Performanță medicală: un american trăiește de peste șase luni cu un rinichi de porc modificat genetic
Un bărbat de 67 de ani din Statele Unite este în viață la mai bine de șase luni după ce a primit un rinichi provenit de la un porc modificat genetic. Este cea mai lungă perioadă în care un organ de porc a supraviețuit într-un organism uman. Cercetătorii consideră rezultatul un caz de referință pentru xenotransplant — procesul de transplantare a organelor de la animale la oameni, scrie Nature. Beneficiarul, Tim Andrews, suferea de boală renală în stadiu terminal și făcea dializă de peste doi ani înainte de operația din ianuarie. De atunci, el nu a mai avut nevoie de dializă. Rinichii modificați genetic au fost furnizați de compania de biotehnologie eGenesis din Cambridge, Massachusetts, în cadrul unor proceduri realizate pe criterii compasionale pentru trei pacienți. „Primele șase luni reprezintă perioada cu cel mai mare risc pentru pacient și pentru transplant”, a explicat Wayne Hawthorne, chirurg de transplant la Universitatea din Sydney. El a adăugat că atingerea acestui prag „înseamnă că lucrurile au mers extrem de bine” și că 12 luni ar fi un alt reper important, cu un „rezultat pe termen lung fantastic”. Anterior, recordul era deținut de o femeie americană de 53 de ani, Towana Looney, care a trăit patru luni și nouă zile cu un rinichi de porc funcțional, însă organul i-a fost îndepărtat după ce sistemul imunitar a început să îl respingă. Rinichiul primit de Andrews provenea de la un porc cu trei tipuri de modificări genetice: eliminarea a trei antigene pentru a preveni respingerea organului, adăugarea a șapte gene umane pentru reducerea inflamației și a riscului de complicații hemoragice, precum și dezactivarea retrovirusurilor prezente în genomul porcin.
SUA îndeamnă Europa să nu mai cumpere petrol și gaze rusești
Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că este pregătit să înceapă o „a doua fază” de sancțiuni împotriva Rusiei. Wright a spus că Washingtonul ar acționa mai agresiv dacă țările europene ar reduce legăturile energetice cu Moscova și ar cumpăra în schimb gaze naturale lichefiate (LNG) și combustibil american. „Dacă europenii ar trasa o linie și ar spune: «Nu vom mai cumpăra gaze rusești, nu vom mai cumpăra petrol rusesc.» Ar avea asta un impact pozitiv asupra faptului că SUA ar acționa mai agresiv în privința sancțiunilor? Absolut,” a spus Wright, scrie The Kyiv Independent. Secretarul a adăugat că o astfel de schimbare ar respecta un acord comercial SUA-UE, conform căruia Europa trebuie să achiziționeze resurse energetice americane în valoare de 750 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2028. „Rusia își finanțează mașina de război din exporturile de petrol și gaze naturale, iar dacă opriți achizițiile europene, le scade fluxul de bani,” a explicat el. Declarațiile vin în contextul în care Uniunea Europeană se mișcă pentru a-și reduce dependența de combustibilii fosili ruși, care continuă să finanțeze efortul de război al Kremlinului. În 2024, blocul a importat 52 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc și 13 milioane de tone de țiței, în ciuda angajamentelor de a diversifica sursele de aprovizionare. Bruxelles-ul a propus în iunie o interdicție legal obligatorie privind toate importurile de combustibili fosili din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Legislatorii analizează posibilitatea unei eliminări accelerate începând din ianuarie 2027, deși Ungaria și Slovacia au avertizat asupra consecințelor economice. În ciuda retoricii puternice, administrația Trump a impus până acum doar sancțiuni limitate Moscovei și, în unele cazuri, a relaxat restricțiile anterior aplicate.
Trump cere companiilor străine să angajeze și să instruiască americani, după raidul de la fabrica Hyundai
Coreea de Sud se pregătește să repatrieze aproximativ 300 de cetățeni sud-coreeni reținuți în urma raidului din Ellabell, Georgia. Agenții federali americani au arestat joi circa 475 de muncitori la fabrica de baterii auto Hyundai. „În urma operațiunii de aplicare a legii imigrației la fabrica Hyundai Battery din Georgia, fac apel către toate companiile străine care investesc în Statele Unite să respecte legile de imigrație ale națiunii noastre”, a scris Trump pe Truth Social, potrivit Reuters. „Investițiile voastre sunt binevenite și vă încurajăm să aduceți legal oameni foarte inteligenți, cu mare talent tehnic, pentru a construi produse de clasă mondială, iar noi vom face rapid și legal posibil acest lucru. Ceea ce cerem în schimb este să angajați și să pregătiți muncitori americani”, a adăugat președintele SUA. Trump a publicat mesajul la scurt timp după ce le-a spus reporterilor că va analiza situația, subliniind că incidentul nu i-a afectat relația cu Coreea de Sud. Guvernul sud-coreean și-a exprimat regretul față de arestări și față de difuzarea imaginilor din timpul operațiunii, în care muncitorii încătușați au fost ridicați de forțele americane.
Ministrul de Externe al Coreei de Sud ar putea merge în SUA după reținerea a sute de persoane la o fabrică Hyundai
Ministrul coreean de Externe, Cho Hyun, a prezidat sâmbătă, la Seul, o ședință de urgență, după ce agenți federali americani au efectuat un raid la un șantier pentru o fabrică de baterii destinate vehiculelor electrice, în apropiere de Savannah, statul Georgia. „Președintele a subliniat că activitățile economice ale companiilor noastre care investesc în Statele Unite nu trebuie să fie afectate în mod nedrept în cadrul acțiunilor de aplicare a legii americane”, a spus Cho la începutul ședinței. „Vom analiza cu promptitudine trimiterea unui oficial de rang înalt la fața locului, inclusiv deplasarea mea la Washington pentru consultări cu administrația americană, dacă va fi necesar”. Operațiunea a făcut parte dintr-o anchetă de mai multe luni privind practicile de angajare și a fost catalogată drept cea mai amplă intervenție desfășurată vreodată într-un singur loc de către brațul de investigații al Departamentului pentru Securitate Internă. Raidul se înscrie în campania mai amplă a administrației Trump, care a promis cea mai mare acțiune de expulzare din istoria SUA. Cei găsiți că munceau ilegal au fost predați Serviciului de Imigrație și Vamă (ICE) pentru a fi supuși procedurilor de expulzare. Coreea de Sud a devenit în ultimii ani un investitor de prim rang în Statele Unite, impulsionată de recenta înțelegere comercială bilaterală. Acordul prevede un fond de 350 de miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor sud-coreene pe piața americană, dintre care 150 de miliarde sunt destinate industriei navale. În plus, firmele private s-au angajat să investească direct alte 150 de miliarde de dolari, promisiune anunțată luna trecută, în timpul primei întâlniri la nivel înalt dintre președintele Lee Jae Myung și președintele Donald Trump. Raidul federal a avut loc la HL-GA Battery Co., un joint venture dintre Hyundai și LG.
Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru: Nu am văzut un document scris care să asocieze anularea alegerilor din 6 decembrie cu scoaterea României din programul american de scutire de vize
Prezent la emisiunea Insider Politic de pe Prima TV, ambasadorul României, Andrei Muraru, a declarat că nu există o conexiune între anularea alegerilor și scoaterea României din programul „Visa Waiver”, care elimina obligativitatea vizei pentru români, la călătoria în SUA. Mai mult decât atât, Andrei Muraru consideră că atât fostul premier Victor Ponta, cât și George Simion, liderul celui mai important partid din Opoziție, au adus prejudicii „profunde României, pentru că în alt context și în alte timpuri, acțiunea lor s-ar fi numit simplu: trădare de țară”. „Mi se pare că Simion este unul dintre puținii lideri politic care încearcă să intuiască cum funcționează grupul d elobby politic american” Întrebat cum este perceput George Simion în America, Andrei Muraru a răspuns: „Cred că George Simion a reușit să ajungă în anumite cercuri ale mișcării conservatoarea Make America Great Again, pe baza unor contracte de lobby, dintre care unul a fost devoalat de presa românească. Contractul este înregistrat în administrația fiscală americană. S-ar putea ca, la sfârșitul anului, să vedem toate datele, pentru că obligația acestor prestatori de lobby este să comunice toate contractile pe care le-au avut cu oficialii americani. Dar mi se pare că domnul Simion este unul dintre puținii politicieni din România care încearcă să intuiască cum funcționează acest grup de lobby politic American, spre deosebire de mulți alți lideri mainstream din România, pe care nu i-am văzut la Washington de un an – un an și jumătate și cred că acest lucru ține de abilitatea fiecăruia de a dezvolta un anumit tip de relații, de interesul fiecăruia”. „Nu am văzut niciun document. Acești doi domni au adus prejudicii profunde României” Despre o anumită legătură între momentul anulării alegerilor și anularea vizelor pentru România, Andrei Muraru a spus: „Intuiția te poate duce către această concluzie, însă eu, personal (spun asta cu foarte multă responsabilitate), nu doar că nu am văzut niciun document scris care să asocieze anularea alegerilor din 6 decembrie cu scoaterea României din programul american de scutire de vize, ba mai mult, în nicio întâlnire pe care am avut-o, fie că vorbim de fosta administrație, fie că vorbim de actuala administrație, nimeni nu ar fi fost stânjenit să-ți spună lucrurile verde-n față, nimeni nu a comunicat acest lucru în spatele ușilor închise, cum nu a comunicat în spațiul public și ar fi putut s-o facă, deci aș fi mai degrabă rezervat cu privire la această concluzie. (…) Dacă acești doi oficiali români vin și spun că în România s-a dat o lovitură de stat, în mod evident că un oficial american, oricare ar fi el, ar fi cel puțin debusolat în fața tezelor unui ambsador vs. în fața tezelor acestor doi domni”, a comentat Muraru.
Șeful ONU: Cheltuielile mai mari pentru apărare sunt inutile fără ajutor climatic
Cheltuielile mai mari pentru apărare vor fi inutile dacă guvernele occidentale nu abordează și criza climatică din țările sărace, a avertizat șeful demisionar al programului ONU pentru dezvoltare internațională, scrie The Guardian. „Cu cât vă restrângeți mai mult capacitatea de acțiune concentrându-vă doar pe ceea ce se întâmplă în interiorul țării, cu atât deveniți mai vulnerabili”, a declarat Achim Steiner, care și-a încheiat recent cel de-al doilea mandat ca administrator al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), instituție ce gestionează ajutorul extern și programele de reducere a sărăciei. „Această vulnerabilitate se poate transforma foarte repede într-un scenariu real de criză”. „Nu mai poți coopera cu state de care depinzi pentru a rezolva probleme” Multe state, inclusiv SUA, Marea Britanie și unele țări membre ale UE, își cresc bugetele pentru apărare, dar reduc drastic cheltuielile pentru ajutorul internațional. Steiner a spus că această abordare este lipsită de viziune. „Cu cât reducem finanțarea (pentru ajutor și cooperare cu țările în curs de dezvoltare), cu atât pierdem mai mult capacitatea de a acționa”, a afirmat el. „Se pierde controlul, pentru că nu mai poți coopera cu state de care depinzi pentru a rezolva probleme (precum criza climatică). Îți limitezi propria capacitate de a crea o economie națională mai rezilientă, într-o lume interconectată”. „Cel mai mare risc sunt terorismul cibernetic și următoarea pandemie” Criza climatică riscă să scape de sub control dacă statele nu își recunosc obligațiile internaționale, a avertizat el. „Cel mai mare risc nu este neapărat amenințarea teritorială a armatei unei țări vecine, deși aceasta va rămâne mereu o posibilă primejdie”, a spus Steiner. „Este vorba de terorismul cibernetic, de următoarea pandemie pentru care nu suntem pregătiți și, cu siguranță, de efectul de domino al schimbărilor climatice scăpate de sub control”. Guvernele ar trebui să planifice pe termen mediu și lung, considerând cheltuielile pentru finanțarea climatică destinată celor mai sărace țări, precum și pentru dezvoltare și cooperare cu lumea în curs de dezvoltare, ca parte a acestui efort. Poate chiar incluzându-le, sau asociindu-le, bugetelor de apărare. „O asemenea perspectivă asupra securității ar putea face mult mai justificabil faptul că avem o direcție de apărare și descurajare în care investim, dar și o direcție de dezvoltare și reziliență, care prin definiție trebuie să aibă o componentă internațională puternică. Iar ambele sunt, în cele din urmă, parte integrantă a unei strategii naționale de securitate”, a spus Steiner.
Un fost lider republican în Senatul SUA avertizează: Trump este președinte în cea mai periculoasă perioadă de după Al Doilea Război Mondial
Numind-o „cea mai periculoasă perioadă de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial”, McConnell a criticat deschis obsesia administrației Trump pentru taxele comerciale, pe care le-a comparat cu politicile izolaționiste ale SUA din anii 1930, care, potrivit istoricilor, au deschis calea către conflict. McConnell a declarat, în cadrul interviului, că s-a concentrat pe „apărare și politică externă” în lunile de când s-a întors în Senat și că a devenit îngrijorat de direcția în care, în opinia sa, politicile comerciale ale lui Trump sub sloganul MAGA conduceau lumea, scrie The Guardian. „Există anumite similitudini în acest moment cu anii ’30”, a spus el. „[Președintele de atunci] Herbert Hoover a semnat legea tarifară Smoot-Hawley în 1930, despre care istoricii și economiștii cred că a dus la o «depresie» la nivel mondial. Cei care erau total nerăbdători să se țină departe de tot ce se întâmpla în Europa erau numiți „America First”. Vi se pare familiar? Deci, ce avem astăzi? Coreea de Nord, China, Rusia, Iranul și aliații Iranului. Sunt țări foarte diferite, dar au un lucru în comun: ne urăsc”, a mai spus McConnell. Critici indirecte la adresa lui Trump În cadrul interviului, McConnell a menționat, indirect, și eșecul lui Trump de a gestiona în mod eficient invazia Rusiei în Ucraina. „În ceea ce privește Ucraina, ceea ce trebuie să facem este să evităm titlul de la sfârșitul războiului, «Rusia câștigă, America pierde». Acest lucru are implicații enorme la nivel mondial”, a subliniat acesta. El a refuzat să răspundă la întrebarea dacă crede că SUA se află într-o poziție mai bună acum decât înainte de era Trump. „Nu sunt sigur că a trecut suficient timp pentru a începe să evaluez cine a făcut diferența și cine nu”, a spus el. În timpul administrației Biden, McConnell a insistat cu succes ca SUA să trimită mai mult ajutor militar Ucrainei, în ciuda opoziției din partea propriului său partid.
Trump a semnat ordinul prin care redenumește Departamentul Apărării în Departamentul de Război
Ordinul executiv va face ca „Departamentul de Război” să devină titlul secundar, reprezentând o modalitate de a ocoli necesitatea aprobării Congresului pentru a redenumi oficial o agenție federală, a declarat un oficial al administrației. „Am câștigat Primul Război Mondial, am câștigat Al Doilea Război Mondial, am câștigat tot ce a fost înainte și între ele”, a spus Trump la ceremonia semnării. „Apoi am decis să devenim woke și am schimbat numele în Departamentul Apărării”, a adăugat liderul de la Casa Albă, potrivit The Guardian. Administrația a început deja implementarea schimbărilor simbolice: vizitatorii site-ului Pentagonului, defense.gov, sunt acum redirecționați automat către war.gov. Acțiunile militare și redenumirea Pentagonului sunt în contrast cu declarațiile lui Trump, care s-a autointitulat „președintele anti-război”, promițând în campanie să pună capăt conflictelor și să evite războaie noi. Trump a spus, la semnarea decretului, că accentul pus pe forță și comerț a îmbunătățit poziția Americii în lume. Trump a susținut că denumirea originală reflectă mai bine victoriile militare și descrie onest ceea ce face departamentul. Aprobarea Congresului ar fi în cele din urmă necesară pentru orice schimbare permanentă de nume, iar congresmenii Greg Steube din Florida și Mike Lee din Utah, ambii republicani, au introdus deja un proiect de lege pentru a face schimbarea oficială. „Vom trece la ofensivă, nu doar la apărare. Letalitate maximă, nu legalitate timidă. Efect violent, nu corectitudine politică”, a spus secretarul Apărării, Pete Hegseth, în Biroul Oval. „Vom forma războinici, nu doar apărători. Așa că acest Departament de Război, domnule președinte, e dovada că America s-a întors”.
Secretarul american al Sănătății vrea să declare că Tylenolul în sarcină provoacă autism
Raportul, așteptat în această lună de la Departamentul Sănătății, va sugera că nivelurile scăzute de folat și Tylenolul luat în timpul sarcinii ar putea cauza autism. Kennedy va propune și că acidul folinic poate trata simptomele autismului la unele persoane. Anunțul a provocat panică pe piață – acțiunile Kenvue, producătorul Tylenolului, au scăzut cu 14% imediat după publicarea informației. Medicamentul, al cărui ingredient activ este acetaminofenul, este folosit pe scară largă de femeile însărcinate pentru durere și febră. Kenvue a declarat că nu crede în existența unei legături cauzale între Tylenol și autism, subliniind că FDA și principalele organizații medicale confirmă siguranța acetaminofenului în timpul sarcinii. Controversa nu este nouă În decembrie 2023, un judecător federal american a respins sute de procese care susțineau că Tylenolul provoacă autism, după ce a stabilit că martorii experți nu aveau dovezi științifice pentru afirmații. Toate cazurile au fost respinse în instanța federală în august anul trecut. Studiile științifice sunt contradictorii. Un studiu din august a găsit dovezi ale unei asocieri între acetaminofen și tulburări de dezvoltare neurologică, recomandând prudență. Însă un studiu din 2024 din Journal of the American Medical Association, care a analizat 2,4 milioane de copii din Suedia, nu a găsit nicio legătură cauzală. „Nu există dovezi clare care să demonstreze o relație directă între utilizarea prudentă a acetaminofenului în timpul sarcinii și problemele de dezvoltare fetală”, a declarat Christopher Zahn de la Colegiul American de Obstetricieni și Ginecologi. Experții subliniază că autismul este foarte greu de asociat cu o singură cauză. Children’s Health Defense, grupul anti-vaccinare condus anterior de Kennedy, a promovat intens această teorie pe rețelele sociale în ultimele săptămâni.
Ambasadorul SUA la Ierusalim, Mike Huckabee: America și Israel sunt legate prin acest război
Ambasadorul Statelor Unite în Israel, Mike Huckabee, a afirmat că relația dintre Washington și Ierusalim are o bază profundă, construită pe valori comune și pe tragediile împărtășite în războiul declanșat de Hamas în 2023. „Suntem conectați la Israel prin acest război, pentru că nu doar Israelul a fost atacat, ci și americanii”, a spus Huckabee. În interviul acordat NBC News, Huckabee, un pastor baptist de 70 de ani și fost guvernator al statului Arkansas, a subliniat că vede misiunea sa diplomatică drept parte dintr-o lucrare spirituală. De la instalarea sa în funcție, pozițiile sale au fost apropiate de cele ale guvernului condus de Benjamin Netanyahu, în timp ce președintele Donald Trump a oscilat între sprijin ferm pentru Israel și apeluri la încheierea conflictului. Declarațiile vin pe fondul criticilor internaționale legate de foametea din Gaza. Deși organizațiile umanitare și experții ONU au confirmat existența unei crize grave, Huckabee a spus că este „o greșeală” să fie acuzat Israelul de foamete în masă. „Ostaticii din Gaza sunt cei care mor de foame și cred că ar trebui să existe mai multă atenție asupra lor”, a adăugat ambasadorul.