Legislatorii din Suedia au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani
Joi, guvernul suedez a redus vârstei răspunderii penale de la 15 la 14 ani, potrivit Euronews. Votul parlamentarilor a venit pe fondul creșterii luptelor între bande de mai bine de un deceniu, în special pentru controlul pieței de droguri. Legea inițială viza reducerea vârstei la 13 ani Guvernul a vrut să reducă vârsta la care copiii puteau fi trimiși în închisoare la 13 ani. Însă, a trebuit să retragă propunerea în iunie, deoarece nu a putut obține o majoritate în parlament. Guvernul conservator minoritar, condus de prim-ministrul Ulf Kristersson, supraviețuiește cu sprijinul partidului de extremă dreapta Democrații Suedezi. După preluarea mandatului în 2022, guvernul a făcut din lupta împotriva criminalității o piesă centrală a platformei sale politice. Un comisar numit de guvern a recomandat reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani. Guvernul a decis să propună 13, dar majoritatea celor 126 de grupuri consultate cu privire la propunere, inclusiv poliția și administrația penitenciară, s-au opus unei vârste atât de mici, potrivit sursei. Ce a mai votat parlamentul suedez Parlamentul a votat, de asemenea, pentru reducerea pedepselor cu închisoarea pentru tineri. Tinerii sub 18 ani pot fi acum condamnați la închisoare până la 18 ani. Legea va intra în vigoare pe 10 septembrie, cu trei zile înainte de organizarea alegerilor generale. Un sondaj a plasat opoziția de centru-stânga în fața partidelor de dreapta, dar diferența se reduce. Sondajul a arătat că partidele de șa guvernare și extrema dreaptă vor obține 47% din voturi, iar partidele din opoziție 51%, potrivit sursei citate.
Din Portugalia până aproape de Cercul Polar, cu trenul. Noua legătură Finlanda-Suedia face posibil un traseu de circa 5.000 km
Primul tren al noului serviciu a plecat luni, puțin după ora locală 05:00, din orașul Oulu, situat pe coasta Finlandei, cu destinația Haparanda, în Suedia, relatează BBC. După traversarea râului Torne și a frontierei dintre cele două state nordice, garnitura a fost întâmpinată în gara din Haparanda de localnici care purtau steaguri finlandeze și suedeze. Serviciile feroviare de pasageri pe această rută au fost suspendate în perioada cuprinsă între sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, pe fondul numărului redus de călători și al incompatibilităților tehnice dintre infrastructurile feroviare. Una dintre principalele dificultăți este ecartamentul diferit. Finlanda utilizează un ecartament mai lat decât standardul european, moștenire a perioadei în care teritoriul finlandez făcea parte din Imperiul Rus. Autoritățile finlandeze au început însă procesul de adaptare a infrastructurii la standardele europene. Două curse pe zi între Oulu și Haparanda Noua legătură va funcționa de două ori pe zi, iar călătoria dintre Oulu și Haparanda durează aproximativ 100 de minute. Pasagerii care vor să-și continue drumul spre sudul Suediei trebuie să schimbe trenul la Haparanda, însă redeschiderea conexiunii transfrontaliere creează posibilitatea unor călătorii feroviare mult mai lungi prin Europa. Una dintre acestea ar putea ajunge la aproximativ 5.000 de kilometri: din regiunea Algarve, în sudul Portugaliei, până la Kolari, cea mai nordică gară pentru trenuri de pasageri din Finlanda. Potrivit BBC, acesta ar putea fi cel mai lung traseu feroviar realizabil în Europa. Noua conexiune face posibilă și o călătorie de aproximativ 24 de ore între Helsinki și Stockholm, cu schimbările necesare de tren pe parcurs. Finlanda mizează pe revenirea călătoriilor cu trenul în Europa Reluarea serviciului este prezentată de autoritățile finlandeze și ca un semn al intensificării cooperării dintre Finlanda și Suedia. Elisa Markula, directoarea generală a operatorului feroviar de stat finlandez VR, a declarat pentru AFP că transportul feroviar traversează o perioadă de relansare în Europa, tendință observată și în Finlanda, unde numărul pasagerilor este în creștere. Noua rută apare astfel într-un context în care transportul cu trenul câștigă din nou teren în Europa, inclusiv ca alternativă la deplasările aeriene pe distanțe medii și lungi.
Suedia, reacție în forță după decizia în favoarea Rusiei
Suedezii au reacționat, după ce Federația Internațională de Gimnastică a decis, luni, să ridice toate restricțiile aplicate sportivilor din Rusia și Belarus de la începutul conflictului armat din Ucraina. Potrivit agenției de presă de la Moscova – TASS, Federația Rusă de Gimnastică a anunțat că atleții săi au din nou dreptul de a concura în echipamentele proprii, cu drapelul și imnul național. Din 2024, aceștia fuseseră autorizați să participe la evenimente ca sportivi neutri. Suedia, reacție puternică după hotărârea pro-Rusia luată de către reprezentanții Federației Internaționale de Gimnastică La doar câteva zile după vestea venită dinspre Federația Internațională de Gimnastică, suedezii au lansat un mesaj categoric în spațiul public. „Federația Suedeză de Gimnastică își menține opinia fermă de a nu fi de acord cu participarea Rusiei și a Belarusului și continuă să-și arate sprijinul pentru Ucraina”, au comunicat federalii nordici, potrivit informațiilor apărute pe site-ul esentiallysports.com. „Vom participa doar dacă toți se simt confortabil” În plângerea întocmită, suedezii au mai subliniat un aspect crucial. Concret, ei au transmis că participarea sportivilor lor la viitoarele întreceri va depinde de confortul tuturor persoanelor implicate. „Vom lua parte doar dacă gimnaștii, liderii, fizioterapeuții și arbitrii se simt confortabil. Dacă nu este cazul, vom susține pe deplin decizia lor”, au mai arătat suedezii. După părerea FSG, accentul ar trebui să fie pus pe sportivi, căci aceștia s-au pregătit mulți ani pentru competiții, dar și pe asigurarea că ei pot bifa pașii necesari în condiții optime. Decizia se referă la toate cele cinci discipline pe care le guvernează FIG: gimnastică artistică, ritmică, trambulină, acrobatică și aerobică. „În esență, credem în continuare că nu ar trebui să aibă drept de participare” Comitetul Executiv al Federației Internaționale de Gimnastică a renunțat la interdicțiile pentru sportivii din Rusia și Belarus după o întâlnire organizată la Sharm el-Sheikh. „În esență, credem în continuare că nu ar trebui ca sportivii din Rusia și Belarus să aibă drept de participare”, au concluzionat suedezii. O reacție vehementă a venit și din partea germanilor, care au opinat că verdictul FIG e „o palmă peste obrazul Ucrainei”. „A te aștepta ca sportivii ucraineni să concureze în aceeași competiție cu cei ruși, în timp ce soldații ruși le atacă propria țară, este o perspectivă intolerabilă”, au spus nemții, cerând anularea hotărârii Federației Internaționale de Gimnastică.
India și Suedia au semnat un parteneriat strategic. Comerțul dintre cele două țări s-ar putea dubla în următorii cinci ani
Suedia și India au anunțat semnarea unui acord de parteneriat strategic care propune dublarea comerțului și investițiilor bilaterale în următorii cinci ani, potrivit Euractiv. Anunțul a fost făcut după întâlnirea dintre premierul suedez Ulf Kristersson și premierul indian Narendra Modi. Noul acord a venit după semnarea unui alt acord, de liber schimb, dintre Uniunea Europeană și India, în luna ianuarie. La conferința de presă au participat și Ursula von der Leyen și Narendra Modi. „Avem ambiția comună de a dubla comerțul și investițiile noastre bilaterale în termen de cinci ani, cu viteza actuală”, a declarat Kristersson. Premierul suedez a adăugat, legat de acest subiect, că obiectivul ar putea fi atins chiar mai repede decât este estimat în prezent. „De fapt, cred că ar putea deveni realitate chiar mai devreme.”, a precizat Ulf Kristersson. În acest moment, schimburile comerciale dintre cele două state sunt estimate la aproximativ 7,75 miliarde de dolari anual. Totodată, Narendra Modi a explicat că noul parteneriat va include mai multe domenii strategice. „În cadrul acestui parteneriat, vom avansa pe piloni cheie, cum ar fi tranziția verde, apărarea, tehnologiile emergente și legăturile interpersonale”, a declarat liderul indian. Cele două state vor colabora și în domenii precum securitatea, inteligența artificială, tehnologia spațială și dezvoltarea noilor tehnologii. De asemenea, agențiile spațiale din India și Suedia au semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea unui instrument care va face parte din misiunea Venus Orbiter. În cadrul evenimentului, Ursula von der Leyen a anunțat că acordul dintre Uniunea Europeană și India ar urma să fie semnat până la finalul anului. „Dar comerțul este doar jumătate din ecuație. Următorul nostru pas trebuie să fie să încheiem un acord de investiții.”, a spus șefa Comisiei Europene. Von der Leyen a precizat, de altfel, că alt obiectiv ar fi întărirea relațiilor economice, în acest context internațional în care lanțurile de aprovizionare se schimbă rapid, iar securitatea economică devine vitală. „Și aceasta este piesa lipsă din puzzle-ul cooperării noastre economice consolidate, mai ales într-o lume în care lanțurile de aprovizionare sunt remodelate, iar securitatea economică ne provoacă ca niciodată.”, a precizat aceasta. Vizita face parte din turneul european al lui Narendra Modi. Premierul indian va continua deplasarea în Norvegia, unde va participa la un summit cu țările nordice, iar ultima oprire va fi în Italia, unde se va întâlni cu premierul Giorgia Meloni.
Suedia a reținut în Marea Baltică un petrolier suspectat că face parte din flota fantomă a Rusiei
„Paza de Coastă suedeză, împreună cu Poliția suedeză, a abordat nava Jin Hui, un petrolier care naviga sub un pavilion suspectat a fi fals”, a transmis agenția într-un comunicat, potrivit The Kyiv Independent. „O anchetă preliminară este în curs de desfășurare. Nava este suspectată de încălcarea legislației maritime din cauza lipsei de navigabilitate”. Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a confirmat operațiunea, descriind-o ca parte a unei acțiuni de represiune mai ample. „Anterior, în cursul zilei de astăzi, Paza de Coastă suedeză a abordat o altă navă în apele noastre teritoriale – a cincea intervenție într-o perioadă scurtă de timp”, a scris el pe rețelele de socializare. Nava, inclusă pe listele de sancțiuni ale UE „Nava este suspectată că face parte din flota-umbră rusă și că navighează sub pavilion fals. Nava este inclusă pe listele de sancțiuni ale UE, Regatului Unit și Ucrainei. Ne protejăm apele”. Oficialii Gărzii de Coastă au declarat că acest caz este a cincea intervenție de acest fel din ultimele luni și a treia axată în mod specific pe probleme legate de navigabilitate. „Navele cu deficiențe suspectate în ceea ce privește navigabilitatea continuă să navigheze în apele suedeze. Acest lucru este inacceptabil. Am intervenit și înainte, iar acum intervenim din nou”, a declarat Daniel Stenling, șef adjunct al operațiunilor la Garda de Coastă suedeză. Autoritățile suedeze au reținut de mai multe ori în acest an nave suspectate că aparțin flotei fantomă, inclusiv în martie, când paza de coastă a preluat controlul asupra navelor Caffa și Sea Owl. Rusia își folosește flota fantomă de petroliere vechi, adesea subasigurate, pentru a ocoli sancțiunile internaționale impuse comerțului său cu petrol. Oficialii occidentali și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că navele ar putea fi legate de activități hibride rusești mai ample în Europa, inclusiv spionaj și operațiuni cu drone. Alte țări europene, printre care Franța, Germania și Italia, au luat măsuri similare împotriva navelor legate de Rusia în ultimele luni, pe măsură ce a crescut supravegherea traficului maritim al Moscovei.
Suedia alocă Ucrainei un pachet de ajutor militar în valoare de 1,2 miliarde de euro
Anunțul a fost dat, joi, de Ministrul Suedez al Apărării, Pål Jonson. Ministrul a declarat că sprijinul are rolul de a întări apărarea aeriană a Ucrainei, potrivit declarațiilor date pentru televiziunea suedeză SVT, citată de European Pravda. Din această sumă, Suedia intenționează să aloce aproximativ 400 de milioane de euro pentru furnizarea unui sistem Tridon Mk2, un sistem de rachete antiaeriene fabricate în Suedia, eficient împotriva dronelor. Pachetul va include și senzori, roboți, dar și tunuri antiaeriene. Alți 524 de milioane de euro vor fi alocați pentru sprijinul producției ucrainene de rachete și drone cu rază lungă de acțiune. Restul de 280 de milioane de euro vor fi alocați pentru lansatoare de grenade din stocurile militare suedeze, precum și pentru achiziționarea de obuze de artilerie, piese de schimb și instruirea personalului ucrainean. La începutul lunii februarie, oficialii suedezi au precizat că Suedia pregătește „unul dintre cele mai mari” pachete de ajutor militar destinat Ucrainei. Ulterior, oficialii au anunțat că Suedia și Danemarca vor furniza în comun Ucrainei un pachet de ajutor constând în echipamente de apărare aeriană în valoare de 2,6 miliarde de coroane suedeze (246 de milioane de euro).
Suedia sprijină Ucraina cu un al treilea pachet PURL de 100 de milioane de dolari
Suedia a anunțat că va contribui cu 100 de milioane de dolari la inițiativa „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL), scrie Ukrinform. Alături de Olanda, Norvegia și Regatul Unit, Suedia va participa la un pachet comun de sprijin pentru Ucraina în valoare de 500 de milioane de dolari. „Suedia își menține solidaritatea fermă cu Ucraina. Prin contribuția noastră la PURL, care va oferi Ucrainei acces la materiale de apărare prioritare ale SUA, demonstrăm încă o dată că suntem pregătiți să luăm măsuri concrete pentru a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei. Apărarea aeriană și munițiile sunt cruciale pentru a permite Ucrainei să se apere împotriva atacurilor continue ale Rusiei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, trimitem un semnal clar care demonstrează angajamentul nostru comun față de pacea și securitatea în Europa.”, a declarat ministrul apărării suedez, Pal Jonson. Aceasta este a treia contribuție a Suediei la PURL. În trecut, țara a oferit 275 de milioane de dolari pentru un pachet de sprijin împreună cu Danemarca și Norvegia și 60 de milioane de dolari pentru un pachet alături de alte state nordice și baltice. Astfel, Suedia a oferit un sprijin total de 435 de milioane de dolari către PURL. Pe 6 februarie, guvernul suedez a anunțat un alt pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 1 miliard de coroane suedeze, destinat echipamentelor energetice urgente.
Adio, dietă forțată! Suedia rescrie regulile: obezitatea, tratată oficial ca o boală a creierului în 2026
Multe persoane care trăiesc cu obezitate simt că nu primesc ajutorul pe care și-l doresc și de care au nevoie. Însă cercetările progresează, iar perspectiva asupra bolii începe să se schimbe, anunță ziarul Aftonbladet din Suedia. Nu ești singur și ai dreptul să primești ajutorul de care ai nevoie, spune Ximena Ramos Salas, președinta Bias 180. Pentru cei care trăiesc cu obezitate, aceasta poate părea o „călătorie” solitară, dar există ajutor și sprijin disponibile. Boala, numită anterior obezitate, nu are legătură doar cu greutatea și nici cu caracterul rău. Cercetările în domeniu au făcut progrese mari, iar astăzi se pune mai mult accent pe ceea ce se poate – și ar trebui – schimba. Nu în ultimul rând, este importantă perspectiva persoanei afectate. Obezitatea este clasificată acum drept boală cronică și, deși progresul a fost lent de la introducerea clasificării, s-a înregistrat o schimbare evidentă în ultimii ani. Ximena Ramos Salas este cercetător și președinte al Bias 180, o organizație globală non-profit care lucrează pentru a combate prejudecățile, stigmatizarea și practicile și politicile discriminatorii în domeniul sănătății. Ximena Ramos Salas Majoritatea persoanelor care trăiesc cu obezitate au încercat să slăbească mult timp. Nu de puține ori, timp de peste un deceniu. Când nu reușesc, se consideră a fi eșuate și ajung într-o spirală negativă. Aici au nevoie de sprijin, pentru a evita să aibă o părere proastă despre ele, spune Ximena Ramos Salas. Ereditatea, un factor de risc puternic Ereditatea este un factor de risc puternic, iar genele noastre determină susceptibilitatea la creșterea în greutate. În studiile clinice, eritabilitatea ( trăsăturile datorate unei gene/ moștenite) obezității este estimată la 40-70%. Aceasta înseamnă că toți avem afecțiuni diferite și riscuri ridicate diferite de a dezvolta obezitate. – Există mulți factori diferiți care contribuie la obezitate, inclusiv modificări ale reglării apetitului și ale metabolismului energetic al organismului, ceea ce face dificilă influențarea greutății corporale. Cu toate acestea, foarte puțini oameni au fost informați despre acest lucru și trebuie să fie cunoscut pe scară largă. Trebuie ruptă spirala negativă Stresul este un alt factor care poate afecta metabolismul organismului și poate crește tendința de a stoca grăsime. – Am vorbit cu multe persoane cu obezitate și ele cred că sunt afectate negativ de opinia generală care predomină în jurul obezității. Li s-a spus că ar fi putut face mai bine: „să facă mai multă mișcare”, „să mănânce mai sănătos”. Stresul legat de bunăstarea lor și faptul că nu fac suficient pentru sănătatea lor poate duce la o spirală negativă. Ca pacient, ar trebui să simți că nu este vina ta, că nu ești singur și că ai dreptul să primești ajutorul de care ai nevoie. Cauzele care stau la baza obezității sunt complexe Obezitatea se datorează unui dezechilibru pe termen lung între aportul energetic și pierderea de energie, dar cauzele acestui dezechilibru sunt complexe. Genele noastre determină cât de susceptibili suntem la creșterea în greutate pe parcursul vieții. Genele care promovează depozitarea grăsimilor au fost anterior un avantaj atunci când disponibilitatea alimentelor era limitată, dar în societatea noastră modernă aceste gene devin un dezavantaj. Se estimează că eritabilitatea obezității este între 40-70%. Obezitatea este caracterizată prin modificarea reglării apetitului și a metabolismului energetic, cu scopul de a menține sau crește greutatea corporală. Acest lucru face mai dificilă atât pierderea în greutate, cât și menținerea unei greutăți stabile mai mici. Alți factori care contribuie includ factorii socio-economici și culturali, sexul, condițiile de viață și stilul de viață, inclusiv stresul, somnul, timpul petrecut în fața ecranelor, activitatea fizică, obiceiurile legate de consumul de alcool și accesul la alimente bogate în energie. În plus, sănătatea mintală, alte boli și anumite medicamente pot fi factori care contribuie. IMC-ul este o măsură utilizată pentru clasificarea obezității. Cu toate acestea, IMC-ul nu ia în considerare compoziția corporală și îi lipsește o perspectivă holistică asupra sănătății pacientului. Obezitatea trebuie diagnosticată prin diverse examinări, unde IMC-ul este doar o parte a diagnosticului. OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a clasificat obezitatea drept boală cronică în 1997. Cu toate acestea, Consiliul Național pentru Sănătate și Bunăstare din Suedia a așteptat până în 2013 înainte de a introduce boala ca diagnostic în Suedia. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Țara din Europa care interzice reclamele la alimente nesănătoase
O țară în care lucrează sute de mii de români discută creșterea vârstei de pensionare
În Germania, se discută din nou dacă actualul sistem de pensii mai poate fi susținut pe termen lung. Consiliul Economic al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a cerut public, duminică, creșterea vârstei de pensionare peste pragul actual de 67 de ani. Organizația, apropiată de CDU, unul dintre principalele partide politice din Germania, invocă presiunile demografice și riscurile financiare pe termen lung. Pensionarea mai târzie, soluție invocată tot mai des Potrivit secretarului general al organizației, Wolfgang Steiger, actualul sistem de pensii este supus unei presiuni tot mai mari din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii numărului de pensionari. „Este necesară o creștere consecventă a vârstei de pensionare, chiar și peste 67 de ani”, a declarat Steiger, citat de Die Welt. Wolfgang Steiger a explicat că sistemul de pensii este supus unei presiuni tot mai mari din cauza schimbărilor demografice și a poverii tot mai mari asupra sistemului de pensii bazat pe redistribuire. „Este timpul să modernizăm structura asigurărilor pentru bătrânețe și să o facem viabilă pentru viitor”, a precizat oficialul german. Pensiile și bugetul, în analiză O comisie numită de guvernul federal german analizează în prezent posibile reforme ale sistemului de pensii. Mandatul acesteia include și evaluarea vârstei legale de pensionare, care urmează să ajungă treptat la 67 de ani. În Germania, pensiile cresc, de regulă, în funcție de salarii, iar guvernul a decis în decembrie să garanteze prin lege că pensiile vor continua să țină pasul cu salariile. Din cauza costurilor ridicate pentru bugetul de stat, măsura a fost criticată de numeroși economiști. Pensionare legată de speranța de viață Consiliul Economic al CDU susține că o soluție durabilă ar fi legarea automată a vârstei de pensionare de speranța de viață, astfel încât sistemul să se adapteze mai bine realităților demografice. Organizația indică drept exemple Suedia, Danemarca și Țările de Jos, unde au fost introduse sau sunt în curs de implementare mecanisme similare. „Creșterea vârstei de pensionare, acumularea de rezerve de capital și o distribuire mai echitabilă a poverilor între generații sunt piloni esențiali ai unui sistem de pensii sustenabil”, a mai spus Steiger. Deocamdată, propunerea nu reprezintă o decizie guvernamentală, ci face parte dintr-o dezbatere politică și economică amplă. Însă discuțiile despre pensii vor deveni tot mai sensibile în Germania, pe măsură ce se pensionează generația născută după al doilea război mondial.
Schimbările climatice rescriu harta vinului. Suedia devine o patrie a podgoriilor
La Kullabergs Vingård, o podgorie din sud-vestul Suediei, se apropie vârful recoltei anuale. La peste 1.600 de kilometri distanță de Provence sau Toscana, afacerile merg excelent în regiunea suedeză, scrie Bloomberg. Vinul suedez câștigă teren Cum podgoriile au obținut recent dreptul de a vinde direct consumatorilor, directorul executiv al Kullabergs, Victor Dahl, afirmă că vânzările au crescut cu 15–20% față de vara trecută. Industria suedeză se dezvoltă în pofida problemelor globale ale vinificatorilor, consumul în scădere, costurile tot mai mari de producție și, desigur, impactul schimbărilor climatice. Iar cum regiunile tradiționale suferă, Suedia devine cel mai nou punct de pe harta așa-numitelor „vinuri de climat rece”, alături de Oregon, Germania și Noua Zeelandă. „Este ușor să privești de sus vinurile din Suedia, dar producătorii au mult de muncă pentru a arăta că se pot crea vinuri interesante și complexe, cu un profil gustativ diferit”, spune Helena Lindberg, care a produs vinuri în Italia, Franța și Noua Zeelandă timp de trei decenii. „Poate că e timpul să ne deschidem ochii și să ne lărgim orizonturile. Nu totul trebuie să aibă gust de Bourgogne sau Bordeaux”, a subliniat Lindberg. De la vodcă la vin Suedia face parte din „centura vodcii” a Europei, unde cartofii rezistenți și nu strugurii fragili au fost baza băuturilor tradiționale. Vinurile locale, în special cele albe, cu gust proaspăt, nu vor concura probabil cu Absolut, brandul suedez de vodcă celebru la nivel mondial. Totuși, ele pot deveni o industrie profitabilă, prin vânzări interne, exporturi și prin integrarea în oferta hotelurilor boutique și a restaurantelor rafinate. Tina Berthelsen, fondatoarea cramei Lottenlund, la 30 de minute de Kullabergs, mizează și pe un plus de turiști străini care fug de canicula mediteraneană. Conform Institutului de Statistică din Suedia, exporturile au crescut cu aproape 30% din 2020, ajungând la circa 322 de milioane de coroane suedeze (34 milioane de dolari) anul trecut. Principalele piețe sunt Europa, SUA și Japonia. Numărul podgoriilor comerciale din Suedia s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 40. Suprafața totală cultivată este de 200 de hectare, dar potențialul este estimat la 3.000–4.000 de hectare, potrivit cercetătoarei Lotta Nordmark de la Universitatea de Științe Agricole.