Etichetă: sua

Senatorul american Chris Murphy, despre includerea României în Visa Waver: „Facem presiuni asupra administrației pentru a schimba decizia”

Senatorul american, Chris Murphy, a întreprins o vizită la București, sâmbătă, 21 iunie, în care s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, în scopul consolidării relațiilor bilaterale, dar și pentru a discuta aspecte de securitate și sprijinirea Ucrainei în contextul războiului cu Rusia.  Chris Murphy, senator democrat de Conneticut și membru al Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la reședința ambasadorului american la București, că prezența sa, atât la Paris, cât și în țara noastră are în vedere discuții pentru identificarea unor soluții de „a crește capacitatea de producție de apărare în Europa, astfel încât Europa să poată acoperi cât mai mult din gol în cazul în care președintele Donald Trump decide să oprească finanțarea militară” destinată Ucrainei. Oficialul american a precizat că trebuie dezvoltată baza industrială de apărare în cadrul NATO și în cadrul parteneriatului transatlantic ‘Sunt bucuros să aud că există discuții aici în România despre cum se poate face mai multă producție de apărare. Cred că ar util pentru Statele Unite, util pentru Alianță și util pentru Ucraina’, a armat Chris Murphy. „Dacă Putin va decide să se angajeze în provocări dincolo de Ucraina, vom fi  alături de aliații noștri” De asemenea, Chris Murphy a subliniat importanța susținerii Ucrainei și a precizat că parteneriatul dintre SUA și România ‘este mai mare, mai robust, mai important ca oricând‘ și că țara noastră reprezintă o „gazdă excelentă” pentru „contingentul considerabil de soldați americani„. Senatorul american a precizat că acest aspect „trimite un semnal clar (președintelui rus) Vladimir Putin că nu ne vom lăsa intimidați de agresiunea sa, că ne vom asigura că Marea Neagră rămâne deschisă pentru afaceri și că acest lucru trebuie să se întâmple”. Chris Murphy a reiterat angajamentul Statelor Unite de a apăra statele membre NATO: „Dacă Putin va decide să se angajeze în provocări dincolo de Ucraina, vom fi aici să stăm alături de aliații noștri”, a afirmat senatorul democrat. Chris Murphy, despre relațiile SUA-România: „Un parteneriat foarte puternic” În ceea ce privește parteneriatului dintre România și SUA, Murphy a precizat că „toate semnele indică faptul că acesta continuă să fie un parteneriat foarte puternic”.  În acest sens, oficialul american a amintit discuția telefonică „constructivă” dintre Donald Trump și președintele Nicușor Dan. Chris Murphy și-a exprimat încrederea că România va avea curând un guvern și Nicușor Dan va vizita SUA, unde ‘mulți dintre colegii mei (…) vor fi dornici să ajute acest nou guvern în munca noastră de promovare a securității colective și de ajutor în creșterea parteneriatului economic‘. Întrebat despre interesele Statelor la Marea Neagră, senatorul a precizat: ‘Statele Unite au o prezență majoră, o prezență sporită aici în România pentru a ajuta la protejarea Mării Negre și, cel puțin, pentru a continua să impună acordurile ce permit fuxul de cereale din Ucraina’. Oficialul a subliniat, însă, că o prezența americană majoră nu a fost niciodată destinată să fie permanentă și nu va fi permanentă, dar, a continuat acesta:”când Marea Neagră rămâne un teatru de război, trebuie să avem o prezență puternică aici” Senatorul american a precizat că muniția și artileria constituie o urgență militară deoarece ‘SUA nu au capacitatea de a produce atât de mult cât necesită Ucraina și aliații noștri‘. Referitor la includerea României în programul Visa Waver, Chris Murphy a precizat că a fost surprins de decizia președintelui Trump, însă a precizat că această abordare este în conformitate cu strategia actualei administrații privind migrația. Murphy a adăugat că el consideră că țara noastră se califică pentru Visa Waver. „Cu siguranță mă voi întoarce la Washington și voi susține pe lângă colegii mei republicani să ne ajute să facem presiuni asupra administrației pentru a schimba decizia de la începutul acestui an și a restabili capacitatea României de a participa la programul de scutire de viză”, a afirmat senatorul democrat. Senatorul despre o eventuală intervenție militară a SUA împotriva Iranului: „Constituția nu permite președintelui să ia singur decizia” La întrebarea jurnaliștilor cu privire la posibilitate ca Statele Unite să intervină de partea Israelului în războiul cu Iranul, Murphy a subliniat că președintele Trump nu poate adopta măsuri militare în străinătate, fără aprobarea Congresului. „Adesea, atunci când președintele Trump spune că amână o decizie cu două săptămâni, este un semnal că o amână permanent. Așadar, nu știu ce va decide președintele, dar sper că nu ne va trage într-un alt război în Orientul Mijlociu. Nu cred că există sprijin pentru asta în Statele Unite. Totuși, cred că poporul american este obișnuit să primească prognoze destul de optimiste despre cum va decurge acțiunea militară. Și apoi se dovedește că prețul sunt multe vieți americane și mulți bani ai Americii. Așadar, încă o dată, ceea ce este important de știut este că Constituția noastră, de fapt, nu îi permite președintelui să ia decizia singur. Legea spune că trebuie să vină în fața Congresului pentru o autorizație”, a declarat Murphy. FOTO: Profimedia Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele

Bombardiere B-2, capabile să poarte bombe anti-buncăr, au decolat din SUA deasupra Pacificului

Mai multe aeronave militare de tip bombardier B-2 stealth au decolat de la o bază din Statele Unite, cu direcția vest, deasupra Pacificului, în contextul în care Donald Trump cântărește asupra unei intervenții asupra Iranului, au transmis New York Times şi site-uri de supraveghere a zborurilor. Bombardiere de tip B-2 Spirit stealth, singurele capabile să transporte bombe anti-buncăr de tip CBU-57, au decolat de la baza forţelor aeriene Whiteman din Missouri, centrul SUA, şi au fost reperate în largul coastei Californiei, alături de avioane de alimentare, potrivit acestor surse. Nu se cunoaște, la acest momet, care este destinația acestor aeronave, însă acestea s-ar fi îndreptat spre insula Guam, în Pacific, transmite New York Times. Donald Trump, care a declarat că Iranul nu poate dispune de o armă nucleară, revine la Casa Albă sâmbătă după-amiaza, pentru a prezida acolo un nou consiliu de securitate. Liderul american a precizat că în „maxim două săptămâni” va lua o decizie cu privire la o posibilă participare americană la ofensiva israeliană în curs contra Iranului. Casa Albă a refuzat să ofere comentarii cu privire la situație. FOTO: Profimedia Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele

Statele Unite aprobă un nou tratament promițător de prevenire a HIV

Denumit Yeztugo, tratamentul, care constă în două injecții anuale, ar putea revoluționa lupta împotriva HIV și a SIDA prin facilitarea semnificativă a îngrijirii preventive, scrie AFP. Medicamentele pentru prevenirea transmiterii HIV, cunoscute sub denumirea de PrEP, există de peste un deceniu. De obicei, acestea necesită administrarea zilnică a unei pastile. În 2021, US Food and Drug Administration a aprobat primul medicament injectabil pentru acest scop, Apretude de la ViiV Healthcare. Potrivit Gilead, noul tratament va fi acum disponibil pentru „adulți și adolescenți care cântăresc cel puțin 35 kg” și „care au nevoie sau doresc PrEP”. „Aceasta este o zi istorică în lupta împotriva HIV”, a declarat Daniel O’Day, CEO al companiei americane de biotehnologie, într-o declarație care anunță aprobarea. Gilead oferă deja din 2022 un tratament antiretroviral, Sunlenca, dezvoltat din aceeași moleculă, lenacapavir. Medicamentul promite o eficacitate fără precedent și ar putea schimba regulile jocului în lupta împotriva SIDA, potrivit experților. Cu toate acestea, aceste speranțe ar putea fi spulberate de prețul astronomic al tratamentului. Deși compania nu l-a dezvăluit, analiștii estimează că prețul de lansare în Statele Unite ar putea ajunge până la 25.000 de dolari pe an.

Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile familiei occidentale

Summitul Grupului națiunilor puternic industrializate (G7), desfășurat în Canada, a expus diviziunile așa-numitei ”familii occidentale”, notează cotidianul Le Monde, evocând problemele comerciale și divergențele asupra războiului Rusiei cu Ucraina și asupra conflictului dintre Israel și Iran. ”Summitul anual al Grupului G7, derulat în Kananaskis, Canada, a avut ca obiectiv prioritar evitarea rezultatului precedentei reuniuni de pe teritoriul canadian, din 2018, când președintele Donald Trump, aflat atunci la primul mandat, a părăsit furios reuniunea, fără a semna declarația finală. Atunci, Trump a amenințat cu taxe vamale partenerii Statelor Unite, iar pe premierul țării-gazdă, Justin Trudeau, l-a catalogat drept «slab și foarte nesincer»”, comentează cotidianul Le Monde, într-un editorial cu titlul ”La summitul G7, Donald Trump se confruntă cu alți lideri pe tema haosului din lume”. Atmosfera geopolitică este ”mult mai toxică acum” Însă situația geopolitică este mult mai complicată în prezent, ținând cont de o serie de conflicte militare majore și de disputele comerciale. ”Climatul în care s-au reunit liderii primelor șapte economii occidentale (SUA, Canada, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța și Italia) plus Uniunea Europeană este mult mai toxic acum. Au loc două războaie în vecinătatea imediată a țărilor G7: războiul Rusiei în Ucraina și confruntările militare dintre Israel și Iran, care se adaugă războiului din Fâșia Gaza. În plus, taxele vamale americane nu mai sunt o amenințare, ci o realitate, cuantumul fiind în curs de negociere. În acest context, organizatorii au găsit o modalitate eficientă de a evita problema declarației finale: nu va exista deloc”, constată cotidianul Le Monde. Un alt subiect de dispută vizează direct relațiile Canadei cu Statele Unite. Succesorul lui Justin Trudeau, premierul canadian Mark Carney, s-a confruntat cu o situație foarte delicată: a întâmpinat un președinte american care a revendicat Canada pentru a deveni al 51-lea stat american. A fost nevoit să îi transmită lui Trump că teritoriul Canadei nu este de vânzare. Europenii vor să afișeze un front unit și să evite scindarea de SUA Toată lumea știe că acum Trump este mai ofensiv decât în primul mandat. ”În acest context, diviziunile în ceea ce cu greu poate fi numită drept «familia occidentală» sunt evidente. Eforturile țărilor europene vizează evitarea unei rupturi brutale de Statele Unite, mai degrabă decât mascarea dificultății situației. Un summit reușit este, deci, un summit fără drame și fără dispute majore. Limitarea daunelor a devenit un scop în sine. Într-o asemenea atmosferă, prioritatea europenilor este afișarea unui front unit. Iar problema taxelor vamale, care generează haos în comerțul mondial, va face obiectul negocierilor dintre SUA și Uniunea Europeană”, concluzionează cotidianul Le Monde. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist german: Conflictul dintre Israel și Iran este într-un „punct al ESCALADĂRII” /„Își dorește multă lume să fie acum ora diplomației” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Axios.com: Economia SUA stagnează, Fed va menține o linie prudentă în materie de politică monetară

Situația economică a Statelor Unite pare a fi la fel ca acum trei luni, iar perspectivele probabil vor atrage o abordare de prudență din partea Rezervei Federale (Fed) în materie de politică monetară, comentează site-ul Axios.com. De când experții Rezervei Federale (Fed) au revizuit în scădere proiecțiile privind creșterea economică, au apărut o serie de evoluții care influențează politica monetară în următorii anii. ”Cu toate acestea, economia americană și perspectivele de politică monetară revin la situația de acum trei luni. Din acest motiv, este de așteptat ca tonul prudent pe care Fed l-a demonstrat la ultimele sesiuni să continue săptămâna aceasta, în pofida apelurilor președintelui Donald Trump în sensul reducerii masive a dobânzilor”, notează site-ul Axios.com. Urmează decizii ale băncilor centrale la nivel mondial. Banca Japoniei va lua decizia marți, Rezerva Federală din Statele Unite (Fed), miercuri, iar Banca Angliei (BoE), joi. În martie, Comitetul Federal al Piețelor Deschise (FOMC), entitatea decizională a Fed la nivel monetar, a evocat problema incertitudinii economice, în contextul tarifelor comerciale aplicate de Administrația Trump. Acum, tarifele rămân, cu o medie de 10%, la cele mai mari niveluri din ultimele decenii. Rata inflației pare a se apropia de nivelul de 2,0%, iar șomajul se menține la 4,2%. În urmă cu trei luni, persista și incertitudinea asociată planului fiscal al Administrației SUA. Proiectul de lege a trecut de Camera Reprezentanților, iar Senatul ar urma să aprobe o versiune peste câteva zile. Pachetul fiscal conține scăderi imediate de taxe și reduceri ale cheltuielilor guvernamentale pe termen mediu. ”În acest context, oficialii din cadrul Fed probabil vor constata că premisele economice nu s-au modificat, deși s-au redus anumite riscuri pe termen scurt, astfel că nu vor modifica substanțial perspectivele economice”, constată site-ul Axios.com. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist german: Conflictul dintre Israel și Iran este într-un „punct al ESCALADĂRII” /„Își dorește multă lume să fie acum ora diplomației” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

ONU reduce drastic planul de ajutor umanitar din cauza lipsei de fonduri/ Liderii se confruntă cu o situație dificilă, în contextul crizelor mondiale

ONU își reduce drastic planul de ajutor umanitar, lăsând milioane de oameni în dificultate, în contextul reducerilor bugetare fără precedent, inclusiv retragerea Statelor Unite. ONU a aplicat o reducere drastică a ajutorului umanitar în acest an, ca răspuns la „cele mai grave scăderi de finanțare care au lovit vreodată sectorul umanitar”, în special retragerea bruscă a SUA. ONU a anunțat, luni, o revizuire a planului său global de ajutor umanitar pentru acest an. Noul plan de 29 de miliarde de dolari, comparativ cu obiectivul anterior de 44 de miliarde de dolari până în 2025, este așteptat să „prioritizeze excesiv” ajutorul pentru 114 milioane de oameni, potrivit unui comunicat publicat de agenția ONU. Planul inițial era menit să ajute „180 de milioane de persoane vulnerabile”. Conform OCHA (Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare), ONU a reușit să strângă doar 5,6 miliarde de dolari din cele 44 de miliarde de dolari solicitate inițial, adică  13% din total. Între timp, crizele umanitare globale s-au înmulțit: în Sudan, Fâșia Gaza, Republica Democrată Congo, Birmania și Ucraina. Întregul sector umanitar a fost afectat de decizia președintelui american, Donald Trump, de a pune capăt sau de a reduce ajutorul extern al SUA, potrivit cotidianului Sud-Ouest. Washingtonul fusese anterior cel mai mare donator pentru toate formele de asistență pentru dezvoltare, iar aceste măsuri au consecințe semnificative asupra planului ONU. Finanțarea SUA a reprezentat uneori o parte semnificativă din bugetele agențiilor ONU sau ale diferitelor ONG-uri, iar aceste pierderi sunt imposibil de compensat în câteva săptămâni sau chiar luni. Șeful OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a denunțat o decizie care ar putea costa milioane de vieți. Foto: Profimedia Citește și: Macron respinge planul lui Trump de a-l implica pe Putin în negocierile dintre Israel și Iran/ „Nu cred că Rusia poate fi un MEDIATOR” Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele

Băncile centrale ale partenerilor SUA au dubii asupra garanțiilor lichidităților în dolari /Statele din zona euro caută soluții alternative

Băncile centrale din numeroase țări încep să elaboreze planuri de urgență pentru a se proteja de fluctuațiile valorii dolarului american și de lipsa lichidităților, în situația înlocuirii lui Jerome Powell de la conducerea Rezervei Federale (Fed), comentează cotidianul Financial Times. În 1857, Banca Austriei a efectuat un transport special de argint pentru a furniza lichidități. După 30 de ani, la fel a procedat Banca Națională a Franței, aducând aur în contextul crizei financiare care afecta Marea Britanie. ”Oare este necesară asistență financiară similară în secolul 21, sub forma dolarilor? Problema este luată în considerare de băncile centrale ale anumitor țări europene și asiatice, în contextul activării liniilor de urgență pentru finanțarea instituțiilor americane în perioade de turbulențe financiare. Investitorii ar trebui să acorde atenție”, comentează Gillian Tett, în cotidianul Financial Times. Băncile centrale sunt preocupate de abordarea unilaterală a Washingtonului Motivul este că liniile de urgență au fost considerate un pilon central al sistemului financiar mondial în ultimele decenii, permițându-le băncilor centrale din Asia și Europa să aibă acces la dolari americani în perioadele de crize. Însă entitățile bancare din afara Statelor Unite nu pot tipări dolari, astfel că le va fi greu să aibă acces la lichidități de la Rezerva Federală americană (Fed) în perioadele de criză. În acest context, au apărut dubii asupra fiabilității sistemului de siguranță. Administrația Donald Trump pare determinată să reconfigureze ordinea financiară și economică mondială, prin plasarea pe primul loc a intereselor americane. Iar băncile centrale ale partenerilor SUA sunt preocupate de ce se va întâmpla atunci când se va încheia mandatul președintelui Fed, Jerome Powell, în 2026. Fed are acorduri de protecție în materie de lichidități cu băncile centrale din zona euro, Elveția, Japonia, Marea Britanie și Canada. UE analizează modalități de reducere a dependenței de dolari Uniunea Europeană a început să analizeze opțiuni de asigurare a lichidităților independent de Statele Unite. Luna trecută, Luis de Guindos, vicepreședintele Băncii Centrale Europene, s-a declarat încrezător că Fed va menține sistemele de garanții în materie de lichidități. Dar, conform unor surse, BCE le-a cerut deja băncilor să raporteze vulnerabilitățile asociate expunerilor în dolari. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Handelsblatt: Acordul comercial dintre SUA și China generează PREOCUPĂRI pentru Germania și UE /Dubii asupra credibilității Beijingului Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Handelsblatt: Acordul comercial dintre SUA și China generează preocupări pentru Germania și UE /Dubii asupra credibilității Beijingului

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat ajungerea la un acord comercial de principiu cu Administrația Chinei, dar tratatul generează probleme pentru Germania și celelalte țări din cadrul Uniunii Europene, punând sub semnul întrebării credibilitatea Beijingului. ”Acordul SUA-China conține opțiuni pentru exportul magneților și mineralelor rare. Întrebarea este către cine va exporta China aceste minerale și către cine nu va putea exporta”, comentează Dana Heide, într-un articol publicat în revista Handelsblatt sub titlul ”Acordul SUA-China reprezintă o conștientizare amară pentru Germania”. Companiile europene au suferit întreruperi ale livrărilor din cauza refuzului Chinei de a exporta minerale esențiale. Producția anumitor companii a fost oprită. Europenii sunt îngrijorați de condițiile acordului /Dubii asupra credibilității Chinei ”Companiile germane sunt preocupate. Oare Statele Unite vor obține refuzul Chinei de a le furniza altor țări metale rare? În acest caz, Uniunea Europeană va fi nevoită să inițieze discuții politice pentru a obține acces la mineralele rare? Ce concesii va solicita China în schimb?”, continuă editorialistul Dana Heide. ”Acum, a venit momentul ca Guvernul Germaniei și asociațiile de afaceri să extragă concluzia corectă a acestei situații: China nu este un partener comercial de încredere. Beijingul consideră dependența ca fiind o vulnerabilitate pe care încearcă să o exploateze. Tocmai de aceea, Guvernul autocrat de la Beijing încearcă de ani întregi să facă economia chineză mai independentă față de alte țări”, subliniază autoarea. ”Bruxellesul și Berlinul nu trebuie să facă greșeala de a reacționa la presiunile exercitate de Beijing și să accepte concesii, ci dimpotrivă. În trecut, Berlinul se temea atât de mult de turbulențele generate de China, încât a uitat că statul chinez depinde, la rândul său, de Europa. Dependența de China trebuie redusă substanțial și rapid”, concluzionează autoarea. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Raport Ifo: Economia Germaniei tinde să se REDRESEZE, în contextul investițiilor făcute de Guvernul Merz Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Trump îi cere din nou lui Powell să relaxeze politica monetară /Avem un individ care ne spune: nu văd suficiente motive să reduc dobânzile

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a salutat, joi, scăderea inflației și i-a cerut lui Jerome Powell, președintele Rezervei Federale (Fed), să acționeze imediat pentru reducerea dobânzilor de referință. ”Dacă scădem dobânzile cu un punct procentual, economism 300 de miliarde de dolari. Dacă le reducem cu două puncte procentuale, economisim 600 de miliarde de dolari pe an. Dar avem un individ care ne spune: ”nu văd suficiente motive să reduc dobânzile”. Problema pe care o are și pe care i-am explicat-o este că, dacă inflația a crescut, trebuie să reduceți dobânzile acum. Nu există nicio inflație, am redus-o, prețurile au scăzut, prețurile carburanților au scăzut”, a afirmat Donald Trump, cu ocazia unui eveniment desfășurat la Casa Albă. ”I-am spus, când a fost în biroul meu acum câteva zile: dacă vă gândiți că există inflație, să vedem, dar cred că o vom menține scăzută, prețurile carburanților au scăzut, energia a scăzut, avem atât de multă energie încât nu știm ce să facem cu ea. Dar să spunem că ar fi inflație peste un an. Majorați dobânzile, nu mă deranjează, dar va fi prea târziu. Dacă inflația va crește, eu sunt de acord cu majorarea dobânzilor, dar inflația este în scădere. Avem nevoie de finanțare”, a insistat președintele Statelor Unite. Rata inflației a avansat ușor în Statele Unite, dar președintele Donald Trump a salutat tendința generală de încetinire a creșterilor de prețuri și a cerut Rezervei Federale să reducă substanțial dobânzile de referință. ”Indicele Prețurilor de Consum pentru Consumatorii din Mediul Urban (CPI-U) a crescut cu 0,1% în luna mai, după o creștere de 0,2% în aprilie. În ultimele 12 luni, valoarea CPI a avansat cu 2,4%”, a comunicat miercuri Biroul pentru Statistici în domeniul Muncii. Președintele Donald Trump a cerut ca președintele Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, să scadă substanțial rata dobânzilor. ”Tocmai au fost prezentate datele privind inflația. Sunt cifre foarte bune. Rezerva Federală ar trebui să scadă dobânzile cu un punct procentual. Acest lucru ne-ar permite să plătim mai puțin pentru datoria suverană. Este foarte important”, a afirmat Donald Trump miercuri. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Raport Ifo: Economia Germaniei tinde să se REDRESEZE, în contextul investițiilor făcute de Guvernul Merz Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

BCE avertizează că fragmentarea geopolitică afectează prosperitatea /Lagarde critică acțiunile comerciale coercitive și cere cooperare

Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), a pledat, în cursul unei vizite în China, pentru intensificarea cooperării economice la nivel internațional, avertizând asupra efectelor fragmentării sistemului comercial. ”Economia mondială s-a modificat dramatic. În ultimii ani, au apărut tensiuni comerciale, iar peisajul geopolitic tensionat face tot mai dificilă cooperarea internațională”, a afirmat Christine Lagarde, în discursul rostit la un eveniment organizat în Beijing de Banca Populară a Chinei. ”În prezent, există fricțiuni între regiuni ale căror interese geopolitice nu sunt aliniate total. În același timp, aceste regiuni sunt integrate economic tot mai mult. Problema este că, deși stimulentele pentru cooperare sunt reduse, costurile de a nu face acest lucru se amplifică. Mizele sunt mari. Dacă vrem să evităm rezultatele slabe, trebuie să acționăm cu toții în sensul susținerii cooperării globale într-o lume fragmentată”, a subliniat președintele Băncii Centrale Europene. Lipsa garanțiilor de securitate fragmentează comerțul mondial Christine Lagarde a notat că, de la sfârșitul Războiului Rece, schimburile comerciale globale avansaseră rapid, depășind 30.000 de miliarde de dolari pe an. ”Cu toate acestea, globalizarea a început să se degradeze, într-o lume în care, din ce în ce mai mult, nu toate națiunile beneficiază de aceleași garanții de securitate sau de alianțe strategice”, a atras atenția președintele BCE. ”În prezent, exporturile Uniunii Europene generează peste 2.500 de miliarde de dolari, susținând 31 de milioane de locuri de muncă. Dar erodarea alinierii între relațiile comerciale și alianțele de securitate a lăsat mai expus sistemul mondial, o vulnerabilitate observată acum în timp real”, a argumentat Christine Lagarde, explicând că, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), barierele comerciale s-au triplat începând din 2019. ”Fragmentarea este cauzată de două forțe: în primul rând, este vorba de realinierea geopolitică, iar a doua forță este percepția privind relațiile comerciale incorecte”, a subliniat președintele BCE. Lagarde: Sunt necesare soluții de cooperare Președintele BCE a avertizat că ”politicile comerciale coercitive”, o referire la tarifele impuse de Administrația SUA, ”nu reprezintă o soluție sustenabilă” la actualele tensiuni. ”Dacă suntem serioși în a ne menține prosperitatea, trebuie să găsim soluții de cooperare, indiferent de diferențele geopolitice. Acest lucru înseamnă că atât țările care au deficit, cât și cele care au surplus comercial trebuie să asume responsabilități și să acționeze prin cooperare. Toate țările trebuie să analizeze modalități de ajustare a politicilor structurale și fiscale astfel încât să reducă rolul acestora în alimentarea tensiunilor comerciale. Într-o lume fragmentată, regiunile trebuie să colaboreze pentru a susține comerțul global, care a produs prosperitate în ultimele decenii”, a concluzionat Christine Lagarde. Foto: Profimedia Citește și: Inflația tinde să se stabilizeze în Statele Unite /Trump insistă ca Fed să reducă substanțial DOBÂNZILE Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele