Au avut doar un moment mai prost. Trump își schimbă tonul privind refuzul aliaților din NATO de a sprijini războiul SUA cu Iranul
Președintele american Donald Trump a ținut un discurs în cadrul conferinței de presă de la finalul summitului NATO de la Ankara. Deși miercuri dimineață, Trump a criticat dur unele țări membre, seara, acesta a afirmat că aliații „au avut doar un moment mai prost” atunci când au refuzat să participe la războiul dintre SUA și Israel cu Iranul, notează CNN. „Spania s-a comportat foarte prost, dar știți… Italia s-a comportat bine, și aproape toate țările s-au comportat bine. Au avut doar un moment mai prost”, a spus președintele american. În ceea ce privește întâlnirile pe care le-a avut cu liderii țărilor NATO la Ankara, Trump a spus că „dacă există un cuvânt care să rezume ziua de azi, acela este unificare. Nu am mai văzut niciodată așa ceva.” „Fiecare țară ne iubește, se iubesc între ele. A fost o unificare extraordinară”, a completat Trump. Comentariile făcute miercuri de liderul de la Casa Albă au avut un total alt ton față de cel adoptat în ultimele luni, când i-a criticat în repetate rânduri pe partenerii europeni din NATO că au refuzat să sprijine eforturile de război SUA-Israel împotriva Iranului. Totodată, Trump a amenințat și cu scoaterea SUA din NATO de mai multe ori după acest episod care l-a nemulțumit. Rutte: Războiul din Iran se desfășoară „în afara teritoriului alianței” Pe de altă parte, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat de jurnaliștii de la Sky News dacă alianța ar interveni sau nu pentru a ajuta SUA în războiul împotriva Iranului. „Iranul se află în afara teritoriului NATO… Iranul nu ar trebui să dobândească capacitate nucleară, Strâmtoarea Hormuz ar trebui să fie deschisă, iar NATO a adoptat întotdeauna poziția că, în ceea ce privește capacitatea de rachete balistice intercontinentale, Iranul nu ar trebui să pună mâna pe ea. Dar acest lucru se petrece în afara teritoriului NATO, așa că fiecare aliat în parte gestionează această situație împreună cu SUA”, a explicat Rutte.
Cum arată meniul impresionant servit delegațiilor NATO la summitul din Ankara. Turcia mizează pe gastrodiplomație
Ankara este anul acesta gazda summitului NATO. Biblioteca națională prezidențială este deschisă deelgațiilor a 32 de state membre și 2.500 de jurnaliști. Au fost amenajate 1.800 de spații de lucru, 40 de săli de editare și 100 de puncte de transmisie în direct. În total, 48.841 de ofițeri de poliție, 7.447 de jandarmi și 639 de angajați ai securității cibernetice vor asigura ordinea. Meniul servit delegațiilor statelor aliate este impresionant, potrivit Hurriyetdailynews . Majoritatea meniurilor sunt din bucătăria turcească. Loading … Lista preparatelor turcești Oficialii delegațiilor NATO pot servi preparate regionale, deserturi și produse din diferite părți ale țării: supe preparate cu ulei de măsline brânzeturi kebab mantı pide dolm baclavau sütlaç aşure rahat turcesc. Ce presupune „Gastrodiplomația”? Potrivit Daily Sabah, „Gastrodiplomația” este esențială în relațiile internaționale. Burhanettin Duran, șeful direcției, a explicat utilizarea strategică a moștenirii culinare turcești pentru a promova armonia globală înaintea summitului NATO din 7-8 iulie. „Uneori, o masă bună poate transite ceea ce paginile de documente nu pot face”, a spus Duran. Duran a dezvăluit că filosofia culturală a mesei turcești reprezintă un cerc în care toată lumea stă la o distanță egală, liberă de ierarhie. El a evidențiat expresia locală „legătura dintre pâinea și sarea împărtășite” pentru a ilustra legătura profundă între oamenii care mănâncă împreună. „O ceașcă de cafea poate fi amintită timp de 40 de ani”, a remarcat Duran, care a citat un proverb tradițional pentru a sublinia cum simpla ospitalitate poate crea prietenii pe viață. El a menționat că orașele Gaziantep, Hatay și Afyonkarahisar sunt recunoscute de UNESCO în domeniul gastronomiei, reflectând bogăția patrimoniului Turciei. Sursa Foto: Envato
România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare. Miruță, la Summitul NATO de la Ankara
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că „România este astăzi un partener credibil și respectat în cadrul NATO”. „Un pas pe care România îl amâna de prea mult timp” „Dincolo de angajamentul de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare, anul acesta am făcut un pas pe care România îl amâna de prea mult timp, dar care este foarte apreciat la nivel aliat: am început să repornim producția militară în fabricile din țară”, a explicat el. „În contractele semnate în acest an am introdus o condiție esențială, ignorată zeci de ani: cine livrează echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, în cea mai mare măsură posibilă, în România”, a precizat Ministrul Apărării. „O investiție în securitatea națională” Astfel, „am început să repornim fabrici din industria națională de apărare și să reconstruim capacitatea de producție de care România are nevoie. Nu este doar o investiție în economie. Este și o investiție în securitatea națională”, a adăugat Miruță. „Tehnica militară modernă este esențială pentru capacitatea NATO de descurajare. Dar la fel de importantă este capacitatea de a o produce rapid, de a avea lanțuri de aprovizionare reziliente și o industrie capabilă să răspundă fără întârzieri provocărilor de securitate”, a afirmat ministrul. „Ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor” „Aceasta este și direcția susținută de Secretarul General al NATO, Mark Rutte. De aceea, în marja Summitului NATO de la Ankara, în cadrul NATO Defence Industry Forum, ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor, dezvoltarea programelor comune de achiziții și extinderea capacităților de producție în statele aliate”, a scris Miruță. Ministrul Apărării a specificat că „forța NATO nu se măsoară doar în efective și echipamente. Se măsoară și în capacitatea de a produce, de a inova și de a livra atunci când situația o cere”. „România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare”, a transmis ministrul. „Depinde de noi să valorificăm această oportunitate și să transformăm industria românească de apărare într-un pilon al securității naționale și al Alianței”, a conchis Radu Miruță.