Maria Zaharova dă vina pe americani pentru criza opioidelor
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat Statele Unite că sunt principala sursă a propriei epidemii de droguri. Într-o postare pe canalul ei de Telegram, Zaharova a scris că „sursa și cauza acestei infecții nu se află la Caracas, ci la Washington”, făcând referire la recentele lovituri militare americane asupra unor nave suspectate de trafic de droguri în apropierea Americii de Sud. Zaharova a criticat modelul american de sănătate, susținând că acesta permite răspândirea dependenței de opioide prin lobby-ul farmaceutic și prescrierea excesivă de medicamente. „Națiunea americană… preferă să amelioreze suferința cu încă o doză de anestezie, în loc de proceduri reale”, a scris ea, invocând legalizarea și promovarea canabisului în numeroase state ca dovadă a eșecului sistemic. Maria Zaharova ar fi acumulat averi uriașe ascunse Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, este acuzată că ar fi acumulat, în secret, milioane de ruble în proprietăți și venituri nedeclarate, potrivit unei anchete publicate de Explainer și preluate de The Moscow Times. Informațiile sugerează că diplomata ar fi beneficiat de venituri care depășesc cu mult salariul său oficial, iar familia acesteia ar fi implicată în afaceri avantajoase cu statul rus. Potrivit Explainer, veniturile Mariei Zaharova în anul 2024 au ajuns la aproximativ 11 milioane de ruble (circa 137.800 de dolari), aproape dublu față de salariul său oficial, estimat la 6 milioane de ruble. Diferența ar proveni din plăți efectuate de mass-media de stat și din drepturi de autor pentru compozițiile sale muzicale.
Donald Trump a inclus Nigeria pe lista americană a țărilor de îngrijorare specială
Nigeria a reacționat sâmbătă la decizia administrației Trump de a adăuga țara pe lista americană a statelor care ridică probleme în privința libertății religioase, promițând că va continua să combată orice formă de extremism și să protejeze toți cetățenii, indiferent de religie sau origine, potrivit Reuters. „Guvernul federal al Nigeriei va continua să apere toți cetățenii, indiferent de rasă, credință sau religie. Așa cum face și America, Nigeria nu are altă opțiune decât să sărbătorească diversitatea, care este cea mai mare putere a noastră”, a transmis Ministerul de Externe de la Abuja. Donald Trump a anunțat vineri includerea Nigeriei pe lista „Countries of Particular Concern”, o clasificare rezervată statelor acuzate de încălcarea libertății religioase, alături de China, Myanmar, Coreea de Nord, Rusia și Pakistan. Trump: „Creștinismul se confruntă cu o amenințare existențială în Nigeria” Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a afirmat că „creștinismul se confruntă cu o amenințare existențială în Nigeria”, susținând că mii de creștini au fost uciși de „islamisti radicali”, fără a furniza însă dovezi. Nigeria, cel mai populat stat al Africii și principal producător de petrol al continentului, are o populație diversă, formată din peste 200 de grupuri etnice, majoritar creștine și musulmane. Deși a avut perioade lungi de coexistență pașnică, tensiunile interetnice și religioase reapar frecvent, alimentate de competiția pentru pământ și resurse. De peste 15 ani, gruparea teroristă Boko Haram și ramura sa, Statul Islamic din Africa de Vest, destabilizează nord-estul țării, unde zeci de mii de oameni au fost uciși, majoritatea musulmani.
Oana Țoiu, după retragerea soldaților americani: Nu ne bucurăm, dar o respectăm
Într-un interviu exclusiv acordat TVP World, Ţoiu a minimizat impactul deciziei Washingtonului de a reduce prezenţa trupelor sale în ţară, afirmând că aceasta „nu afectează capacitatea de descurajare a NATO” pe flancul estic, scrie Kyiv Post. „Decizia nu a vizat România”, a spus ea, adăugând că Bucureştiul şi Washingtonul intenţionaseră să o anunţe simultan înainte ca informaţia să fie divulgată. „Nu ne bucurăm de ea, dar o respectăm”. Cooperarea continuă în domeniul securităţii Mării Negre, al energiei şi al investiţiilor în industria de apărare, înaintea Forumului industrial al NATO care va avea loc la Bucureşti luna viitoare, a subliniat ministra. În ceea ce priveşte războiul Rusiei în Ucraina, ministrul a reafirmat sprijinul României pentru sancţiuni şi a dezvăluit că Bucureştiul înăspreşte sancţiunile pentru încălcarea sancţiunilor. „Nu trebuie să fim naivi”, a spus ea, avertizând că apărarea democraţiei necesită educaţie, transparenţă şi rezilienţă. Ţoiu a concluzionat că România, Polonia şi aliaţii lor „trebuie să devină mai puternici împreună”, insistând că încercările preşedintelui Vladimir Putin „vor eşua”.
Donald Trump neagă planuri de atac asupra Venezuelei, în ciuda operațiunilor antidrog din Caraibe
Declarația liderului de la Casa Albă a venit în timpul unei discuții cu jurnaliștii la bordul avionului prezidențial Air Force One, unde a răspuns ferm: „Nu”, întrebat fiind dacă Washingtonul plănuiește atacuri pe teritoriul venezuelean. Donald Trump neagă atacuri asupra Venezuelei în timp ce SUA își sporesc prezența militară În ultimele luni, Statele Unite au desfășurat o forță militară semnificativă în regiunea Caraibelor, incluzând avioane de vânătoare, nave ale marinei militare și mii de soldați. Prezența americană urmează să crească odată cu sosirea grupului de luptă al portavionului USS Gerald Ford, cea mai nouă și modernă navă de acest tip din flota SUA. Oficial, Washingtonul susține că aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie amplă de combatere a traficului de droguri provenit din America Latină, în special din Venezuela. Maduro acuză SUA de provocare În ultimele săptămâni, forțele americane au distrus cel puțin 15 vase în apele din Caraibe și estul Pacificului, acțiuni în urma cărora au murit 62 de persoane — cetățeni venezueleni, columbieni și ecuadorieni. Potrivit autorităților de la Washington, aceștia erau implicați în traficul de droguri. Ca reacție, președintele venezuelean Nicolas Maduro a acuzat Statele Unite că „inventează un război” și a condamnat prezența militară americană în Caraibe, pe care o consideră o amenințare directă la adresa suveranității Venezuelei.
Înalți oficiali ai administrației Trump se mută în baze militare. Care este motivul
Câțiva înalți oficiali de vârf ai administrației Donald Trump s-au mutat în baze militare, unde să fie protejați nu doar de eventuale acte de violență, ci și de proteste. Printre acești oficiali se află Pete Hegseth, Marco Rubio, dar și Stephen Miller. Potrivit publicației The Atlantic, Stephen Miller și secretarul de stat Marco Rubio s-au alăturat recent unei liste tot mai lungi de secretari și consilieri ai cabinetului Trump care au ales să locuiască în locuințe militare. Motivul? Oficialii Casei Albe și ai administrației au invocat motive de securitate pentru a justifica aceste aranjamente, notează sursa citată. The Atlantic mai notează că majoritatea oficialilor civili din Cabinet plătesc chirii la prețuri de piață pentru locuințele din Washington Arsenal și alte cartiere, calculate de armată. Pentru Hegseth, care este căsătorit și are copii, chiria lunară se ridică la aproximativ 4.650 de dolari pentru reședința sa, care a fost renovată cu o sumă totală de 137.000 de dolari înainte de a se muta. Chiar dacă sunt legale aceste măsuri, ele ar putea provoca nemulțumiri în rândul comandanților de vârf ai națiunii, într-un moment în care relațiile dintre persoanele numite în funcții politice și conducerea armatei sunt deja tensionate. Amenințări crescânde la adresa oficialilor Situația actuală este diferită de cea din timpul primului mandat al lui Trump. Potrivit The New York Times, doar Jim Mattis, secretarul apărării, și Mike Pompeo, secretarul de stat, sunt cunoscuți ca fiind cei care au locuit o perioadă în locuințe militare. În plus, deciziile luate de acești membri ai administrației Trump vin și pe fondul amenințărilor din ultima perioadă: președintele american a fost vizat de două tentative de asasinat, iar violența politică – cum ar fi împușcarea în iunie a doi legislatori democrați din Minnesota, asasinarea lui Kirk în septembrie – reprezintă un pericol real, concluzionează sursa citată.
Tanczos Barna, despre retragerea americanilor: Se știa. Nu trebuie să inflamăm mult tema
Tanczos a refuzat să spună, la Digi 24, dacă se știa de mai devreme de luni, precizând doar că „cei care sunt în CSAT știu tot timpul mai devreme”. „Nu ar trebui să inflamăm mai mult tema decât trebuie”, a adăugat acesta. Vicepremierul a încercat să tempereze îngrijorările legate de retragerea trupelor: „Lucrurile trebuie abordate cu calm, nu înseamnă neapărat o răcire a relațiilor, nu înseamnă o schimbare de situație”. „Au fost și în alte țări, nu e doar România. Se poate rezolva problema”, a adăugat acesta. Întrebat cum se simte în contextul reîntoarcerii la o retorică de tip Război Rece între Rusia și SUA, cu amenințări nucleare, Tanczos Barna a vorbit despre băieții săi: „Am doi băieți. Eu sunt deja la o vârstă. Nu spun că poate să se întâmple orice, dar chiar nu mai este același lucru ca pentru copiii mei, băieții mei. Pentru ei mi-aș fi dorit un prezent mai liniștit și un viitor mai sigur”. Vicepremierul a vorbit despre provocările legate de viteza cu care se schimbă lucrurile: „Lucrurile se schimbă cu o viteză incredibilă. Și nu doar din punct de vedere politic. Asistăm la o revoluție a digitalizării, a inteligenței artificiale. Se vor schimba în următorii 5-10 ani de 10 ori mai multe lucruri decât în ultimii 35. Deci e o viteză incredibilă”. „Provocarea pentru noi, cea mai mare, este să fim lucizi în această perioadă și să putem transforma în avantaj această provocare, această revoluție a digitalizării. Să putem crea hub-uri regionale”, a adăugat Tanczos.
Disputa privind TikTok: China anunță că va colabora cu Statele Unite pentru a găsi o soluție
China a anunțat joi că va „lucra cu Statele Unite pentru a rezolva în mod corespunzător problemele legate de TikTok”, după discuțiile dintre președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Declarația Ministerului Comerțului de la Beijing vine pe fondul unor negocieri tensionate privind viitorul platformei de social media în SUA, dar fără detalii concrete despre un acord, scrie AP. Întâlnirea celor doi lideri, desfășurată în Coreea de Sud, a avut ca scop reducerea tensiunilor comerciale dintre cele două țări. Cu toate acestea, problema TikTok, deținută de compania chineză ByteDance, a rămas nerezolvată. Administrația Trump a încercat în ultimele luni să încheie un acord care să permită continuarea funcționării aplicației în Statele Unite, în ciuda unei legi semnate anterior de Joe Biden, care prevede interzicerea TikTok dacă nu își schimbă proprietarul. Platforma a fost temporar suspendată la începutul anului, dar Trump a emis mai multe ordine executive prin care a permis reluarea activității până la finalizarea negocierilor. Trezorierul american Scott Bessent anunțase duminică, într-un interviu pentru CBS, că tranzacția urma să fie „finalizată joi”, însă discuțiile s-au blocat după ce China a refuzat termenii ofertei americane, în contextul unor noi tarife impuse produselor chineze. TikTok, una din cele mai populare aplicații în China Potrivit analiștilor, chestiunea TikTok nu reprezintă o prioritate pentru Xi Jinping. „China este dispusă să-l lase pe Trump să proclame că a obținut un acord, chiar dacă rămân mari semne de întrebare privind protecția datelor utilizatorilor americani”, a declarat Bonnie Glaser, de la German Marshall Fund. TikTok rămâne una dintre cele mai populare aplicații din SUA, mai ales în rândul tinerilor sub 30 de ani. Conform unui sondaj Pew Research Center, 43% dintre aceștia își iau frecvent știrile de pe TikTok, mai mult decât de pe YouTube, Facebook sau Instagram. Totuși, dezbaterea privind securitatea datelor continuă: aproximativ o treime dintre americani susțin interzicerea aplicației, invocând riscuri legate de controlul chinez asupra algoritmului care personalizează conținutul.
Sorin Grindeanu cere explicații urgente privind retragerea trupelor americane din România: Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic
Anunțul privind retragerea unei părți a trupelor americane din România, „ridică întrebări serioase într-un moment critic pentru securitatea regională”, afirmă, miercuri, Grindeanu. În opinia sa, lipsa de reacție din partea autorităților române reprezintă „un regres în relația cu Partenerul Strategic” și generează îngrijorare în rândul românilor. „Este inacceptabil ca populația să afle din presa internațională despre o decizie care afectează direct securitatea națională, în timp ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe nu comunică nimic”, a spus liderul social-democrat. Grindeanu a adăugat că singurele explicații au venit din partea Ministerului Apărării Naționale, însă acestea „nu au lămurit situația și nu au oferit garanția unei protecții consistente a teritoriului României”. El a subliniat că decizia Pentagonului a fost contestată în Congresul Statelor Unite, ceea ce face cu atât mai necesară o reacție clară a Guvernului. „Este obligația autorităților române să explice ce se întâmplă, ce garanții avem și ce etape urmează”, a declarat Grindeanu. Președintele interimar al PSD a criticat și lipsa de implicare a premierului Ilie Bolojan, afirmând că „ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, transmite sec poziția unei părți a Congresului SUA, iar prim-ministrul nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public”. „Singura sa preocupare publică, în aceste zile, a fost desemnarea pentru funcția de vicepremier a unei persoane care, chiar dacă are rezultate în societatea civilă, adâncește îndoiala în relația cu Partenerul Strategic”, a adăugat Grindeanu. „În acest context, solicit de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”, conchide Grindeanu. Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretul de numire în funcția de viceprim-ministru Oanei Clara Gheorghiu, în ciuda solicitărilor PSD de a respinge această nominalizare.
Bogdan Rodeanu: Statele Unite nu se retrag din România, ci își consolidează prezența strategică la Marea Neagră
Bogdan Rodeanu, vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților și liderul deputaților USR, a clarificat că „așa-zisa plecare a americanilor din România” nu reprezintă o retragere, ci o reconfigurare strategică a prezenței militare americane la Marea Neagră. Potrivit acestuia, România își consolidează parteneriatul strategic cu Statele Unite, iar baza Mihail Kogălniceanu intră într-o nouă etapă de dezvoltare. „Securitatea României nu este afectată” „Securitatea României nu este afectată. Prezența aliaților noștri este stabilă, iar rotațiile de trupe fac parte din mecanismul normal de mobilitate al NATO”, a precizat Rodeanu. Deputatul a explicat că Parlamentul a fost informat încă din septembrie despre aprobarea prepoziționării unor echipamente militare și a noi contingente americane la Baza Militară Mihail Kogălniceanu. Statele Unite au solicitat staționarea unor aeronave de realimentare în aer, mijloace de protecție a forței și drone de supraveghere ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance). „În timp ce o brigadă terestră își încheie ciclul de rotație, România găzduiește noi capabilități aeriene de ultimă generație, esențiale pentru realimentarea rapidă a avioanelor aliate în zona Mării Negre și pentru supravegherea strategică a frontierelor NATO”, a mai declarat Rodeanu. „Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu are toate premisele să devină una dintre cele mai mari din Europa” El a subliniat că Statele Unite nu se retrag din România, ci își modernizează și își consolidează prezența strategică în regiune, investițiile americane în infrastructura militară depășind 2 miliarde de dolari. „România se transformă treptat într-un centru operațional al NATO la Marea Neagră, beneficiind de o infrastructură modernă, forțe integrate și misiuni comune cu partenerii americani și europeni. Investițiile militare ale Statelor Unite continuă, depășind 2 miliarde de dolari, iar Baza Militară de la Mihail Kogălniceanu are toate premisele să devină una dintre cele mai mari din Europa. Armata României își continuă programele de înzestrare, rezerviștii voluntari intră într-un nou cadru legislativ, iar prezența aliată se adaptează permanent pentru a asigura o protecție mai eficientă. Într-un context în care dezinformarea se propagă mai rapid decât faptele, Bogdan Rodeanu subliniază importanța verificării informațiilor din surse oficiale. Faptele sunt clare: Statele Unite nu se retrag din România, ci, dimpotrivă, își modernizează și își consolidează prezența strategică la Marea Neagră”, încheie vicepreședintele Comisiei de Apărare.
Nicușor Dan, după anunțul retragerii americanilor: „Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată”
Nicușor Dan, premierul României, a avut o primă reacție, după anunțul retragerii trupelor americane din România. Oficialul român se arată însă optimist, mărturisind că „parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri.” „Infrastructura strategică de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională” „Prin redimensionarea forței rotaționale care opera și în România, prezența trupelor americane din România revine, de fapt, la nivelul dinaintea războiului din Ucraina. Descurajarea amenințărilor de pe flancul estic al NATO este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar și de creșterea prezenței forțelor europene, în deplin acord cu partenerul american. Securitatea României și a flancului estic nu va fi în niciun fel diminuată. Parteneriatul strategic între România și SUA rămâne în aceiași parametri. Infrastructura strategică dezvoltată împreună la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu va continua să fie pe deplin operațională, trupe americane vor continua să fie localizate în aceste baze, iar transferul de echipament militar va continua”, este mesajul postat. Trump retrage trupe din România Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trump retrage trupe din România Administrația Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Ministerul Apărării Naționale a transmis miercuri că a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA. Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu. Statele Unite intenționează să retragă mii de soldați din România, într-o decizie strategică ce marchează o schimbare majoră a priorităților militare americane, scrie Kyiv Post. Trump retrage trupe din România Moșteanu: „Mi-aș fi dorit să nu se întâmple această retragere. Militarii americani sunt deja plecați” „Aș fi vrut să nu fie așa. Însă, din nou spun, fiecare țară… Cămașa e întotdeauna mai aproape de corp decât haina. Fiecare țară își stabilește propria strategie”, a declarat, miercuri, Ionuț Moșteanu, într-o conferință de presă. Vezi detalii AICI Ionuț Moșteanu a anunțat că militarii americani sunt plecați deja. „Au plecat deja o mie și ceva. Acum mai avem în jur de 1.000-1200 de soldați americani pe teritoriul țării”. Detalii AICI Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Fostul șef al Armatei Române dă alarma după decizia SUA de retragere a trupelor din România: „Ca mesaj strategic este grav”/ „Suntem într-o situație similară cu cea din 1939-1940”