Statele Unite califică drept inacceptabilă incursiunea dronelor rusești în Polonia
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei este „inacceptabilă și periculoasă”, notează Reuters. Afirmațiile oficialului american vin după ce Polonia a doborât drone rusești care i-au încălcat spațiul aerian, marcând primul caz în care un stat NATO a deschis focul împotriva unor aparate de zbor rusești de la începutul războiului din Ucraina. „Considerăm că este o evoluție inacceptabilă, nefericită și periculoasă. Fără îndoială: dronele au fost lansate intenționat. Întrebarea este dacă dronele au fost vizate în mod specific în Polonia. Polonia a respins ipoteza că incursiunea ar fi fost accidentală Există și o serie de alte posibilități, dar cred că am dori să avem toate datele și să ne consultăm cu aliații noștri înainte de a lua decizii”, a declarat Marco Rubio. Polonia a respins ipoteza că incursiunea ar fi fost accidentală, iar ministrul de Externe de la Varșovia a susținut că și-ar fi dorit ca Statele Unite să demonstreze solidaritate. La ONU, Statele Unite au calificat încălcările spațiului aerian al Poloniei drept „alarmante” și au reafirmat angajamentul de a „apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.
Contraceptive în valoare de 10 milioane de dolari au fost distruse de administrația Trump
SUA au distrus, la ordinul administrației Trump, contraceptive în valoare de 9,7 milioane de dolari, care fuseseră achiziționate prin programele umanitare ale Agenției pentru Dezvoltarea Internațională a SUA (USAID), potrivit newyorktimes. Comprimatele, dispozitivele intrauterine și implanturile hormonale au fost achiziționate de agenție înainte de decizia SUA de a renunța la finanțarea achiziționării de contraceptive pentru țările sărace. Mai multe organizații internaționale s-au oferit să achiziționeze sau să primească drept donație contraceptivele, potrivit unor documente interne studiate de NYT, care informează că distrugerea produselor a costat 167.000 de dolari. Toate negocierile pentru reconsiderarea deciziei au eșuat Decizia de a distruge contraceptivele fusese luată încă din iunie. Ministerul Afacerilor Externe belgian a declarat atunci că duce negocieri diplomatice cu Ambasada SUA pentru „găsirea unor alternative de livrare”. Federația Internațională pentru Planificarea Familială condamnă decizia, catalogând-o drept „un act intenționat de coerciție reproductivă” și estimează că decizia administrației Trump de a distruge contraceptivele va duce la 174.000 de sarcini nedorite și la 56.000 de avorturi nesigure în cinci țări africane (Kenya, Tanzania, Mali, Zambia, Republica Democrată Congo). Guvernul SUA consideră că aceste produse nu sunt „salvatoare de vieți”, conform definiției date de SUA pentru ajutorul internațional.
Primele reacții după ce Charlie Kirk a fost împușcat la un eveniment in Utah. J.D. Vance: Dumnezeule, protejează-l pe Charlie în ceasul lui cel mai negru
Potrivit autorităților, glonțul a fost tras dintr-o clădire aflată la aproximativ 200 de metri și l-a lovit în zona gâtului. Kirk a fost transportat la spital în stare critică. Poliția a reținut un suspect, dar ulterior a anunțat că acesta nu ar fi autorul atacului. Incidentul a provocat reacții imediate din partea liderilor politici americani și internaționali, care au condamnat violența și au transmis mesaje de susținere. Vicepreședintele SUA, J.D. Vance a scris „Dumnezeule, protejează-l pe Charlie în ceasul lui cel mai negru.” Pete Buttigieg, fost secretar al Transporturilor: „Violența politică trebuie respinsă mereu și total. Mă rog pentru el și pentru toți cei răniți sau afectați.” Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom: „Atacul asupra lui Charlie Kirk este dezgustător, josnic și de neacceptat. În Statele Unite trebuie să respingem violența politică în orice formă.” Guvernatorul statului Illinois, J.B. Pritzker a transmis: „Atacul asupra lui Charlie Kirk este înfiorător. Violența politică nu are loc în această țară și nu trebuie să devină niciodată o normă.” „Disputele politice trebuie rezolvate prin dezbatere și alegeri, nu prin violență.”. a scris Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis. Zohran Mamdani, candidat la primăria New Yorkului a reacționat spunând „Sunt îngrozit de atacul asupra lui Charlie Kirk la un eveniment universitar din Utah. Violența politică nu are loc în țara noastră.” Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu nu a întârziat să transmită un mesaj. „Ne rugăm pentru @charliekirk11.” Alți lideri israelieni și membri ai comunității evreiești din Statele Unite au transmis rugăciuni pentru sănătatea lui Kirk și au condamnat atacul. Fostul vicepreședinte, la scurt timp după împușcături, s-a alăturat altor membri ai celor două mari partide americane în condamnarea violenței politice. „Sunt profund tulburată de împușcăturile din Utah. Doug și cu mine ne rugăm pentru Charlie Kirk și familia sa”, a scris Harris pe X. Casa Albă a lui Donald Trump a pus recent capăt protecției Serviciului Secret acordate lui Harris, care fusese prelungită în baza unui ordin emis în timp ce Joe Biden era încă președinte. Autoritățile din Utah continuă investigațiile pentru identificarea atacatorului.
China devine noul lider al pieței gazelor prin conducte, cu ajutorul Rusiei
Odată cu realinierea fluxurilor energetice globale, generată de războiul din Ucraina, un nou lider se pregătește să domine piața importurilor de gaze naturale prin conducte. Potrivit raportului anual publicat de compania de consultanță Rystad Energy, în parteneriat cu Uniunea Internațională a Gazului (IGU) și operatorul italian Snam SpA – un jucător cheie în tranziția energetică a Europei, China este pe cale să depășească Germania în 2025 și să devină cel mai mare importator mondial în acest segment. Și-a consolidat poziția prin diversificare energetică Conform estimărilor, China va importa aproximativ 79 de miliarde de metri cubi de gaze prin conducte în 2025, în timp ce importurile Germaniei sunt prognozate să scadă sub 71 de miliarde. În 2024, cele două state erau aproape la egalitate: China cu 70 de miliarde, iar Germania cu 71 de miliarde de metri cubi. „China este un exemplu remarcabil de diversificare a surselor energetice. A știut să-și creeze opțiuni multiple”, apreciază Mark McCrory, director pentru strategie și advocacy la IGU, citat de Bloomberg. Alianța China-Rusia rescrie harta energetică a Eurasiei Creșterea importurilor Chinei este alimentată de acorduri energetice semnificative cu Rusia, inclusiv decizia recentă de a merge mai departe cu proiectul „Puterea Siberiei 2”, o conductă masivă care va transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din rezervele rusești aflate în vestul Siberiei către nordul Chinei, prin estul Mongoliei. „Aceste acorduri vor consolida poziția Chinei ca lider în importurile de gaze prin conducte”, a explicat Martin Opdal, partener al companiei norvegiene Rystad Energy. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și reducerea cu 90% a livrărilor rusești către Europa, Beijingul a profitat de capacitatea de export rămasă disponibilă a Rusiei, întărindu-și astfel securitatea energetică. Europa, tot mai dependentă de gazul lichefiat și de prețuri instabile Germania, altădată dependentă de gazele rusești ieftine, s-a reorientat către gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA și alte surse. Tranziția a redus expunerea la gazul rusesc, dar a generat volatilitate sporită a prețurilor, pe măsură ce Europa concurează cu Asia pentru aceleași volume de GNL. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte în baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzacționat pe piața spot, unde prețurile variază în funcție de cererea globală, condițiile meteorologice sau tensiunile geopolitice. Această expunere la o piață internațională competitivă a făcut ca prețurile gazelor în Europa să devină mai instabile și mai sensibile la șocuri externe. În paralel, Norvegia rămâne principalul furnizor de gaze prin conducte către Europa, dar nu dispune de capacitate suplimentară, forțând continentul să își majoreze importurile de GNL. Contrar obiectivelor climatice, cererea de gaze crește Raportul IGU estimează o creștere de 1,9% a cererii de gaze în 2024 la nivelul lumii, până la peste 4.100 miliarde de metri cubi , cu o nouă creștere de 1,7% prognozată pentru 2025. Perspectivele pe următorul deceniu indică o cerere în creștere, peste așteptările anterioare, în ciuda obiectivelor de emisii net zero stabilite de UE până în 2050 și China până în 2060. „Gazul își va păstra un rol vital în sprijinirea surselor regenerabile intermitente”, menționează raportul, făcând referire la utilizarea gazului ca soluție de echilibrare a rețelei în perioadele fără vânt sau soare. Pe termen lung, viitorul pieței gazelor rămâne incert din cauza tensiunilor geopolitice, a schimbărilor climatice și a noilor tehnologii, precum inteligența artificială, care influențează cererea și oferta de energie. „Complexitatea actuală a pieței energetice globale nu mai permite previziuni liniare. Fiecare factor – geopolitic, climatic sau tehnologic, poate schimba jocul”, avertizează raportul.
Der Spiegel: Trump urmează modelul lui Putin /Președintele SUA construiește un sistem oligarhic și amenință lumea liberă
Alianța industriei tehnologice din Statele Unite cu președintele Donald Trump amintește în mod tragic de oligarhia construită de președintele Vladimir Putin în Rusia, iar noul model de concentrare a puterii la Washington generează o amenințare enormă pentru lumea liberă, comentează publicația germană Der Spiegel. În iulie 2000, la câteva luni după ce devenise președinte, Vladimir Putin a invitat la Kremlin 21 de oligarhi ruși. A semnat cu ei un pact istoric: liderii grupurilor industriale s-au angajat să susțină politicile noului lider autoritarist de la Moscova. În schimb, Putin a promis că le va proteja averile și interesele economice. ”Aceasta a fost una dintre pietrele de temelie prin care Putin a devenit liderul absolut al Rusiei. O alianță similară există în momentul de față la Washington, lucru demonstrat public în Congres în momentul începerii celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Miliardari din industria tehnologică – de la Jeff Bezos (Amazon) la Mark Zuckerberg (Meta) și Tim Cook (Apple) – s-au aliniat pentru a-l susține pe noul președinte al SUA. Trump și-a exprimat recunoștința prin susținerea cauzei lor. Acum câteva zile, Trump a amenințat Uniunea Europeană cu tarife de retorsiune din cauza amenzii aplicate companiei Google”, scrie Michael Sauga, într-un editorial publicat în revista Der Spiegel. Trump își avansează ambițiile autocrate ”Episodul demonstrează cum Trump și-a avansat ambițiile autocrate în Statele Unite. Evidențiază că marile companii tehnologice nu se mai bazează pe lege și ordine, ci pe forța patronului lor de la Casa Albă. Această situație arată lumii că Statele Unite au devenit oligarhie”, avertizează editorialistul. Deși economia americană este mult mai puternică și mai inovatoare decât cea a Rusiei, între cele două există multe similitudini. Oligarhii ruși și-au construit averile profitând de capitalismul sălbatic apărut după prăbușirea Zidului Berlinului. Au profitat și de haosul generat de politicile Moscovei în materie de privatizare. Dar și miliardarii americani din sectorul tehnologic profită de avantajele competitive și au manipulat deciziile politice prin donații electorale și campanii de lobby. Trump și industria tehnologiei informaționale amenință lumea liberă Pentru apărătorii principiilor statului de drept și ai democrației din Europa, Asia și America Latină, alianța imperială dintre Trump și miliardarii industriei tehnologiei informaționale oferă două lecții importante. În primul rând, sunt tardive acțiunile contra unei oligarhii după ce a subminat deja statul. De aceea, este necesară prevenirea creării pozițiilor dominante pe piețe. În al doilea rând, statele democratice trebuie să acționeze coordonat împotriva companiilor care gestionează Internetul. ”Monopolul exercitat de giganții din domeniul Internetului constituie o amenințare pentru lumea liberă. Economia digitală era o forță a liberalismului și toleranței. Acum, dirijează tendințele autocrate din SUA. De aceea, guvernele democratice trebuie să se asocieze cu societatea civilă din SUA, care contestă deja puterea giganților din domeniul Internetului. Cine protejează competiția în economia digitală protejează democrația”, concluzionează editorialistul Michael Sauga. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Le Monde: François Bayrou, nouă luni de CRIZE la Matignon /Premierul Franței a fost demis din cauza unei teme care nu este prioritară pentru Macron
Adrian Năstase: România are nevoie de mai multe ANCORE de securitate, nu doar de SUA
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Năstase, fostul Prim-ministru al României, a vorbit despre relațiile diplomatice dintre România și vecinii ei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Năstase: „China este acel vecin care în 1968 ne-a ajutat” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Adrian Năstase a vorbit despre rolul României din Balcani. Acesta susține că avem un rol foarte important regional. Românii uită că nu există doar o relație cu Bruxelles-ul și cu Washington-ul. Relația cu vecinii, spune politicianul, este una foarte importantă. În afară de relațiile cu Polonia și, ocazional, cu Turcia, România nu are dezvoltate relații diplomatice cu vecinii săi. Politicianul susține că aceste relații nu au funcționat în trecut și nu funcționează nici în prezent. Acesta consideră că exact aceste relații ar trebui întărite. Năstase citează ceea ce a spus cancelarul german astăzi și subscrie la declarațiile acestuia. Politicianul spune că România ar trebui să aibă mai multe ancore de securitate, exceptând ancora distantă, SUA. Acesta amintește și de un moment din 1968 în care China a fost de ajutor pentru România. Năstase subliniază că vizita lui Ciu Enlai a ajutat ca Rusia să nu transforme România într-o posibilă Cehoslovacia. Acesta susține că din punctul său de vedere, relația cu China este foarte importantă. Ca un ultim lucru, politicianul susține că el nu fuge de China sub nicio formă. „România a avut un rol important în Balcani. Noi ne uităm doar la Bruxelles, la relația cu Bruxelles-ul sau cu Washington-ul. Relația noastră cu vecinii, în afară de relația cu Polonia, uneori cu Turcia, relațiile astea nu au funcționat și nu funcționează foarte bine. Ori eu cred că aceste relații ar trebui întărite. Și de asemenea, cred că România, așa cum sugera astăzi cancelarul german, dar cum am spus eu și la tine în emisiune, de multe ori, România are nevoie de mai multe ancore de securitate. Nu doar o ancoră foarte depărtată, care este America și care o să ne dea niște avioane, alte nu există, F35 peste 10 ani. Până atunci, probabil chinezii sau rușii vor avea deja alte instrumente de luptă și avioanele vor fi… De aceea eu cred că este important, apropo de ancorele astea de securitate, să ținem seama de ceea ce spunea Confucius. Trebuie să fii prieten cu vecinul vecinului tău. China este acel vecin care în 1968 ne-a ajutat. Vizita lui Ciu Enlai la Ambasada României, spre exemplu, ne-a ajutat. Era pericolul ca URSS să facă în România ce făcuse și în Cehoslovacia. Ori din acest punct de vedere, în opinia mea, relația cu China este importantă. Sigur, eu înțeleg că americanii privesc lucrurile diferit, dar noi n-am avut niciun fel de problemă cu chinezii. Eu unul nu fug de China. ”, a explicat politicianul.
FT: Trump a cerut UE să impună tarife de 100% asupra Chinei și Indiei pentru a pune presiune pe Putin
Donald Trump a cerut UE să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei, ca parte a unui efort comun de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit a trei oficiali familiarizați cu această chestiune, citate de publicația Financial Times. Președintele american a formulat această cerere extraordinară după ce a participat la o reuniune între înalți oficiali americani și europeni, adunați la Washington pentru a discuta modalități de a crește costul economic al războiului pentru Moscova. „Suntem gata să acționăm, gata să acționăm chiar acum, dar vom face acest lucru numai dacă partenerii noștri europeni se alătură nouă”, a declarat un oficial american. Un al doilea oficial american a declarat că Washingtonul este pregătit să „copieze” orice tarife impuse Chinei și Indiei de către UE, ceea ce ar putea duce la o creștere suplimentară a taxelor americane asupra importurilor din ambele țări. Propunerea lui Trump vine pe fondul frustrării din cadrul Casei Albe față de dificultatea de a negocia un acord de pace și de atacurile aeriene din ce în ce mai agresive ale Rusiei asupra Ucrainei. „Președintele a venit în această dimineață și opinia lui este că abordarea evidentă în acest caz este să impunem cu toții tarife drastice și să le menținem până când chinezii vor fi de acord să nu mai cumpere petrol. Nu există prea multe alte locuri unde petrolul ar putea ajunge”, a declarat un oficial american, citat de FT. Efectele unor astfel de tarife ar fi majore pentru economia globală Tarifele de până la 100% asupra importurilor din China și India, cerute de președintele american Donald Trump Uniunii Europene, ar putea declanșa turbulențe economice majore la nivel global. Măsura, prezentată ca parte a unui efort de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina, riscă să provoace o spirală comercială cu efecte semnificative asupra prețurilor, lanțurilor de aprovizionare și relațiilor geopolitice. Potrivit economiștilor, tarifele de acest nivel ar dubla costul multor produse chinezești și indiene, de la electronice și textile până la componente industriale și medicamente. Impactul imediat ar fi resimțit de consumatori, printr-o creștere a inflației, în timp ce companiile ar fi forțate să caute furnizori alternativi. În paralel, Beijingul și New Delhi ar putea reacționa cu măsuri similare, afectând exporturile europene și americane – în special în sectoare precum auto, farmaceutic și bunuri de lux. Analiștii atrag atenția că o astfel de strategie ar putea împinge China și India mai aproape de Rusia, contracarând obiectivul inițial al Washingtonului și Bruxellesului. În interiorul UE, propunerea riscă să genereze diviziuni între statele membre, unele economii fiind puternic dependente de importurile din Asia.
Ionuț Moșteanu s-a întâlnit cu experții americani pe care Diana Buzoianu îi desființa acum un an
Diana Buzoianu: Heritage Foundation e un think-tank ultra-conservator Actualul ministru al Mediului, Diana Buzoianu, râdea anul trecut pe Facebook de Nicolae Ciucă, după ce fostul șef al Senatului susținea că marele eveniment al vieții sale a fost întâlnirea cu o delegație a Heritage Foundation, relatează Gândul. Apoi, ministrul a ținut să precizeze ce părere are despre această fundație. „Heritage Foundation e un think thank ultra-conservator care tocmai a lansat un plan cu un manual de cum conservatorii să acapareze cam toate instituțiile din executiv și să încalce drepturi fundamentale ale americanilor”. Ionuț Moșteanu: Le mulțumesc reprezentanților americani Cu toate obiecțiile colegei sale de partid și de guvern, Ionuț Moșteanu i-a primit cu brațele deschise pe experții de la Heritage Foundation. Potrivit ministrului Apărării, discuțiile s-au concentrat pe importanța prezenței forțelor americane în România și pe flancul estic al NATO, principalele provocări de securitate din regiunea Mării Negre, dar și pe evoluțiile mediului strategic euroatlantic. „Am vorbit despre parteneriatul strategic româno-american, despre prezența forțelor americane în România și la Marea Neagră și provocările de securitate din regiune și rolul nostru pe flancul estic al NATO. Le mulțumesc reprezentanților americani apropiați de administrația președintelui SUA, Donald Trump, pentru interes și sunt sigur că vom continua să lucrăm împreună pentru o Europă mai sigură”, a menționat Moșteanu. The Heritage Foundation este considerată cea mai influentă fundație republicană. Aceasta și-a câștigat renumele în perioada președintelui Ronald Reagan, căruia i-a furnizat multe din ideile care au dus la sfârșitul Războiului Rece. În 2016, experții republicani au elaborat un plan și pentru Donald Trump. „Atât de aberant e acel plan și atât de controversat încât până și Trump a fost nevoit să se delimiteze de el și să spună că nu are de gând să îl citească (mă rog, planul e scris de foști oameni din echipa lui care au lucrat cu el în administrația prezidențială, dar na, și-a dat seama că e prea mult chiar și pentru el să spună public că va susține acest plan)”, mai scria actualul ministru al Mediului, Diana Buzoianu în 2024.
SUA încheie cooperarea cu statele europene pentru combaterea știrilor false provenite din state ostile
Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a informat țările europene că Washingtonul reziliază memorandumurile de înțelegere semnate anul trecut sub administrația Biden, care urmăreau să combată dezinformările puse la cale de unele state ostile. Această măsură vine în contextul în care administrația Trump a desființat agențiile guvernamentale care urmăreau să protejeze integritatea alegerilor din SUA și să combată influența străină în țară și în străinătate, potrivit Financial Times. Statele considerate ostile și care folosesc instrumente de dezinformare sunt Rusia, China și Iran. Războiul informațional, o realitate a timpurilor noastre Memorandumurile făceau parte dintr-o inițiativă condusă de Global Engagement Center (GEC), aceasta fiind o structură a Departamentului de Stat care se ocupa de combaterea dezinformării răspândite în străinătate de adversarii SUA și de grupurile teroriste. James Rubin, cel care a ocupat funcția de director al centrului până în decembrie anul trecut, a descris această măsură ca fiind un „act unilateral de dezarmare” în războiul informațional cu Rusia și China. „Războiul informațional este o realitate a timpurilor noastre, iar inteligența artificială nu va face decât să multiplice riscurile asociate acestuia”, a afirmat Rubin. James Rubin a estimat că aproximativ 22 de țări din Europa și Africa au semnat acorduri cu SUA în cursul anului trecut. Acestea făceau parte din cadrul administrației Biden de a combate manipularea venită din partea statelor străine. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, Rusia a dus o campanie agresivă de dezinformare pentru a semăna haos și a submina sprijinul acordat Ucrainei de către Occident.
Germania revendică acordul UE-Mercosur în fața dependenței de China și a schimbării de direcție a SUA
„Pentru securitatea și competitivitatea noastră, trebuie să fie o prioritate diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime și comerciale. De aceea avem nevoie de mai multe acorduri comerciale, precum cel cu țările din Mercosur”, a declarat Merz în cadrul conferinței anuale a ambasadorilor germani, desfășurată la Berlin, scrie EFE. „Ca țară săracă în materii prime, ca țară exportatoare, ca țară industrializată la nivel mondial, nu ne putem permite să rămânem pe margine”, a adăugat cancelarul, avertizând totodată asupra unor eventuale dependențe comerciale față de China, unul dintre principalii parteneri comerciali ai Germaniei. „Dependențele ne fac vulnerabili la șantaje. Mai ales China a arătat recent că este dispusă să valorifice politic relațiile comerciale”, a adăugat Merz, menționând că țara sa caută, „acolo unde este posibil”, cooperarea cu Beijingul, în special „în chestiuni precum politica climatică sau crizele globale”. Pe de altă parte, Merz a arătat că, în timp ce Statele Unite și-au „reevaluat interesele” sub mandatul lui Donald Trump, China a devenit o țară cu care rivalitatea sistemică este în creștere – două circumstanțe care invită la consolidarea alianțelor europene și germane cu alți actori internaționali. Merz și-a prezentat, de asemenea, intenția de a întreprinde vizite la partenerii transatlantici pentru a transmite „un semnal” cu privire la parteneriatele strategice de care, în opinia sa, Germania și Europa au nevoie într-o lume caracterizată, printre altele, de conflicte precum războiul Rusiei împotriva Ucrainei și confruntarea dintre democrațiile liberale și regimurile autocratice. Zone de influență rusești și chineze în Europa În acest sens, cancelarul german a subliniat sprijinul țării sale pentru apărarea Ucrainei, întrucât Kievul apără, de asemenea, „libertatea” în restul Europei. El a avertizat că atât Rusia, cât și China încearcă în prezent să-și asigure „zone de influență” în sud-estul Europei și în alte părți ale continentului. La rândul său, Johann Wadephul, ministrul german de Externe, a subliniat în fața ambasadorilor că în „Ucraina se decide viitorul Europei”. „Acolo se va vedea dacă pe continentul european granițele pot fi schimbate prin forță”, a afirmat șeful diplomației germane, a cărui intervenție s-a aliniat ideilor de politică externă exprimate de Merz. Wadephul a avertizat că ordinea internațională postbelică se află în prezent într-o fază de dezintegrare, cu puteri mondiale precum Statele Unite și China, care sunt din ce în ce mai confruntate. În fața acestei realități, atât Merz, cât și Wadephul au subliniat în fața responsabililor celor 230 de reprezentanțe germane din străinătate că acțiunea externă a Germaniei servește „păcii, libertății și bunăstării”.