Merz: „Iranienii sunt, în mod clar mai puternici, decât s-a crezut
„Iranienii negociază, evident, foarte abil. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât s-a crezut. În prezent, nu văd ce strategie de ieșire aleg americanii. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât ne-am așteptat și americanii, evident, nu au o strategie cu adevărat convingătoare în negocieri. O întreagă națiune este umilită de conducerea iraniană, în special de aș numitele Gărzii Revoluționare. Problema cu conflicte este întotdeauna că nu trebuie doar să intri, ci și să și ieși. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak”, a declarat astăzi, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „În acest moment, nu văd ce ieșire strategică vor alege americanii, mai ales că iranienii negociază în mod clar foarte abil — sau foarte abil nu negociază”, a spus el. Merz a declarat că situația complicată din Orientul Mijlociu are acum un puternic efect economic negativ asupra Germaniei. „În acest moment este o situație destul de încâlcită”, a spus Merz. „Și ne costă o sumă mare de bani. Acest conflict, acest război împotriva Iranului, are un impact direct asupra producției noastre economice.” Cancelarul a declarat că Germania își menține oferta de a desfășura dragoare de mine pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz , prin care trece o mare parte din aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, a spus Merz, o condiție prealabilă pentru aceasta era ca ostilitățile să înceteze mai întâi. Declarațiile au fost făcute de cancelar la școala Carolus-Magnus-Gymnasium, care a făcut parte din Ziua Proiectelor UE, în cadrul căreia școlile din Germania organizează evenimente axate pe Uniunea Europeană.
Propunere neașteptată. Ce vrea Iranul pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz-surse
Iranul a propus redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încheierea războiului, amânând în același timp negocierile despre programul nuclear pentru o etapă ulterioară, susține Axios care citează mai multe surse. Propunerea a fost transmisă SUA prin intermediul unor mediatori, inclusiv Pakistan. Sursele anunță că planul urmărește să ocolească dezacordurile privind programul de îmbogățire a uraniului și să obțină un acord rapid, axat pe ridicarea blocadei și restabilirea traficului maritim. Conform propunerii, un armistițiu ar fi prelungit pentru o perioadă lungă de timp sau ar deveni permanent, în timp ce discuțiile nucleare ar putea începe numai după redeschiderea strâmtorii și ridicarea restricțiilor. Un oficial american și câteva surse au declarat că oficialii de la Casa Albă au primit propunerea, dar nu se știe dacă o vor accepta. Președintele SUA, Donald Trump, va organiza luni o întâlnire cu înalți oficiali ai securității naționale pentru a discuta despre impasul în negocieri și despre posibilele măsuri următoare. Trump a declarat că preferă menținerea blocadei navale asupra porturilor iraniene pentru a crește presiunea asupra Teheranului. Eforturile diplomatice s-au intensificat în weekend. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a purtat discuții la Islamabad, Pakistan, și Muscat, Oman. De asemenea, luni el a ajuns la Sankt Petersburg, Rusia, pentru a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin și cu alți înalți oficiali.
Statele Unite permit Venezuelei să plătească onorariile avocaților lui Nicolas Maduro
Potrivit Le Figaro, până acum, administrația americană împiedica statul venezuelean să plătească onorariile avocaților cuplului Maduro, din cauza sancțiunilor internaționale impuse țării. Apărarea lui Maduro și a soției sale a invocat acest aspect pentru a încerca să obțină anularea actului de acuzare, argumentând că interzicerea accesului unui acuzat la un avocat ales de el constituie o încălcare a unui drept garantat de al șaselea amendament al Constituției americane. Însă Departamentul Trezoreriei a eliminat acest obstacol și va autoriza „avocații apărării să primească plăți de la guvernul Venezuelei în anumite condiții”, a scris procurorul din New York, Jay Clayton, judecătorului care se ocupă de caz, Alvin Hellerstein, într-o scrisoare. Potrivit acestuia, apărarea acceptă o concesie și își retrage, deocamdată, cererea de anulare. Prins în 3 ianuarie la Caracas împreună cu soția sa în cadrul unei operațiuni militare spectaculoase a armatei americane, Nicolas Maduro este judecat în Statele Unite pentru patru capete de acuzare, printre care și narcoterorismul. Fostul președinte neagă acuzațiile. Soții Maduro sunt închiși într-o închisoare de maximă siguranță din cartierul Brooklyn din New York.
Macron avertizează că președinții SUA, Rusiei și Chinei se opun cu îndârjire europenilor
„Nu ar trebui să subestimăm că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor. Așadar, acesta este momentul potrivit pentru a ne trezi”, a declarat Macron într-o discuție cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, la Atena, potrivit Politico. „Trebuie să avem mai multă încredere în noi și să venim cu o agendă”, a adăugat el. Macron a mai spus că tensiunile cu Statele Unite ar putea continua și după încheierea mandatului lui Donald Trump. „Este o tendință istorică. Putem colabora cu SUA pe anumite teme și acest lucru are în continuare sens, datorită valorilor comune și legăturilor istorice, dar cred cu tărie că această abordare a SUA va continua”, a afirmat el. El a explicat că, în primul mandat al lui Trump, multe state europene au considerat situația drept una temporară, care nu necesita schimbări majore. „Acum, mulți colegi sunt mai lucizi, pentru că, după atâția ani, spunem: trebuie să reacționăm. Trebuie să acționăm ca europeni, să fim mai uniți, să ne apărăm propriile interese. Pentru mine, aceasta este direcția corectă”, a mai spus acesta. Macron a ajuns la Atena după o reuniune informală a Consiliului European, desfășurată în Cipru. Vizita are loc în contextul în care Grecia și Franța urmează să semneze sâmbătă reînnoirea unui acord bilateral de securitate.
Autoritățile americane le permit lui Maduro și soției sale să își plătească avocații din fonduri venezuelene
Decizia elimină un obstacol care blocase cazul împotriva fostului președinte venezuelean și a soției sale, capturați la începutul lunii ianuarie într-o operațiune a forțelor americane la Caracas și aduși în Statele Unite, scrie Bloomberg. Anterior, autoritățile americane le-au interzis să folosească fonduri ale statului venezuelean pentru apărare, motivând că acest lucru ar submina sancțiunile impuse Venezuelei. Maduro și soția sa au spus că interdicția le încalcă dreptul la un proces corect și au cerut anularea dosarului. La o audiere din martie, judecătorul federal Alvin Hellerstein a pus sub semnul întrebării refuzul procurorilor de a permite plata apărării din fonduri venezuelene, arătând că SUA continuă totuși să aibă relații economice cu Venezuela și că Maduro și soția sa nu se mai află în această țară. Vineri seară, procurorul federal din Manhattan, Jay Clayton, a informat instanța că Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a emis licențe modificate care le permit celor doi să folosească fonduri venezuelene pentru apărare. Odată rezolvată problema finanțării, cuplul a acceptat să-și retragă cererea de clasare a cazului, a declarat Clayton în fața instanței. Procurorii susțin că Maduro a avut un rol central într-o rețea de trafic de cocaină către Statele Unite și că ar fi colaborat cu grupări desemnate de SUA drept organizații teroriste, încercând să se îmbogățească în perioada în care a fost la putere. Maduro și Flores au pledat nevinovați.
Cine conduce cu adevarat Iranul acum
Puterea formală este clară, dar controlul real rămâne neclar Formal, conducerea Republicii Islamice este clară: Mojtaba Khamenei a preluat funcția de lider suprem după uciderea tatălui său, Ali Khamenei, în prima zi a războiului, pe 28 februarie. În sistemul politic iranian, liderul suprem are ultimul cuvânt în privința marilor decizii strategice, de la război și pace până la direcția statului. În practică, însă, situația pare mult mai neclară. Președintele american Donald Trump a descris conducerea Iranului drept „fracturată” și a sugerat că Washingtonul așteaptă ca Teheranul să prezinte o propunere „unitară”. Tema unității a fost invocată și de autoritățile iraniene, care au transmis recent un mesaj pe telefoanele cetățenilor în care afirmau că în Iran „nu există conservatori sau moderați”, ci „o singură națiune, un singur drum”. Un lider suprem invizibil Totuși, noul lider suprem nu a mai fost văzut în public de la preluarea puterii. În afara câtorva declarații scrise, inclusiv una prin care a insistat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, există puține dovezi ale controlului său direct asupra deciziilor de zi cu zi. Oficiali iranieni au recunoscut că Mojtaba Khamenei a fost rănit în primele atacuri, dar au oferit puține detalii. Potrivit unor surse iraniene citate de New York Times, acesta ar fi suferit mai multe răni, inclusiv la nivelul feței, care i-ar îngreuna capacitatea de a vorbi. Absența sa publică este importantă într-un sistem în care autoritatea nu este doar instituțională, ci și simbolică. Ali Khamenei își marca direcția prin discursuri, apariții atent calibrate și intervenții vizibile între facțiunile regimului. Această funcție de semnalizare lipsește acum aproape complet. Diplomația funcționează, dar nu pare să decidă În acest vid de autoritate vizibilă, deciziile par mai puțin centralizate decât înainte de război. Diplomația rămâne, oficial, în sarcina guvernului. Ministrul de Externe Abbas Araghchi continuă să reprezinte Teheranul în discuțiile cu SUA, sub autoritatea președintelui Masoud Pezeshkian. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu pare să stabilească direcția strategică. Mai mult, delegația iraniană este condusă de președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la adevăratul centru de decizie. Rolul lui Araghchi pare mai degrabă operațional decât decisiv. Episodul în care acesta a sugerat că traficul prin Ormuz ar fi fost reluat, pentru ca apoi să retracteze rapid declarația, a arătat cât de limitat este controlul asupra deciziilor militare. Pezeshkian, considerat o figură relativ moderată, s-a aliniat până acum direcției generale a regimului, fără să promoveze o linie proprie. Blocarea celei de-a doua runde de negocieri cu SUA, programată la Islamabad, întărește impresia că sistemul este dispus să mențină canalele diplomatice deschise, dar nu poate sau nu vrea să se angajeze clar într-o direcție. Gardienii Revoluției controlează pârghiile-cheie În același timp, controlul asupra Strâmtorii Ormuz, principala pârghie de presiune a Iranului, se află în mâinile Gardienilor Revoluției, conduși de Ahmad Vahidi, nu ale diplomaților. Acest lucru plasează puterea reală în mâinile unor actori care operează în mare parte în spatele ușilor închise. În ultimele săptămâni, acțiunile militare ale Gardienilor Revoluției, de la impunerea blocadei în Hormuz până la loviturile asupra unor ținte din Golf, par să fi stabilit ritmul crizei. Mesajele politice și diplomatice au venit adesea ulterior, uneori fără coerență deplină. Pe acest fond, Mohammad-Bagher Ghalibaf a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale momentului. Fost comandant al Gardienilor Revoluției și actual președinte al Parlamentului, el s-a implicat în negocieri, a transmis mesaje publice și a încercat uneori să prezinte războiul în termeni pragmatici, nu strict ideologici. Poziția sa rămâne însă delicată. În Parlament și în rețelele conservatoare, opoziția față de negocieri este puternică, iar presa de stat și campaniile publice descriu tot mai des dialogul cu inamicii Iranului drept un semn de slăbiciune. Ghalibaf susține că acționează în acord cu voința lui Mojtaba Khamenei, dar lipsesc dovezile vizibile ale unei coordonări directe. Imaginea de ansamblu este cea a unui sistem care încă funcționează, dar care nu pare condus coerent dintr-un singur centru.
Oana Țoiu și ambasadorul SUA au condus reuniunea Comisiei Fulbright RomâniaSUA. Ce s-a discutat în cadrul întâlnirii
Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat în care precizează că România și Statele Unite își consolidează cooperarea în domeniul educației și cercetării, prin dezvoltarea programelor de schimb și orientarea acestora către sectoare strategice. Reuniune la nivel înalt pentru programul Fulbright Potrivit MAE, ministrul de Externe, Oana Țoiu, și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg, au co-prezidat reuniunea extraordinară a Comisiei Fulbright Româno-Americane. Evenimentul marchează „un nou capitol în relația bilaterală care pune preț pe investiția în studenți, cercetători și profesioniști”. Programul, cu „o istorie de peste 60 de ani în România și peste 3800 de alumni”, rămâne un pilon al Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. MAE evidențiază și impactul asupra beneficiarilor, arătând că aceștia „nu aduc doar cunoștințe, ci o nouă mentalitate care transformă comunități întregi”. Potivit comunicatului, programul Fulbright va pune accent pe „securitatea cibernetică, politicile publice bazate pe date și inovația tehnologică”. În același timp, autoritățile urmăresc crearea „unui parcurs de învățare continuu”, care să conecteze diferitele programe de schimb. Programe relansate și noi inițiative bilaterale MAE mai anunță aprobarea Programului de schimburi România–SUA în baza Mutual Educational and Cultural Exchange Act, care va permite „chiar din această toamnă vizite ale oficialilor din Congresul SUA”. Totodată, a fost relansat programul Future Leaders Exchange Program, destinat elevilor de liceu, ca parte a eforturilor de extindere a cooperării către generațiile tinere. În același comunicat se menționează că partea americană a evidențiat importanța programului Fulbright pentru cooperarea bilaterală, prin „investiția constantă în oameni și educație” și prin consolidarea legăturilor dintre studenți, cercetători și profesori din cele două țări. AUTORUL RECOMANDĂ: PSD anunță că miniștrii săi au demisionat oficial din Guvern: PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, politic sau tehnocrat Ziua în care miniștrii PSD își depun demisiile. Următorul pas al premierului Bolojan, după mesajul de adio adresat social-democraților
WSJ: Cel mai mare proprietar de terenuri din America folosește inteligența artificială pentru a digitaliza pădurea
Weyerhaeuser, adesea citată drept cel mai mare proprietar privat de păduri din America, cu aproape 11 milioane de acri, implementează agresiv inteligența artificială pentru a crea un „geamăn digital” al pădurilor sale. Este vorba de tractoare autonome care tractează copacii tăiați în jurul locurilor de exploatare forestieră. O bază de date care detaliază fiecare copac din pădure. Un ecran care le arată tăietorilor de lemne ce copaci să taie și pe care să îi lase în picioare pentru a maximiza randamentele financiare peste decenii. Compania se îndreaptă către un viitor al exploatării forestiere autonome de înaltă tehnologie pentru a spori eficiența și a dubla profiturile până în 2030, relatează WSJ. Prin combinarea imaginilor din satelit, a fotografiilor cu drone și a LiDAR (tehnologie de senzori bazată pe laser), Weyerhaeuser construiește o reprezentare digitală 3D a întregii sale păduri. Modelele de inteligență artificială analizează aceste date pentru a identifica speciile individuale de copaci, a măsura diametrele și a evalua sănătatea pădurilor. O „bază de date digitală” detaliază chiar și copaci specifici, spunându-le tăietorilor de lemne pe care să îi taie și pe care să îi lase în picioare pentru a maximiza randamentele financiare viitoare. Compania testează tractoare semiautonome (utilaje care tractează copaci doborâți) care utilizează inteligența artificială pentru navigare și cartografierea terenului. Acest lucru ar putea permite în cele din urmă unui operator să gestioneze mai multe utilaje de la distanță. Colaborând cu firme de tehnologie, aceștia dezvoltă asistenți inteligenți artificiali pentru cabinele combinelor de recoltare, care evidențiază anumiți copaci pentru rărire direct pe un ecran digital, asigurându-se că cele mai bune exemplare au suficient spațiu pentru a crește. Dincolo de solul pădurii, inteligența artificială este utilizată pentru a monitoriza echipamentele fabricii, a optimiza rutele camioanelor pentru transportul cherestelei și a calcula ratele de supraviețuire ale puieților din imaginile filmate cu drona. Deși Weyerhaeuser este cel mai mare proprietar de păduri , familia Emmerson (prin Sierra Pacific Industries ) și persoane fizice precum John Malone sau Stan Kroenke tranzacționează adesea titluri de proprietate – devenind cel mai mare proprietar privat de terenuri. Familia Emmerson deține peste 2,4 milioane de acri. Cu toate acestea, inițiativa specifică de „digitalizare a pădurii” prin intermediul inteligenței artificiale este condusă cde Weyerhaeuser, ca parte a strategiei de creștere a profitului de miliarde de dolari.
Valentin Stan: Blocada americană este impusă exclusiv vaselor care pleacă sau se îndreaptă spre Iran pentru a împiedica vânzarea petrolului iranian
Într-o ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, profesorul Valentin Stan a vorbit despre strategia SUA în conflictul cu Iran și care sunt mecanismele de presiune exercitate de către aceștia. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show. Profesorul Valentin Stan a comentat câteva reacții venite din piața politică românească cu privire la acțiunile Statelor Unite. Acesta evidențiază undele de șoc transmise de acțiunile președintelui american Donald Trump. Se remarcă o atitudine critică la adresa acestuia, privind implicarea în conflicte, precum cel cu Iranul, fără o cale de ieșire viabilă. Și ajungem la blocada americană. Un tip de la UDMR, l-am văzut astăzi pe televiziune, nu-i dau numele, mi se pare un om absolut OK. Și a zis: Noi n-o să intrăm așa în situații de astea cum face Trump. Adică te bagi în situații și nu mai știi cum să ieși. Domnul Costin, de la BNS, a zis și el: Cât o să stea Trump la Casa Albă, vor fi mari crize. Deci sindicatele au forță în domeniu. Invitatul explică cum conducerea de la Washington ar avea un plan sigur de a dărâma economic Iranul. Acesta vorbește despre o blocadă prin interceptarea vaselor care transportă petrol din și spre Iran. Scopul acestei măsuri este de a paraliza capacitatea financiară a Teheranului. Asta este harta de la Pete Hegseth, șeful Pentagonului, e din conferința de presă. Am luat-o de acolo, pentru că generalul Keane a venit și a prezentat lucrurile astea. Vedeți că este momentul 14 aprilie, ei au instaurat-o pe 13. Și, de fapt, te rog să observi următorul lucru. Ăsta este punctul, cel mai strâns, între coasta Omanului și coasta Iranului. Cei 33 de kilometri. Dar uite unde e blocada. Unde e linia de blocadă, la mare distanță. Iar astea sunt vasele americane. Iar astea sunt vasele întoarse înapoi în Iran. Sunt vase din flota-fantomă a Iranului, care se află oricum sub sancțiuni. Rubio a ieșit și a spus: Noi aplicăm sancțiunile. S-a terminat cu povestea asta. Toată lumea zice: Ce-i cu blocada asta? Că s-a interpretat greșit blocada. Ce vor să facă americanii? Unde duce asta? Încă o dată, blocada este impusă exclusiv vaselor care vin din Iran sau merg în Iran și care, practic, înlesnesc respirația plămânului gardienilor prin întreaga structură economică pe care o dețin sub control și care este alimentată în felul ăsta. Cum este alimentată? Prin vânzarea petrolului.
Modificare importantă în armata SUA: Vaccinul antigripal nu mai este obligatoriu pentru militari
Pete Hegseth, a declarat că vaccinul antigripal nu va mai fi obligatoriu pentru membrii armatei SUA, potrivit Al Jazeera. Anunțul face parte din strategia Administrației Trump de schimbare a politicii de vaccinare în SUA. Prin intermediul unui videoclip distribuit pe rețelele de socializare marți. Hegseth a transmis că decizia se bazează pe principiile „autonomiei medicale” și ale libertății religioase. „Profităm de acest moment pentru a renunța la orice obligații absurde și exagerate care nu fac decât să slăbească capacitățile noastre de luptă. În acest caz, aceasta include vaccinul antigripal universal și obligația din spatele acestuia. Ideea că un vaccin antigripal trebuie să fie obligatoriu pentru fiecare membru al serviciului militar, peste tot, în orice circumstanță, în orice moment, este pur și simplu prea largă și nerațională”, a spus Hegseth. Administrația Trump a încadrat refuzul vaccinării ca o chestiune personală, anulând unele obligații legale în diferite domenii, inclusiv în ceea ce-i privește pe copii.