Canada își caută aliați în Nord: Arctica devine noul front împotriva Rusiei
Canada și-a schimbat orientarea strategică în regiunea arctică, o zonă tot mai disputată geopolitic, unde Rusia își arată din ce în ce mai agresiv pretențiile. Dacă până acum Ottawa și-a bazat securitatea arctică pe cooperarea bilaterală cu Statele Unite, tensiunile comerciale și politice cu Washingtonul împing Canada să caute noi aliați în nordul Europei. Potrivit Politico, premierul Mark Carney a trimis săptămâna aceasta doi miniștri de rang înalt în Suedia și Finlanda pentru a discuta noi acorduri de apărare. Una dintre opțiuni vizează avionul de luptă Saab Gripen, deși Canada decisese anterior achiziția controversatului F-35 american, simbol al exporturilor militare promovate de Donald Trump. Canada își reevaluează opțiunile de apărare „Este clar că există tensiuni comerciale (cu SUA) și vrem să devenim mai apropiați de prietenii noștri”, a precizat ministrul Industriei, Mélanie Joly, luni, la Stockholm, unde a fost primită de vicepremierul suedez Ebba Busch. Considerat o opțiune mai ieftină și mai ușor de întreținut, avionul suedez Saab Gripen este potrivit pentru țările care caută flexibilitate și costuri reduse. De cealaltă parte, F-35 rămâne un aparat de generația a cincea, cu tehnologie stealth și avionică de vârf, dar extrem de scump și dependent de industria americană. Investiții majore pentru securizarea zonei arctice Canada și-a propus să dezvolte un parteneriat strategic cu Suedia și Finlanda, axat pe securitate, apărare, investiții și tehnologie. În timpul vizitei, compania canadiană Roshel a semnat un acord cu producătorul suedez Swebor pentru deschiderea primei fabrici din Canada dedicată producerii de oțel balistic, material crucial pentru vehicule militare. La nivel politic, mesajul Canadei este clar: suveranitatea în Arctica a devenit prioritate națională. „Privirea NATO trebuie să se mute și spre vest și spre nord, din cauza schimbărilor geopolitice, în special după 24 februarie 2022”, a explicat ministrul de externe Anita Anand, referindu-se la invazia rusă din Ucraina. Șefa diplomației canadiene a anunțat investiții de zeci de miliarde de dolari în infrastructura arctică, atât civilă, cât și militară, subliniind că resursele minerale critice nu mai sunt doar o temă economică, ci și una de securitate. Declarație comună împotriva Rusiei Aflată la Helsinki marți, Anita Anand s-a întâlnit cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, apoi cu miniștrii de externe din grupul Nordic 5 – Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia și Islanda. În urma acestor discuții, Canada și statele nordice au emis o declarație comună de sprijin ferm pentru Ucraina, avertizând că Rusia reprezintă „o amenințare pe termen lung pentru securitatea europeană”. Cele șase țări cer menținerea integrității frontierelor ucrainene și întoarcerea copiilor deportați în Rusia.
Fostul consilier pentru securitate al Suediei, judecat pentru neglijență în gestionarea documentelor oficiale. A lăsat documentele într-un seif neîncuiat, într-un hotel
Henrik Landerholm, fost consilier pentru securitate națională al Suediei și apropiat al premierului Ulf Kristersson, a apărut luni în fața instanței, fiind acuzat că a lăsat documente oficiale într-un hotel în 2023. Conform The Guardian, procesul lui Henrik Landerholm, fostul consilier pentru securitate al Suediei, a început luni la tribunalul din Attunda, în Sollentuna, la nord de Stockholm. Landerholm este acuzat de neglijență în gestionarea informațiilor clasificate, după ce ar fi lăsat documente oficiale într-un seif neîncuiat la un centru de conferințe din Gällöfsta, în martie 2023. Descoperite de echipa de curățenie a hotelului O parte din documente ar fi vizat strategia Suediei față de Turcia, în perioada în care țara aștepta să adere la NATO, precum și o întâlnire secretă cu Statele Unite, potrivit relatărilor din presa suedeză. Documentele au fost descoperite de personalul de curățenie al hotelului, iar mare parte din proces se va desfășura cu ușile închise din cauza informațiilor sensibile. Landerholm, care și-a dat demisia în ianuarie 2025, la câteva zile după ce poliția a deschis ancheta, neagă acuzațiile. Avocatul său susține că informațiile respective nu au pus în pericol securitatea națională și că faptele nu constituie o infracțiune. Procurorii afirmă însă că este vorba despre „informații extrem de sensibile” și au avertizat instanța că gravitatea cazului va deveni evidentă în timpul audierilor.
Suedia intenționează să închirieze celule în penitenciarele din Estonia
Suedia renunță la modelul clasic de reabilitare penală, trecând la modelul SUA de încarcerare în masă, potrivit experților, pe măsură ce țara se pregătește să închirieze celule în închisorile din Estonia, pe fondul numărului de deținuți în creștere în închisorile suedeze, scrie The Guardian. Trecerea la externalizarea locurilor din închisorile suedeze este parte a unui set de noi politici menite să tranforme sistemul de justiție penală din Suedia, în timp ce guvernul de centru – drepta încearcă să combată violența între bande, iar închisorile riscă să riscă să devină tot mai supraaglomerate. Departamentul de Justiție din Suedia a îndemnat serviciul suedez de închisori și probațiune Kriminalvården „să facă pregătirile necesare” pentru a închiria celule în închisorile din Estonia. În cadrul unui acord semnat de oficialii din Stockholm și Tallinn în iunie, până la 600 de celule din închisorile din Estonia ar pute fi închiriate. Potrivit unui raport recent publicat de Kriminalvården, populația din închisorile suedeze ar putea ajunge, în cel mai extrem scenariu, de la 7.800 de deținuți în acest an, la 41.000 de persoane private de libertate până în anul 2034, ca rezultat al politicilor punitive implementate de partidele de extrema dreaptă.