FT: Statele Unite vor reduce programele de asistență militară pentru țările NATO vecine cu Rusia
Săptămâna trecută, oficialii Pentagonului au informat diplomații europeni că Statele Unite nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a armatelor din țările est-europene care s-ar afla în prima linie a oricărui eventual conflict cu Rusia, au declarat, pentru Financial Times (FT), persoane familiarizate cu acest subiect. Potrivit unei surse de la Casa Albă, această decizie vine în contextul eforturilor președintelui Donald Trump de a „reevalua și realinia” ajutorul extern și corespunde unui decret prezidențial emis în prima sa zi de mandat, relevă sursa citată. Cheltuielile pentru programul Pentagonului intră sub incidența unei autorități cunoscute sub numele de secțiunea 333 și trebuie aprobate de Congresul SUA. Cu toate acestea, administrația Trump nu a solicitat fonduri suplimentare, iar cele deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie a anului viitor. Care erau principalii beneficiari ai programului Programul Pentagonului a alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa în anii 2018-2022, adică 29% din cheltuielile globale ale secțiunii 333, potrivit Oficiului de Responsabilitate al Guvernului SUA. Printre principalii beneficiari se numără Estonia, Letonia și Lituania. Toate cele trei state au granițe terestre cu Rusia, iar de la începutul invaziei în Ucraina, regiunea a fost supusă unor atacuri atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii critice din Marea Baltică, atacuri cibernetice și sabotaje. Din acest motiv, cele trei țări au luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și securitatea. Măsura Pentagonului, notează FT, pare să aibă scopul de a încuraja țările europene mai bogate să contribuie mai mult la asistența în materie de securitate acordată statelor din prima linie, potrivit unui oficial european. Oficialii europeni, îngrijorați Oficialii europeni au fost surprinși de măsură, însă își exprimă și îngrijorarea și incertitudinea în privința impactului aplicării acesteia. „Dacă vor fi brutali, atunci vor exista implicații majore”, a declarat unul dintre diplomați, adăugând că NATO va fi cu siguranță afectată, deoarece o parte din finanțare era direcționată prin intermediul alianței. Programul separat al SUA de finanțare militară externă, care oferă finanțare țărilor pentru achiziționarea de echipamente costisitoare – avioane de luptă, nave și tancuri – nu va fi afectată de cea mai recentă decizie. În prima parte a acestui an, Washingtonul a oprit brusc livrările de muniții și mai multe arme de mare valoare destinate Ucrainei, pe fondul unei revizuiri care a ridicat îngrijorări cu privire la propriile stocuri ale SUA. Ulterior, Trump a ordonat reluarea acestor livrări.
Administrația Trump cere Curții Supreme să intervină rapid în disputa privind tarifele comerciale
Administrația Trump a înaintat Curții Supreme o petiție prin care solicită o decizie rapidă asupra legalității tarifelor comerciale adoptate în ultimele luni, după ce Curtea de Apel pentru Circuitul Federal a decis, cu 7 voturi la 4, că majoritatea acestor taxe sunt ilegale, potrivit AP. Deși instanța de apel a permis menținerea tarifelor până la o decizie finală, guvernul a cerut intervenția urgentă a judecătorilor supremi, argumentând că „miza nu a fost niciodată mai mare”. Administrația susține că hotărârea curții de apel aruncă „o umbră de incertitudine” asupra acordurilor comerciale deja negociate și a celor aflate în desfășurare. Tarifele impuse de Trump, justificate prin declararea unor situații de urgență națională și aplicate inclusiv importurilor din Canada, China și Mexic au generat tensiuni pe piețele internaționale, nemulțumiri în rândul aliaților și îngrijorări privind creșterea prețurilor și încetinirea economiei. În același timp, administrația a raportat încasări de 159 de miliarde de dolari din aceste taxe până la sfârșitul lunii august, de peste două ori mai mari față de anul precedent. Un avocat al micilor afaceri afectate, Jeffrey Schwab de la Liberty Justice Center, a salutat decizia instanței de apel și a subliniat că tarifele „ilegale” le amenință supraviețuirea. „Sperăm la o soluție rapidă în acest caz pentru clienții noștri”, a spus el.
Le Monde: Neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare /Intervenționismul lui Trump semnalează tendințe autoritariste
Intervenționismul accentuat al Administrației Donald Trump în mediile de afaceri americane evidențiază apariția capitalismului post-neoliberal, ceea ce ar putea însemna revenirea statului la un proiect autoritarist, comentează cotidianul francez Le Monde, observând și perturbarea echilibrului instituțional și a relațiilor comerciale cu partenerii Statelor Unite. ”În fiecare săptămână, Donald Trump demontează ceea ce reprezentau, după al II-lea Război Mondial, forța și singularitatea democrației americane. Insultă aliații istorici, începând cu europenii, și le întinde mâna foștilor inamici ai Statelor Unite. Încalcă independența instituțiilor și distruge echilibrul puterilor. În economie, instrumentalizează schimburile comerciale pentru a putea obține taxe vamale de la parteneri. Într-o confuzie brutală și oportunistă, Trump se amestecă în activitățile companiilor într-un mod pe care predecesorii săi nu îndrăzneau să îl aplice”, scrie Marie Charrel, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde. Trump intervine direct în activitățile economice Pe 22 august, Trump a anunțat că Statele Unite vor avea o participație de 10% din compania Intel, care fabrică microprocesoare, după ce, printr-o altă tranzacție, Washingtonul a devenit principalul acționar în grupul MP Materials, ce exploatează minerale rare. Pe 26 august, secretarul american al Comerțului, Howard Lutnik, a sugerat manevre similare în companii din industria apărării. ”Sigur că tendințele de acest fel existau din perioada Administrației Joe Biden, dar acum apare o certitudine: sub impulsul lui Trump, regimul politic și capitalismul american – două elemente indisociabile – sunt pe cale să se modifice. Dorit Geva, profesor de Științe Politice la Universitatea din Viena, a definit acest moment ca fiind «post-neoliberal». Sensul nu este că neoliberalismul va fi îngropat, ci doar că va fi reconfigurat, cu revenirea la implicarea directă statului, nu doar pentru redistribuirea bunurilor sociale, ci acționând autoritarist, promovând valori conservatoare și etno-naționaliste”, subliniază editorialistul. Populismul autoritarist este un alt element specific noului sistem. Ungaria a fost unul dintre laboratoarele post-neoliberalismului, prin ascensiunea forțelor de extremă-dreapta, conduse de Viktor Orban. Dorin Geva observă tendințe autoritariste și xenofobe în Ungaria, dar și politici nataliste, asociate susținerii consumului privat. Wendy Brown, profesor de Științe Politice la Universitatea Berkley din California, a constatat aceleași specificități în lucrarea ”În ruinele Neoliberalismului. Ascensiunea Politicilor Antidemocratice în Occident” (”In the Ruins of Neoliberalism. The Rise of Antidemocratic Politics in the West”), publicată în 2019. Neoliberalismul nu s-a limitat la politici economice cu elemente precum reducerea reglementărilor, privatizările și fiscalitatea regresivă. În numele libertății individuale, a promovat și un model moral, respingând politicile de redistribuire a resurselor, precum și egalitatea de gen și sprijinul acordat minorităților. Ba chiar a delegitimat ideea de societate, având ca prioritate viața privată și familia. ”Dar, prin aceste idei, neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare, deschizând drumul populismului autoritarist. Iar profesorul Wendy Brown a constatat că, prin destructurarea societății, prin dezindustralizarea care a consolidat solidaritatea sindicală, neoliberalismul a promovat nihilismul politic, manifestat prin furia categoriilor populare față de eșecul politicilor economice, ceea ce a favorizat partidele de stânga antidemocratice”, concluzionează editorialistul Marie Charrel. De altfel, autorul notează că și cotidianul Financial Times a punctat recent, prin vocea editorialistului Gillian Tett, că în Statele Unite se conturează o formă de ”capitalism patriotic”, un model economic specific Chinei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Instabilitatea mondială AFECTEAZĂ semnificativ economia UE/ Specialiștii BCE avertizează asupra impactului în materie de politică monetară
Maduro amenință cu o republică înarmată dacă SUA atacă Venezuela
Liderul venezuelean Nicolás Maduro a avertizat luni că țara sa va răspunde prin „o republică înarmată” dacă forțele Statelor Unite, desfășurate în Caraibe, vor ataca Venezuela. Declarația vine în contextul în care Washingtonul a anunțat extinderea prezenței maritime în zonă pentru a contracara cartelurile latino-americane de droguri. „În fața acestei presiuni militare maxime, am declarat pregătire totală pentru apărarea Venezuelei,” a spus Maduro, calificând desfășurarea militară drept „o amenințare extravagantă, injustificabilă, imorală, absolut criminală și sângeroasă.” SUA au deja două distrugătoare ghidate de tip Aegis USS Gravely și USS Jason Dunham în apele din apropierea Venezuelei, alături de distrugătorul USS Sampson și crucișătorul USS Lake Erie. Pentagonul pregătește suplimentarea dispozitivului cu trei nave de asalt amfibiu, la bordul cărora se află peste 4.000 de marinari și pușcași marini. Administrația președintelui Donald Trump justifică măsura prin necesitatea combaterii traficului de fentanyl și alte droguri, pe care le consideră responsabile pentru violențele din unele orașe americane. În replică, guvernul de la Caracas a mobilizat trupe pe coastă și la frontiera cu Columbia și a chemat populația să se înroleze în milițiile civile. Ministrul venezuelean de externe, Yván Gil, a afirmat că desfășurarea americană se bazează pe „o narațiune falsă”, invocând un raport ONU conform căruia 87% din cocaina columbiană pleacă spre Pacific, iar doar 5% ar tranzita Venezuela.
Marco Rubio anunță închiderea agenției USAID /Am economisit zeci de miliarde de dolari
Agenția americană pentru Dezvoltare Internațională este pe cale să fie desființată (USAID), a anunțat, vineri seară, secretarul de Stat Marco Rubio, precizând că procedurile de închidere vor fi coordonate de Russell Vought, directorul Casei Albe responsabil de Afaceri Bugetare. ”Am glumit cu președintele SUA că aveam patru locuri de muncă. Mi-a spus să îi cedez unul prietenului meu Russell Vought. Începând din ianuarie, am economisit zeci de miliarde de dolari din banii contribuabililor. Iar, prin mutarea unui număr mic de programe-cheie la Departamentul de Stat, USAID este oficial în modul de închidere. Russ este acum la conducere pentru a supraveghea închiderea unei agenții care deraiase de mult timp”, a afirmat Marco Rubio. I joked with @POTUS that I had four jobs. He told me to give one to my friend @RussVought47. So I did. ⁰Since January, we’ve saved the taxpayers tens of billions of dollars. And with a small set of core programs moved over to the State Department, USAID is officially in close… — Secretary Marco Rubio (@SecRubio) August 29, 2025 Russel Vought pledează pentru politicile fiscale radicale aflate în centrul modelului aplicat de Administrația Donald Trump, în scopul întreruperii sau opririi finanțărilor care nu se aliniază agendei președintelui SUA. Agenția americană pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a fost una dintre principalele ținte ale lui Elon Musk și ale Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală. Elon Musk și Donald Trump au acuzat USAID de comiterea unor fraude și de finanțarea unor programe din străinătate care nu prezentau niciun beneficiu pentru cetățenii americani. Mii de angajați ai USAID au fost disponibilizați. Marco Rubio a transferat anumite programe ale USAID la Departamentul de Stat, iar pe 1 iulie a anunțat că agenția și-a încetat activitățile. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Macron cere sancțiuni MASIVE contra Rusiei /„Putin l-a luat în derâdere pe Trump, acest lucru nu poate rămâne fără răspuns”
Financial Times: Noul capitalism patriotic al Americii /Statele Unite tind să adopte un model economic specific Chinei
Administrația Donald Trump tinde să introducă un model economic centralizat în Statele Unite, asemănător cu cel aplicat de China, impunând controale asupra prețurilor și asupra investițiilor, din rațiuni de securitate națională, ceea ce se aseamănă cu doctrina ”capitalismului patriotic”, comentează cotidianul Financial Times. Nu există săptămână în care Howard Lutnick, fostul broker de pe Wall Street devenit secretar al Comerțului, să nu facă declarații surprinzătoare. Marți, Lutnick a fost întrebat despre decizia de a plăti 8,9 miliarde de dolari pentru cumpărarea unei participații de 10% în compania Intel. A sugerat apoi că agențiile guvernamentale ar putea cumpăra acțiuni în grupul Lockheed Martin. Motivul? Lockheed depinde atât de mult de contracte militare încât ”practic este o ramură a Guvernului SUA” – o idee care îi va deruta pe promotorii modelului economiei de piață. Iar, luna trecută, Pentagonul a cheltuit 400 de milioane de dolari pentru a cumpăra 15% din pachetul de acțiuni al firmei MP Materials, specializată în procesarea mineralelor rare. Trump aplică modelul economiei centralizate din rațiuni de siguranță națională ”În țara în care s-ar presupune că ar exista piețe libere, aproape că a fost instituit control asupra prețurilor în sectorul minier. Iar acest lucru ar putea fi contagios”, comentează cotidianul Financial Times, într-un editorial semnat de Gillian Tett. ”Ce ar putea crede investitorii? O lecție evidentă este că Președinția SUA este preocupată profund de securitatea națională, în special de mineralele rare. Nu este nimic surprinzător, ținând cont de dominația exercitată de China asupra magneților destinați echipamentelor civile și militare și de faptul că Beijingul deține 55% din activitățile miniere globale și 70% din cele de procesare. Poate că abordarea este corectă în sectorul magneților. Dar este surprinzătoare tăcerea față de ingerințele lui Trump în sectoare care nu au legătură cu securitatea națională, spre exemplu cel al restaurantelor, mai ales într-un moment în care persoane din mediile de afaceri l-au criticat pe Zohran Mamdani, candidat la postul de primar al orașului New York, pentru evocarea ideii «socialiste» de înființare a unor magazine alimentare municipale”, subliniază editorialistul. ”În urmă cu două decenii, liderii occidentali observau tendința Chinei de a deveni «mai americană», în sensul adoptării principiilor capitaliste, ale economiei de piață. Acum, se pare că Statele Unite devin mai chineze”, concluzionează editorialistul Gillian Tett. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Macron cere sancțiuni MASIVE contra Rusiei /„Putin l-a luat în derâdere pe Trump, acest lucru nu poate rămâne fără răspuns”
Merz nu crede că Putin se va întâlni curând cu Zelenski /Macron salută vizita în Republica Moldova și cere acțiuni pentru apărarea Europei
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a apreciat joi seară, în Franța, că, în contextul bombardamentelor ruse asupra Kievului, nu va exista niciun summit al președinților Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, iar președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru intensificarea acțiunilor de apărare a Europei. Președintele Emmanuel Macron l-a primit joi seară pe cancelarul Friedrich Merz în orășelul Fort Brégançon, înaintea unei reuniuni interguvernamentale franco-germane. ”Împreună, vrem să impulsionăm o dinamică mai puternică pentru Europa, o Europă mai competitivă, mai productivă, cu reglementări mai simple, pentru noi este o agendă centrală. Eu pot spune că în ultimele săptămâni am realizat avansarea convergenței pozițiilor Franței și Germaniei”, a declarat Emmanuel Macron. ”Avem multe activități împreună, am arătat acest lucru în cursul verii, ieri am fost în Republica Moldova pentru a apăra Europa la frontiere, pentru a fi organizate alegeri libere, pentru a fi promovate ideile europene, în fața unor oameni care ne-au impresionat foarte mult. De asemenea, au fost activitățile pe care le-am avut împreună, în august, la Washington. Cred că, în prezent, cuplul franco-german este aliniat perfect pentru a avea o Europă mai puternică la nivel economic, comercial, monetar, dar și pentru a avea o Europă care își menține poziția geopolitică, în conflictul din Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, o Europă care să abordeze provocările, care a decis să se reînarmeze pentru a se proteja”, a subliniat Emmanuel Macron. La rândul său, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat atacurile ruse asupra Kievului și a apreciat că, în acest context, nu va exista curând niciun summit pentru oprirea războiului din Ucraina. ”Vrem să discutăm din nou despre principalele probleme, sunt anumite probleme la care trebuie să găsim soluții împreună. Din păcate, printre acestea se numără războiul Rusiei contra Ucrainei, trebuie să discutăm din nou astăzi despre acest lucru. Este evident că nu va exista nicio întrevedere între președinții Zelenski și Putin, în pofida angajamentului asumat de președinții Trump și Putin”, a declarat Friedrich Merz. Uniunea Europeană i-a cerut președintelui Donald Trump să forțeze Rusia să accepte, prin negocieri, ”o pace corectă” în Ucraina, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, după o discuție cu liderul de la Casa Albă pe tema atacului rus care a vizat reprezentanța UE din Kiev. ”Tocmai am vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele SUA, Donald Trump, ca urmare a atacului masiv care a vizat Kievul, inclusiv reprezentanța UE de acolo. Vladimir Putin trebuie să vină la masa negocierilor. Trebuie să obținem o pace corectă și durabilă, prin garanții de securitate ferme și credibile. (…) Europa va avea o contribuție deplină. Spre exemplu, Instrumentul nostru pentru apărare (SAFE) va fi important pentru consolidarea curajoaselor forțe armate ucrainene”, a subliniat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană a condamnat ferm, joi, atacurile Rusiei asupra reprezentanței europene din Kiev, iar ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații la Bruxelles. Foto: Profimedia Video: DRM News RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Germania i-a identificat pe autorii atacului asupra gazoductului NORD STREAM /Suspiciuni privind implicarea statului ucrainean
Statele Unite aprobă o vânzare de arme de 825 de milioane de dolari către Ucraina
Departamentul de Stat al SUA a anunțat joi că a informat Congresul despre aprobarea unei vânzări de 3.350 de rachete cu muniție de atac cu rază extinsă (ERAM), 3.350 de unități GPS, componente, piese de schimb și suport tehnic pentru Ucraina. În pachet este inclusă și instrucția pentru necesară pentru operarea sistemelor. Costurile achizitiei vor fi suportate de aliați NATO, precum Danemarca, Țările de Jos și Norvegia, dar și prin finanțarea militară externă americană. „Această vânzare va sprijini obiectivele de politică externă și securitate națională ale Statelor Unite prin îmbunătățirea securității unei țări partenere care reprezintă o forță pentru stabilitatea politică și progres economic în Europa”, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat. Decizia vine în contextul intensificării atacurilor rusești asupra Ucrainei, la scurt timp după întâlnirea dintre președintele Donald Trump și Vladimir Putin în Alaska. În decursul nopții de miercuri spre joi, Rusia a atacat Ucraina cu aproximativ 600 de drone, ucigând peste 24 de persoane și rănind peste 62, informează The Kyiv Independent.
Casa Albă încearcă să justifice decizia lui Trump de a demite un oficial din cadrul Fed /Președintele are motivul
Președintele Donald Trump a avut motive întemeiate pentru a o demite pe Lisa Cook, membră a Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale (Fed), a anunțat joi seară Casa Albă, în contextul procedurilor judiciare de contestare a deciziei. Rugată să comenteze dacă nu cumva decizia președintelui Trump de a o demite pe Lisa Cook din Consiliul Rezervei Federale a fost luată doar pe baza unor suspiciuni, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a notat că procedurile de contestare sunt în curs, subliniind însă că există motive întemeiate pentru decizia demiterii. ”Lisa Cook contestă deja, cred că a intentat un proces astăzi. Directorul Agenției Federale pentru Finanțarea Locuințelor, Bill Pulte, a reclamat-o la Departamentul Justiției pentru a fi investigată. Ceea ce voi spune este că a transmis documente pentru a obține credite ipotecare, președintele a văzut despre ce este vorba, are motivul pentru a o demite, l-a prezentat în scrisoarea pe care i-a transmis-o ei și a făcut-o publică. Președintele va continua această luptă”, a subliniat Karoline Leavitt. Lisa Cook, membră a Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale (Fed), a decis să conteste în justiție decizia președintelui Donald Trump de a o demite din funcție. ”Președintele Trump nu are nicio autoritate care să îi permită demiterea Lisei Cook. Încercarea de a o demite din funcție, doar pe baza unei reclamații penale, este lipsită de orice bază concretă și legală. Vom lansa un proces pentru contestarea acestei acțiuni ilegale”, a declarat Abbe David Lowell, unul dintre avocații membrei Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale. Președintele Trump a anunțat, luni seară, demiterea Lisei Cook cu ”efect imediat”, invocând presupuse fraude în contractarea unor credite ipotecare. În replică, Lisa Cook a anunțat că nu poate fi demisă de Donald Trump și nu va demisiona. Până acum, nu a mai existat niciun caz în care președintele Statelor Unite să demită un oficial din Rezerva Federală. În urmă cu câteva luni, Curtea Supremă de Justiție a stabilit că președintele poate demite oficiali din agenții independente, dar a stabilit că Rezerva Federală, instituția bancară din Statele Unite, face excepție. Foto: Profimedia Video: Casa Albă RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Janet Yellen, fost secretar al Trezoreriei, în Financial Times: Atacurile lui Trump asupra Fed amenință CREDIBILITATEA Statelor Unite VIDEO Merz nu crede că Putin se va întâlni curând cu Zelenski /Macron salută vizita în Republica MOLDOVA și cere acțiuni pentru apărarea Europei
Janet Yellen, fost secretar al Trezoreriei, în Financial Times: Atacurile lui Trump asupra Fed amenință credibilitatea Statelor Unite
Atacurile președintelui Donald Trump la adresa oficialilor din cadrul Rezervei Federale (Fed) sunt ”periculoase”, riscând să afecteze credibilitatea Statelor Unite ale Americii pe plan internațional, afirmă Janet Yellen, fost secretar american al Trezoreriei, într-un articol de opinie publicat în cotidianul Financial Times. ”Anunțul președintelui Donald Trump că a demis-o pe Lisa Cook, membră a Consiliului Guvernatorilor Fed, nu este doar ilegal. Este profund periculos. Reprezintă o tentativă directă de politizare a Rezervei Federale, de intimidare a conducerii instituției și de modelare a politicii monetare după placul președintelui. Această acțiune riscă să pună capăt independenței Fed și, prin acest lucru, să afecteze credibilitatea politicii monetare a SUA pe plan intern și în străinătate”, argumentează, în cotidianul Financial Times, Janet Yellen, în prezent analist la Institutul Brookings. Yellen: Trump comite un ”act de intimidare” Janet Yellen notează că Donald Trump încearcă să intimideze conducerea Rezervei Federale, pe fondul refuzului instituției de a reduce dobânda de referință. ”Nu este vorba despre un membru al Consiliului Guvernatorilor Fed. Este un act de intimidare. Prin vizarea Lisei Cook, Trump transmite mesajul că fiecare oficial din cadrul Fed care nu acceptă opiniile președintelui poate deveni următoarea țintă. Amenințările de acest fel ar putea afecta eforturile liderilor Fed de a prezenta publicului evaluări oneste, profesioniste și independente”, subliniază Janet Yellen. ”Dacă piețele financiare vor începe să creadă că Rezerva Federală este ghidată de ordine politice, orice decizie de politică monetară își va pierde credibilitatea, iar așteptările privind inflația ar putea deveni imprevizibile. Acest lucru ar periclita statutul dolarului de monedă de rezervă. Investitorii și aliații vor ajunge la concluzia că Statele Unite nu mai au o bancă centrală independentă. Independența Fed nu este un act de politețe de tip tehnocrat, ci reprezintă fundamentul stabilității economice a Statelor Unite și al rolului țării de lider mondial. Eforturile lui Trump de a distruge această poziție pentru a obține câștiguri personale sunt neraționale, dăunătoare și profund non-americane”, avertizează Janet Yellen. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Opoziția din FRANȚA îl avertizează pe Macron că riscă demiterea dacă nu va numi un premier de stânga /„Se va pune problema”