la nivel de comandă, cu statut permanent, nefiind vizată de retragerea soldaților americani. Dintre cei 80.000 de militari americani desfășurați în Europa, puțin peste 1000 au rămas în România Cea mai mare prezență militară americană se află în Germania, unde sunt staționați aproape 35.000 de militari Italia găzduiește peste 12.000 de militari americani, iar Regatul Unit aproximativ 10.000 Marea Britanie – 10.000 de militari americani Spania – 3.292 de militari americani Turcia – 1.700 de militari americani Norvegia – 1.438 în Norvegia de militari americani Belgia – 1.106 de militari americani România rămâne fără 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu Statele Unite mențin aproximativ 100.000 de militari pe teritoriul european Dintre aceștia 65.000 sunt forțe permanente, iar restul reprezintă personal de rotație și întăriri, potrivit AFP. Forțele americane sunt distribuite în 37 de baze militare din Europa, inclusiv cartierul general NATO (SHAPE) din Belgia. Germania găzduiește cele mai multe baze (13), urmată de Italia cu șapte baze și Belgia cu trei. Prezența militară americană în Europa s-a consolidat semnificativ după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Atunci, SUA au trimis aproximativ 20.000 de
Statele Unite sunt pregătite să majoreze tarifele vamale dacă China nu își respectă angajamentele, avertizează Scott Bessent
Autoritățile chineze au anunțat joi că au suspendat pentru un an restricțiile suplimentare impuse pe 9 octombrie asupra exporturilor de metale rare, metale esențiale pentru sectorul tehnologic mondial. Acestea sunt extrase în multe țări, inclusiv în Statele Unite, dar China deține un quasi-monopol asupra prelucrării acestor elemente metalice pentru a le face utilizabile în industrie. O parte din restricțiile la export decise anterior de Beijing rămân totuși în vigoare. Suspendarea a fost comunicată după discuțiile dintre președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, în Coreea de Sud. „Chinezii au preluat controlul asupra acestei piețe și, din păcate, s-au dovedit uneori a fi parteneri (comerciali) puțin fiabili”, a comentat Scott Bessent într-un interviu acordat canalului Fox. După acordul și „buna voință” afișată între șefii de stat chinez și american, „sper că vom putea conta pe ei pentru a fi parteneri mai fiabili”, a continuat secretarul american al Trezoreriei. În caz contrar, „am putea amenința din nou cu taxe vamale și am putea acționa și asupra multor altor pârghii”, a avertizat responsabilul. În cadrul acordului anunțat săptămâna aceasta, guvernul american va reduce de la 57% la 47% nivelul taxelor vamale impuse exporturilor chineze la intrarea în Statele Unite. Protocolul încheiat între cele două mari economii ale lumii prevede ca China să ia „măsuri semnificative pentru a stopa fluxul de fentanil către Statele Unite”, potrivit unui document publicat de Casa Albă. Fentanilul este un opiaceu puternic, al cărui consum provoacă anual, în Statele Unite, moartea a zeci de mii de persoane prin supradoză. Potrivit agenției americane de combatere a traficului de stupefiante (DEA), China este, de departe, primul furnizor de fentanil al Statelor Unite.