Serviciile de informaţii SUA: Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să cedeze în războiul din Ucraina
Rusia nu dă niciun semn că ar fi dispusă să negocieze sfârşitul războiului din Ucraina, potrivit unei recente evaluări a serviciilor de informaţii americane, prezentată luna aceasta Congresului. Documentul arată că preşedintele Vladimir Putin este „mai înrădăcinat ca niciodată” în decizia de a continua conflictul, au declarat un oficial american de rang înalt şi un oficial al Congresului. Evaluarea, care confirmă poziţiile exprimate anterior de agenţiile de informaţii occidentale, subliniază că Putin este hotărât să asigure controlul asupra teritoriilor ucrainene şi să extindă influenţa Rusiei, în ciuda pierderilor majore de trupe şi a problemelor economice interne. În semn de frustrare, preşedintele Donald Trump a anulat săptămâna trecută o întâlnire planificată cu Putin la Budapesta şi a impus primele sancţiuni economice majore de la revenirea sa la Casa Albă, vizând două mari companii petroliere ruseşti. „Am simţit că a venit momentul,” a spus Trump, adăugând că speră ca sancţiunile „să nu dureze mult” şi că îşi doreşte „să se ajungă la pace”. Casa Albă nu a comentat direct raportul serviciilor de informaţii, dar a reiterat mesajul lui Trump privind necesitatea unei soluţii diplomatice, scrie NBC News. „Preşedintele a fost clar: este timpul să se oprească vărsarea de sânge şi să se ajungă la un acord,” a transmis un oficial american. Trump, care a promis încă din campania electorală că va obţine pacea în 24 de ore de la revenirea la putere, s-a arătat tot mai frustrat de lipsa de progres în discuţiile cu Kremlinul. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversaţii bune, dar apoi nimic nu se schimbă,” a spus el recent.
Google anunță repornirea unei centrale nucleare din SUA pentru alimentarea infrastructurii cu Inteligență Artificială
Google a dezvăluit planul de a porni o centrală nucleară din SUA pentru a alimenta infrastructura sa de inteligență artificială. Compania Alphabet din spatele motorului de căutare Google operează chatbotul cu inteligență artificială Gemini, precum și Veo, generatorul de clipuri video cu sunete. Compania americană de utilități NextEra Energy și Alphabet au semnat un acord de furnizarea energiei electrice. Acordul va contribui la repornirea centralei nucleare Duane Arnold din statul american Iowa. Gemini (cunoscut anterior ca Bard) este un chatbot cu AI și un asistent virtual creat de Google și lansat în martie 2023, fiind un competitor al chatbotului ChatGPT lansat de OpenAI. AI ar putea determina renașterea industriei Americii După ani de stagnare, industria nucleară a Americii renaște datorită creșterii uriașe a cererii pentru energie, mai ales acum când companiile tehnologice caută surse de energie verde pentru a-și alimenta centrele de date și tehnologia AI. Centrul energetic Duane Arnold care producea peste 600 de megawați a fost închis în 2020, după 45 de ani de funcționare. Niciun reactor nuclear american complet închis nu a mai fost repornit. Veo (Google Veo) este un program text-to-video model dezvoltat de Google DeepMind care a fost anunțat în mai 2024. Fiind un generator AI, poate genera clipuri video cu sunete și cu o durată de 8 secunde fiecare. Clipurile pot fi generate printr-o comandă text. Programul a fost lansat în mai 2025. Demis Hassabis, directorul companiei Google DeepMind, a descris lansarea ca fiind momentul în care generația video bazată pe inteligență artificială a părăsit „epoca filmului mut”. Când se va redeschide centrala Centrala ar urma să fie redeschisă în primul trimestru al anului 2029, transmite NextEra. Conform acordului, Alphabet va achiziționa energie de la centrala nucleară pentru a-și întreține infrastructura sa de rețele cloud și de inteligența artificială. Compania încearcă să atragă investiții economice semnificative în regiunea Midwest, potrivit Reuters. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Google Gemini vs. oamenii de știință. Ce crede GOOGLE despre schimbările climatice: „Va crește frecvența tornadelor în România?”
Un jurnalist britanic a fost reținut de autoritățile americane
În timpul unui turneu de conferințe în SUA, în weekend, Hamdi a fost reținut de ofițerii de imigrări, iar viza i-a fost revocată, a anunțat duminică, pe rețeaua X, Tricia McLaughlin, purtătoare de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS). Hamdi se află în custodia ICE în așteptarea expulzării sale din țară, a adăugat ea. Departamentul de Stat și DHS afirmă că Hamdi susține terorismul și reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, în timp ce un grup de susținere a musulmanilor susține că este vizat politic, încălcându-i dreptul la libertatea de exprimare. „Am mai spus-o și înainte, o vom spune din nou: Statele Unite nu au nicio obligație de a găzdui străini care susțin terorismul și subminează în mod activ siguranța americanilor”, a declarat Departamentul de Stat pe X într-o postare despre detenția lui Hamdi. Departamentul a adăugat că va continua să revoce vizele persoanelor implicate în astfel de activități. DHS, ICE și Departamentul de Stat nu au răspuns solicitării BBC de a oferi dovezi privind presupusa susținere a terorismului de către Hamdi. Hamdi, care apare frecvent la rețelele de televiziune britanice pentru a comenta pe tema Orientului Mijlociu, a fost reținut duminică pe Aeroportul Internațional San Francisco „aparent din cauza criticilor sale la adresa genocidului israelian din Gaza”, a anunțat într-un comunicat Consiliul pentru Relații Americano-Islamice (CAIR), o organizație musulmană pentru drepturile civile și susținerea drepturilor musulmane.
Forțele Aeriene din China au dat târcoale Taiwanului cu doar câteva zile înainte de întâlnirea dintre Xi și Trump
Forțele Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare (EPL) a Chinei au desfășurat recent manevre în jurul insulei Taiwan, a informat televiziunea de stat chineză duminică seara, în cadrul unor operațiuni anunțate cu doar câteva zile înainte de întâlnirea programată în Coreea de Sud între președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Potrivit canalului militar al televiziunii de stat CCTV, care nu a oferit detalii despre data exactă a exercițiilor, unități ale Comandamentului Teatrului de Est al EPL au efectuat exerciții „de luptă reală” pentru a testa capacitatea de recunoaștere, avertizare timpurie, blocare aeriană și atacuri de precizie. Printre aeronavele participante s-au numărat avioane de vânătoare J-10 și bombardiere H-6K, care au realizat simulări de confruntări aeriene și maritime în jurul insulei. Raportul a subliniat că aceste operațiuni fac parte din consolidarea „pregătirii complete pentru luptă” și din apărarea „suveranității și integrității teritoriale” a Chinei. Experți militari citați de presa oficială au calificat manevrele drept „de rutină”, menite să descurajeze ceea ce Beijingul numește „activități separatiste” în Taiwan. Exerciții pentru întărirea apărării Ministerul Apărării din Taiwan nu a raportat mișcări neobișnuite, deși în buletinul său zilnic a înregistrat prezența a patru aeronave militare chineze în apropierea teritoriului său. Taipei respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și susține că doar cei 23 de milioane de locuitori ai insulei pot decide asupra viitorului lor politic. Washingtonul, principalul furnizor de armament al Taiwanului, își menține angajamentul de a oferi insulei mijloace defensive, chiar dacă nu are relații diplomatice formale cu aceasta. În ultimele săptămâni, disputa dintre Taipei și Beijing s-a intensificat în jurul Rezoluției 2758 a Națiunilor Unite, care, în octombrie 1971, a recunoscut Republica Populară Chineză drept singurul reprezentant legitim al Chinei în cadrul organizației. Beijingul susține că această rezoluție îi sprijină și suveranitatea asupra Taiwanului — o interpretare pe care Taipei o consideră o „distorsionare” a textului original, menită să creeze o „așa-zisă bază legală” pentru o „viitoare agresiune armată” asupra insulei. Anunțul privind exercițiile a venit în ajunul posibilei întrevederi dintre Xi și Trump, care urmează să aibă loc în marja unui summit regional din Coreea de Sud. Se așteaptă ca cei doi lideri să abordeze, printre altele, situația din strâmtoarea Taiwan și tensiunile comerciale bilaterale. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că Taipei nu ar trebui să fie îngrijorat de discuțiile dintre cei doi lideri. „Ceea ce îi îngrijorează pe oameni este ideea că vom obține un acord comercial avantajos în schimbul retragerii noastre din Taiwan. Nimeni nu ia în considerare acest lucru”, a afirmat Rubio într-un zbor spre Doha. Ministerul de Externe al Taiwanului a declarat, la rândul său, duminică, că va urmări îndeaproape evoluția interacțiunilor dintre Statele Unite și China și a subliniat că canalele de comunicare dintre Taipei și Washington „rămân deschise”.
Secretarul Trezoreriei americane a făcut anunțul: SUA și China ajung la un acord final privind vânzarea TikTok
Bessent a făcut anunțul în cadrul unei emisiuni de la CBS, spunând că s-a ajuns la un acord și că „începând de astăzi, toate detaliile sunt stabilite, iar cei doi lideri vor finaliza tranzacția” în timpul unei întâlniri programate săptămâna viitoare în Coreea de Sud, scrie The Guardian. Bessent nu a oferit detalii suplimentare privind acordul, însă a punctat faptul că acesta face parte dintr-un cadru mai larg, convenit atât de SUA, cât și de China, al unui potențial acord comercial care va fi discutat în timpul întâlnirii dintre Trump și Xi Jinping în zilele următoare. The Guardian relatează că acordul privind versiunea americană a TikTok este estimat la o valoare de 14 miliarde de dolari, iar ByteDance și investitorii chinezi vor deține mai puțin de 20% din acțiuni. În luna septembrie, Donald Trump a semnat un decret prezidențial care a deschis calea pentru un acord care să permită TikTok să continue să funcționeze în SUA sub o nouă structură corporativă cu investitori americani, scrie CBS News. Congresul american a adoptat o interdicție privind aplicația înainte ca aceasta să fie promulgată în aprilie 2024 de fostul președinte Joe Biden. La începutul acestui an, TikTok a fost indisponibil în SUA, însă accesul a fost restabilit câteva ore mai târziu. De atunci, Trump a prelungit de patru ori aplicarea interdicției, în timp ce administrația sa lucra la elaborarea unui acord de transfer al dreptului de proprietate.
De ce diferența de fus orar între SUA și Europa va fi cu o oră mai mică în această săptămână
Majoritatea oamenilor își amintesc repede: este acea perioadă ciudată din fiecare toamnă, când Europa și Statele Unite nu mai sunt sincronizate, deoarece trec de la ora de vară la ora standard. Majoritatea țărilor nu respectă ora de vară. Iar pentru cele care o respectă — în special în Europa și America de Nord — data schimbării orei variază, în parte din cauza modului în care au fost elaborate legile referitoare la timp în diferite locuri. În țările care respectă această practică, ceasurile sunt date cu o oră înainte față de ora standard în luna martie, pentru a profita la maximum de orele de lumină suplimentare din emisfera nordică. Ceasurile „se dau înapoi” din nou în toamnă la ora standard. În Marea Britanie și Europa, acest lucru are loc la ora 2 dimineața, în ultima duminică din octombrie. Dar în SUA și Canada, ceasurile se dau înapoi cu o oră la ora 2 dimineața, în prima duminică din noiembrie. Această săptămână intermediară înseamnă că diferența de fus orar dintre cele două maluri ale Atlanticului — de exemplu, între Londra și New York — este cu o oră mai mică decât de obicei, ceea ce poate provoca haos în coordonarea apelurilor sau a altor întâlniri. Ideea orei de vară a fost discutată timp de câteva sute de ani, dar nu a devenit o practică comună standardizată, consacrată prin lege în multe țări, decât la începutul secolului al XX-lea. Europa a adoptat măsura în timpul Primului Război Mondial Europa a adoptat-o pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de conservare a energiei în timp de război. Germania și Austria au început să-și schimbe ceasurile cu o oră în vara anului 1916. Marea Britanie și alte țări implicate în război au urmat curând, la fel ca Statele Unite și Canada. De-a lungul anilor s-au depus eforturi pentru a coordona setările de timp în Europa, iar din 2002 toate statele membre ale Uniunii Europene și-au ajustat ceasurile de două ori pe an, în aceleași zile din martie și octombrie. Cu toate acestea, nu s-a reușit coordonarea schimbării de timp la scară mai largă. În Statele Unite, o lege din 1966 a impus o oră de vară uniformă la nivel național, deși datele care marchează tranzițiile de două ori pe an s-au schimbat de-a lungul anilor. În 2022, Senatul a aprobat în unanimitate o măsură care ar face ora de vară permanentă în Statele Unite, dar aceasta nu a avansat. Datele actuale au fost stabilite de Congres în 2005. Mulți nu sunt de acord cu beneficiile schimbărilor de oră sezoniere, iar legislatorii din SUA și Europa au propus chiar eliminarea completă a schimbării de oră. Până în prezent, nu s-a finalizat nicio schimbare.
RFK Jr intenționează să recomande americanilor consumul mai mare de grăsimi saturate. Experții în sănătate, îngrijorați
Robert F Kennedy Jr, secretarul american pentru sănătate, se pregătește să recomande americanilor să consume mai multe grăsimi saturate, contrazicând practic recomandările nutriționale din ultimele decenii, scrie The Guardian. Ronald Krauss, profesor de pediatrie și medicină la Universitatea din California, San Francisco, care a cercetat intens grăsimile saturate, a descoperit că acestea pot fi mai puțin dăunătoare decât se credea anterior. Totuși, el consideră că „dacă (RFK Jr. – n.r.) va spune că ar trebui să consumăm mai multe grăsimi saturate, cred că acesta este un mesaj greșit”. Potrivit unui articol publicat în The Hill, RFK Jr a indicat că noile recomandări nutriționale vor „sublinia necesitatea consumului de grăsimi saturate din lactate, carne de calitate, carne proaspătă și legume… când le vom publica, acestea vor oferi tuturor motivele pentru a le introduce în școlile noastre”. Consumul mare de grăsimi saturate crește colesterolul În acest context, cercetările lui Krauss arată că „grăsimile saturate sunt relativ neutre” în comparație cu ceea ce credeau oamenii de știință în trecut. În studiile sale, acesta a ajuns la concluzia că reducerea consumului de grăsimi saturate este benefică, însă într-o anumită situație: numai dacă acestea sunt înlocuite cu alimente potrivite. De asemenea, studiile sale au arătat că înlocuirea grăsimilor saturate cu zaharuri și carbohidrați poate crește, de fapt, riscul de boli cardiace. Cheryl Anderson, membru al consiliului de administrație al American Heart Association și profesor la Universitatea din California, a subliniat faptul că pe măsură ce „populația consumă mai multe grăsimi saturate, cu atât riscul de colesterol ridicat este mai mare și cu atât mai multe persoane dezvoltă boli cardiovasculare”. În prezent, potrivit Departamentului Agriculturii al Statelor Unite și Institutelor Naționale de Sănătate, procentul recomandat atât la nivelul cantinelor școlare, cât și în rațiile militare este în prezent mai mic sau egal cu 10% din totalul caloriilor provenite din grăsimi saturate.
SUA impune sancțiuni președintelui Columbiei, acuzându-l de implicare în traficul de droguri
Potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, citat de Reuters, Petro este acuzat că „a permis cartelurilor de droguri să prospere” și că sub conducerea sa producția de cocaină a atins „cel mai ridicat nivel din ultimele decenii”, alimentând piața americană. „De când Gustavo Petro a venit la putere, producția de cocaină în Columbia a explodat, inundând Statele Unite și otrăvind americanii. Președintele Donald Trump ia astăzi măsuri ferme pentru a proteja națiunea noastră și a transmite un mesaj clar: nu vom tolera traficul de droguri pe teritoriul american”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Sancțiunile, care vizează și soția și fiul lui Petro, precum și ministrul de Interne Armando Benedetti, permit Washingtonului să blocheze activele acestora și să le interzică accesul pe teritoriul Statelor Unite. Președintele columbian a reacționat rapid, declarând pe platforma X, că va lupta împotriva acestei decizii și a angajat un avocat american pentru a o contesta. „Am luptat împotriva traficului de droguri timp de decenii – și eficient. Acum, măsura vine din partea aceleiași societăți pe care am ajutat-o să reducă consumul de cocaină. O adevărată paradoxală ironie, dar nu facem niciun pas înapoi și nu vom îngenunchea”, a scris Petro. Tensiuni în creștere Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat constant în ultimele luni, după ce președintele american Donald Trump a acuzat Columbia că este „complice” în comerțul global cu droguri și a amenințat cu sancțiuni economice și majorări de tarife. Săptămâna trecută, Trump a anunțat suspendarea „tuturor finanțărilor” către Columbia, iar în septembrie, după Adunarea Generală a ONU, Departamentul de Stat i-a revocat viza președintelui Petro. Tensiunile s-au amplificat și în contextul loviturilor militare americane asupra unor nave suspectate că transportau droguri în Marea Caraibilor, acțiuni criticate vehement de Petro, care a acuzat Washingtonul de „crime împotriva columbienilor nevinovați”. Decizia de a sancționa un șef de stat aflat în funcție este una extrem de rară. Petro se alătură astfel unei liste restrânse care include liderii Rusia, Venezuela și Coreea de Nord. De la preluarea mandatului, Petro a promis o strategie de „pace totală” și o reformă amplă în regiunile producătoare de coca, însă rezultatele s-au dovedit limitate. Producția de droguri a continuat să crească, iar Washingtonul consideră că actualul guvern de la Bogota a eșuat în combaterea rețelelor de trafic.
Bursele europene au revenit pe creștere
Indicele Stoxx 600, care reunește cele mai mari firme listate din Europa, a crescut ușor, cu 0,1%, în timp ce bursele din principalele capitale europene s-au menținut în teritoriu pozitiv. În Marea Britanie, indicele FTSE 100, incluzând cele mai mari 100 de companii listate la Bursa din Londra, a atins din nou un nivel record. În Statele Unite, rata anuală a inflației (creșterea medie a prețurilor față de anul trecut) a ajuns la 3% în septembrie, sub estimările analiștilor. Datele citate de CNBC au fost publicate vineri de Biroul pentru Statistică al Muncii și au adus optimism pe piețele financiare, semnalând o posibilă temperare a scumpirilor. Giganții europeni, profituri peste așteptări Imediat după anunțarea cifrelor, au crescut contractele futures pentru acțiunile americane – instrumentele prin care investitorii pariază pe evoluția viitoare a pieței. Raportul fusese foarte așteptat, întrucât puține date economice au mai fost publicate în timpul închiderii parțiale a guvernului. În Europa, investitorii au analizat și rezultatele trimestriale ale unor giganți industriali precum Saab, ENI, Sanofi, Volvo Group și Porsche. Profitând de investițiile mari în domeniul militar din Europa, compania suedeză de apărare Saab a raportat o creștere a vânzărilor și și-a îmbunătățit prognoza pentru 2025. Acțiunile Saab au urcat cu aproape 7%. Banca britanică NatWest a raportat un profit înainte de impozitare de 2,18 miliarde de lire sterline pentru trimestrul al treilea, depășind clar așteptările analiștilor. Veniturile sale din dobânzi au fost de 3,3 miliarde de lire, iar acțiunile băncii au crescut cu peste 3%. Politica dictează și ritmul piețelor Pe plan geopolitic, Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, o evoluție urmărită cu atenție de investitori, deoarece astfel de măsuri pot influența prețurile energiei și stabilitatea piețelor, mai ales că este un semn rar de coordonare, într-un an marcat de tensiuni transatlantice. În Asia, piețele au avut, de asemenea, o evoluție pozitivă, iar indicele Kospi, barometrul pieței bursiere din Coreea de Sud, a atins un nivel record, susținut de optimismul că liderii SUA și Chinei – Donald Trump și Xi Jinping – urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru discuții economice.
SUA. Şase persoane ucise într-un atac asupra unei bărci suspectate de trafic de droguri în Caraibe
Declarația survine în contextul unei campanii controversate a administrației Trump care a vizat, potrivit oficialilor, bărci suspectate de contrabandă – campanie în urma căreia, conform publicărilor oficiale, au avut loc 10 atacuri cunoscute și 43 de decese în total, potrivit New York Times. Hegseth a afirmat, într-un mesaj pe reţelele de socializare, că atacul a avut loc în apele internaţionale ale Mării Caraibilor şi că nava era „operată de gruparea Tren de Aragua”, desemnată de administraţie drept organizaţie teroristă. Oficialul a citat informaţii ale serviciilor secrete ca bază a acţiunii şi a publicat un scurt clip video cu momentul exploziei. „Dacă eşti un narco-terorist care trafichează droguri în emisfera noastră, te vom trata ca pe Al-Qaeda”, a scris Hegseth. Administraţia susţine că atacurile sunt legale pe motiv că preşedintele Trump a declarat traficul de droguri de la carteluri drept o formă de atac armat şi a încadrat confruntarea drept conflict armat, ceea ce, în opinia Executivului, permite ţintirea „combatanţilor”. Critici juridici externi şi experţi în drept au contestat însă această poziţie, arătând că legea naţională şi dreptul internaţional interzic uciderea deliberată a civilor care nu participă direct la ostilităţi şi că o astfel de politică echivalează cu execuţii sumare. Reprezentanţi ai unor state din regiune au reacţionat la precedentele lovituri. Preşedintele Columbiei, Gustavo Petro, a afirmat că unul dintre morţi fusese un pescar columbian şi a calificat atacul drept crimă. Administraţia americană nu a oferit, în comunicatele publice, dovezi detaliate pentru fiecare incident sau o explicaţie juridică exhaustivă transmisă Congresului despre cum se realizează legătura între trafic şi calitatea de „combatant”. Campania a vizat în principal coridoarele maritime din Caraibe şi Pacificul de est; precedente operaţiuni au fost date publicităţii pe 2 şi 15 septembrie, 3 octombrie şi 17 octombrie, cu victimele atribuite diverselor grupări sau, în unele cazuri, fără precizarea naţionalităţii sau apartenenţei. Administraţia afirmă că astfel de lovituri reduc numărul de decese din cauza supradozelor în SUA – argumentul politic invocat fiind că distrugerea unor bărci de contrabandă salvează vieţi – dar jurişti şi diplomaţi subliniază că penalizarea traficanţilor trebuie să rămână în sfera aplicării legii şi nu a execuţiilor sumare.