Brevete Nobel, găsite într-o reședință de vară din Suedia
Nobel, care a descoperit dinamita în 1867 și a creat Premiile Nobel prin testamentul său din 1895, deținea sute de brevete în mai multe țări, majoritatea privind metodele de producție și utilizările explozibililor cu nitroglicerină. „Am primit un apel de la o persoană care lucra la un salon de licitații”, a declarat pentru AFP Hanna Stjarne, directoarea Fundației Nobel. „Avea aceste documente care i-au fost furnizate de un cuplu din sudul Suediei, în Blekinge, care au găsit acele documente în casa lor de vară. Am analizat situația și am constatat că acestea sunt într-adevăr documente de mare importanță pe care dorim să le păstrăm pentru generațiile viitoare.Nu se știe cum au ajuns brevetele acolo, dar oferă o privire unică asupra vieții lui Nobel”, a spus Stjarne. „A fost uimitor să deschid aceste documente, să le privesc, să am acea impresie despre cum trebuie să fi fost viața acum 150 de ani și cum a călătorit el prin Europa, cum a lucrat în Europa.” Nobel era cunoscut ca un globetrotter. Afost poreclit „cel mai bogat vagabond din lume” care a trăit în diferite perioade ale vieții sale în Suedia, Rusia, Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și Italia. Pentru a-și proteja brevetele și a evita transportul pe distanțe lungi de nitroglicerină periculoasă, inventatorul a fondat companii în diverse țări.
Suedia și Luxemburg au carburanți mai ieftini și salarii mai mari ca în România. Românii sunt codași la salarii, dar top la prețul benzinei
Nu doar că salariile sunt mai mari, dar au și carburanți mai ieftini. Da, ați auzit bine. Suedia și Luxemburg sunt țările unde benzina și motorina sunt foarte ieftine. România este în continuare codașă la toate capitolele: salariile sunt mai mici, prețul benzinei și al motorinei tot mai mare. Am ieșit din rândul țărilor cu carburanți accesibil în urma creșterii TVA la 21% și majorării accizelor cu 10%. Bulgaria rămâne în continuare campioană la prețuri mici. Între timp, România se aliniază la nivelul Austriei și Spaniei, unde carburanți tradiționali sunt mai scumpi. Ungaria are benzina mai scumpă, dar motorina mai ieftină. Potrivit statisticilor de pe Weekly Oil Bulletin, Danemarca, Olanda și Irlanda sunt țările cu cele mai mari tarife la benzină și motorină. Benzina: 1,22 euro/litru în Bulgaria; 1,40 euro/litru în Suedia; 1,45 euro/litru în Luxemburg; 1,46 euro/litru în România; 1,46 euro/litru în Ungaria; 1,71 euro/litru în Irlanda; 1,89 euro/litru în Olanda; 1,94 euro/litru în Danemarca; Motorina: 1,21 euro/litru în Bulgaria; 1,40 euro/litru în Luxemburg; 1,44 euro/litru în Suedia; 1,48 euro/litru în Ungaria 1,52 euro/litru în România; 1,65 euro/litru în Olanda; 1,70 euro/litru în Danemarca; 1,70 euro/litru în Irlanda; De ce este mai scump să conduci o mașină pe bază de carburanți în România? Jumătate din preț este alcătuit din taxe și accize, a transmis Antena 1. Sursa Foto: Shutterstock Sursa Video: Antena 1 Autorul recomandă: Prețuri carburanți 28 iulie 2025. Tarifele pentru benzină, motorină și GPL înainte de creșterea accizelor de la 1 august 2025
Serviciile poștale europene ripostează la noile taxe vamale aplicate de SUA
Mai multe servicii poștale din Europa au anunțat sâmbătă că suspendă expedierea coletelor către SUA din cauza lipsei de predictibilitatea în ceea ce privește noile taxe vamale. Serviciile poștale din Germania, Danemarca, Suedia și Italia au anunțat că vor înceta expedierea majorității pachetelor către SUA. Măsura se aplică imediat. Franța și Austria vor urma exemplul luni, iar Regatul Unit va impune măsura marți, potrivit AP. Informații de context În baza unui decret semnat de președintele Donald Trump luna trecută, mărfurile internaționale sub 800 de dolari care anterior erau scutite de tarifele americane vor fi taxate la vamă începând cu 29 august. Scrisorile, cărțile, cadourile și coletele mici în valoare mai mică de 100 de dolari vor continua să fie scutite de pata taxei. SUA și Uniunea Europeană au stabilit luna trecută a stabilit un tarif de 15% pentru majoritatea produselor expediate din UE. Multe servicii poștale europene spun că întrerup livrările acum, deoarece nu pot garanta că mărfurile vor intra în SUA înainte de 29 august. Acestea invocă ambiguitatea cu privire la tipul de mărfuri acoperite de noile reguli și lipsa de timp pentru a analiza implicațiile. PostEurop, o asociație de 51 de operatori poștali publici europeni, a transmis că, dacă nu se poate găsi nicio soluție până la 29 august, toți membrii săi ar putea renunța la expedierea de colete peste ocean.
Canada își caută aliați în Nord: Arctica devine noul front împotriva Rusiei
Canada și-a schimbat orientarea strategică în regiunea arctică, o zonă tot mai disputată geopolitic, unde Rusia își arată din ce în ce mai agresiv pretențiile. Dacă până acum Ottawa și-a bazat securitatea arctică pe cooperarea bilaterală cu Statele Unite, tensiunile comerciale și politice cu Washingtonul împing Canada să caute noi aliați în nordul Europei. Potrivit Politico, premierul Mark Carney a trimis săptămâna aceasta doi miniștri de rang înalt în Suedia și Finlanda pentru a discuta noi acorduri de apărare. Una dintre opțiuni vizează avionul de luptă Saab Gripen, deși Canada decisese anterior achiziția controversatului F-35 american, simbol al exporturilor militare promovate de Donald Trump. Canada își reevaluează opțiunile de apărare „Este clar că există tensiuni comerciale (cu SUA) și vrem să devenim mai apropiați de prietenii noștri”, a precizat ministrul Industriei, Mélanie Joly, luni, la Stockholm, unde a fost primită de vicepremierul suedez Ebba Busch. Considerat o opțiune mai ieftină și mai ușor de întreținut, avionul suedez Saab Gripen este potrivit pentru țările care caută flexibilitate și costuri reduse. De cealaltă parte, F-35 rămâne un aparat de generația a cincea, cu tehnologie stealth și avionică de vârf, dar extrem de scump și dependent de industria americană. Investiții majore pentru securizarea zonei arctice Canada și-a propus să dezvolte un parteneriat strategic cu Suedia și Finlanda, axat pe securitate, apărare, investiții și tehnologie. În timpul vizitei, compania canadiană Roshel a semnat un acord cu producătorul suedez Swebor pentru deschiderea primei fabrici din Canada dedicată producerii de oțel balistic, material crucial pentru vehicule militare. La nivel politic, mesajul Canadei este clar: suveranitatea în Arctica a devenit prioritate națională. „Privirea NATO trebuie să se mute și spre vest și spre nord, din cauza schimbărilor geopolitice, în special după 24 februarie 2022”, a explicat ministrul de externe Anita Anand, referindu-se la invazia rusă din Ucraina. Șefa diplomației canadiene a anunțat investiții de zeci de miliarde de dolari în infrastructura arctică, atât civilă, cât și militară, subliniind că resursele minerale critice nu mai sunt doar o temă economică, ci și una de securitate. Declarație comună împotriva Rusiei Aflată la Helsinki marți, Anita Anand s-a întâlnit cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, apoi cu miniștrii de externe din grupul Nordic 5 – Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia și Islanda. În urma acestor discuții, Canada și statele nordice au emis o declarație comună de sprijin ferm pentru Ucraina, avertizând că Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung pentru securitatea europeană”. Cele șase țări cer menținerea integrității frontierelor ucrainene și întoarcerea copiilor deportați în Rusia.
Fostul consilier pentru securitate al Suediei, judecat pentru neglijență în gestionarea documentelor oficiale. A lăsat documentele într-un seif neîncuiat, într-un hotel
Henrik Landerholm, fost consilier pentru securitate națională al Suediei și apropiat al premierului Ulf Kristersson, a apărut luni în fața instanței, fiind acuzat că a lăsat documente oficiale într-un hotel în 2023. Conform The Guardian, procesul lui Henrik Landerholm, fostul consilier pentru securitate al Suediei, a început luni la tribunalul din Attunda, în Sollentuna, la nord de Stockholm. Landerholm este acuzat de neglijență în gestionarea informațiilor clasificate, după ce ar fi lăsat documente oficiale într-un seif neîncuiat la un centru de conferințe din Gällöfsta, în martie 2023. Descoperite de echipa de curățenie a hotelului O parte din documente ar fi vizat strategia Suediei față de Turcia, în perioada în care țara aștepta să adere la NATO, precum și o întâlnire secretă cu Statele Unite, potrivit relatărilor din presa suedeză. Documentele au fost descoperite de personalul de curățenie al hotelului, iar mare parte din proces se va desfășura cu ușile închise din cauza informațiilor sensibile. Landerholm, care și-a dat demisia în ianuarie 2025, la câteva zile după ce poliția a deschis ancheta, neagă acuzațiile. Avocatul său susține că informațiile respective nu au pus în pericol securitatea națională și că faptele nu constituie o infracțiune. Procurorii afirmă însă că este vorba despre „informații extrem de sensibile” și au avertizat instanța că gravitatea cazului va deveni evidentă în timpul audierilor.
Suedia intenționează să închirieze celule în penitenciarele din Estonia
Suedia renunță la modelul clasic de reabilitare penală, trecând la modelul SUA de încarcerare în masă, potrivit experților, pe măsură ce țara se pregătește să închirieze celule în închisorile din Estonia, pe fondul numărului de deținuți în creștere în închisorile suedeze, scrie The Guardian. Trecerea la externalizarea locurilor din închisorile suedeze este parte a unui set de noi politici menite să tranforme sistemul de justiție penală din Suedia, în timp ce guvernul de centru – drepta încearcă să combată violența între bande, iar închisorile riscă să riscă să devină tot mai supraaglomerate. Departamentul de Justiție din Suedia a îndemnat serviciul suedez de închisori și probațiune Kriminalvården „să facă pregătirile necesare” pentru a închiria celule în închisorile din Estonia. În cadrul unui acord semnat de oficialii din Stockholm și Tallinn în iunie, până la 600 de celule din închisorile din Estonia ar pute fi închiriate. Potrivit unui raport recent publicat de Kriminalvården, populația din închisorile suedeze ar putea ajunge, în cel mai extrem scenariu, de la 7.800 de deținuți în acest an, la 41.000 de persoane private de libertate până în anul 2034, ca rezultat al politicilor punitive implementate de partidele de extrema dreaptă.