Un lanț german de magazine a lansat o baterie solară care costă 300 de euro
Cu războaiele din Ucraina și Iran în desfășurare, costurile vieții și prețurile la energie și carburanți sunt în continuă creștere. Consumul este în scădere și companiile ajung să aibă mai puțin profit. Un lanț german de magazine alimentare a propus o soluție care să fie pe placul mai multor clienți. Soluția vine de la Soare Potrivit Tech Radar , care citează PV Magazine, lanțul german de magazine alimentare a început să scoată la vânzare o baterie pentru balcon cu capacitatea de 2,24 kWh, cu o putere de intrare de 1.000 W și cu o putere de ieșire de 800 W. Dispozitivul este compatibil cu majoritatea sistemelor solare de balcon. Prosumatorii pot să le încarce cu energia provenită de la Soare pentru a nu mai primi facturi uriașe de la furnizorii electrici. Bateria măsoară 310 x 170 x 350 mm și cântărește în jur de 20 kg, făcând-o încăpătoare pentru balcoane. În plus, lanțul german de magazine alimentare a scos la vânzare și o versiune de dispozitiv care poate fi controlat prin intermediul unei aplicații pe telefon. Bateria costă numai 300 de euro și se găsește la vânzare în toate magazinele Lidl din Europa și Marea Britanie. Sursa Foto: Lidl Autorul recomandă:După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers
72% dintre părinți recunosc că ajung să cumpere ce le cer copiii la supermarket, chiar dacă nu voiau
Copiii influențează tot mai mult deciziile de cumpărare ale familiei la supermarket. Părinții cedează frecvent cererilor de mâncare nesănătoasă. Concluzia aparține unui studiu făcut pe 1.050 de părinți din Anglia, prezentat recent la Congresul European privind Obezitatea de la Istanbul, conform The Independent. Peste jumătate dintre părinții chestionați (58%) au recunoscut că sunt bătuți la cap frecvent să cumpere produse bogate în grăsimi, sare sau zahăr. În consecință, aproape trei sferturi (72%) au raportat că achiziționează adesea produsele solicitate. Ce produse cer cel mai des copiii Printre cele mai căutate produse s-au numărat înghețata și acadelele (45%), bomboanele și ciocolata (43%), dulciurile și biscuiții (42%). Copiii cu vârste între patru și 11 ani au fost cei mai insistenți. Peste jumătate dintre ei cer verbal produsele, unul din trei le pune direct în coș, iar aproximativ unul din șase indică un display sau o reclamă din magazin. Marketingul alimentar, factor agravant Cercetătoarea Emma Boyland, profesoară la Universitatea din Liverpool, atrage atenția că mediul actual de cumpărare nu îi ajută pe părinți să facă alegeri sănătoase. Ambalajele cu personaje prietenoase și reclamele văzute înainte de cumpărături influențează semnificativ cererile copiilor. Aproape un sfert dintre părinți (23%) au mărturisit că insistențele copiilor îi fac să se simtă supărați, vinovați sau stresați. Studiul semnalează că părinții cu insecuritate alimentară sunt sâcâiți mai frecvent, ceea ce reprezintă o sursă suplimentară de stres.
De la Pizza Grandiosa la Chickenjoy: Top produse din supermarket care au devenit simboluri naționale în lume
Unele din aceste produse pot stârni dezbateri sau pot fi dificil de înțeles pentru vizitatorii străini. Totuși, pentru localnici, aceste produse sunt adevărate simboluri culturale prețioase, mai scrie Il Post. Norvegia: Pizza Grandiosa, un reper al serilor de weekend În Norvegia, pizza congelată Grandiosa este considerată, în mod neoficial, un fel de mâncare național. Introdusă în 1980, într-o perioadă când pizza era încă o curiozitate exotică, Grandiosa s-a transformat rapid într-un element de bază în gospodăriile norvegiene. Cu o combinație de sos de roșii, carne tocată, brânză Jarlsberg și ardei, această pizza și-a consolidat poziția grație unei strategii de marketing inspirate și integrării sale în cultura pop locală. Chiar și astăzi, milioane de exemplare sunt comercializate anual, iar prezența sa în congelatoarele multor familii este aproape indispensabilă. Irlanda: Tayto, chipsurile elevate la statut de instituție culturală În Irlanda, chipsurile Tayto reprezintă mult mai mult decât o simplă gustare. Cu peste 500 de pachete vândute în fiecare minut, ele sunt adesea consumate într-un sandviș tradițional, între două felii de pâine. Popularitatea lor a atins cote atât de înalte încât compania a inaugurat un parc tematic. Mascota lui, Mr. Tayto, a devenit o personalitate publică, lansând chiar și candidaturi simbolice în alegeri. Australia: Vegemite, gustul definitoriu al identității naționale Vegemite, pasta sărată obținută din extract de drojdie, constituie pentru australieni un simbol la fel de puternic precum steagul sau fauna lor endemică. Creată în 1923, cu scopul de a rivaliza cu Marmite, această pastă este savurată direct pe pâine prăjită. Mai merge incorporată în diverse feluri de mâncare sau chiar utilizată ca ingredient secret în numeroase rețete. Deși gustul său intens îi poate surprinde pe turiști, pentru australieni, Vegemite este o parte intrinsecă a cotidianului și a culturii pop, fiind menționată chiar și în celebrul cântec „Down Under”. Vegemite. Sursa foto: X Canada: Tim Hortons, mai mult decât o simplă cafenea Tim Hortons, un lanț de cafenele fondat de un fost jucător de hochei, a devenit o emblemă a Canadei. Renumită pentru cafea, gogoși și celebrele „Timbits”, marca este asociată cu ideea de comunitate și oferă un sentiment de stabilitate. Recent, compania a demonstrat această legătură, trimițând cafea sportivilor canadieni la Jocurile Olimpice de iarnă. Și-a consolidat astfel și mai puternic relația dintre brand și identitatea națională. Peru: Inca Kola, răspunsul local la Coca-Cola Băutura galbenă fluorescentă Inca Kola este un etalon al mândriei naționale peruane. Apărută în anii ’30 și promovată ca o alternativă autohtonă la mărcile internaționale, Inca Kola a cunoscut un succes atât de răsunător încât Coca-Cola a achiziționat jumătate din companie pentru a gestiona concurența. În prezent, este preferată chiar și în cadrul restaurantelor de tip fast-food. Inca Kola. Sursa foto: X Scoția: Irn-Bru, „cealaltă băutură națională” Irn-Bru este recunoscută drept a doua băutură națională a Scoției, imediat după whisky. Caracterizată printr-un gust dulce și o culoare portocalie intensă, această băutură a rezistat de-a lungul deceniilor oricăror încercări de modificare a rețetei sau de reformulare, consumatorii săi reacționând vehement la orice alterare a gustului familiar. Mexic și Filipine: Delicii și fast-food cu identitate locală În Mexic, prăjitura Gansito – o gustare cu cremă și gem de căpșuni – este atât de iubită încât a fost onorată cu propriul timbru poștal aniversar. În Filipine, lanțul de fast-food Jollibee a devenit un simbol național. El a reușit să combine perfect influențele occidentale cu preferințe culinare locale. Iar printre acestea se numără spaghetele cu ketchup de banane sau faimosul Chickenjoy. Chickenjoy. Sursa foto: X Fie că vorbim despre apa minerală Borjomi din Georgia sau despre băutura Milo din Malaysia, aceste exemple ilustrează modul în care mărcile alimentare pot evolua în repere culturale. Ele spun povești despre identitate, strategii de marketing, mândrie națională și adaptarea la gusturile specifice ale comunităților. Dincolo de rafturile supermarketurilor, aceste branduri au ajuns să reprezinte ceva mult mai profund: o evocare a „acasă” pe care niciun val al globalizării nu o poate șterge.
Magazinele din Franța folosesc AI pentru a depista hoții. Ce spun autoritățile despre legalitate
Software-ul de inteligență artificială instalat analizează mișcările clienților, identificând acțiuni precum ascunderea unui produs într-un geantă sau manipularea repetată a articolelor fără a le scană ulterior la casă. La detectarea unui comportament anormal, sistemul trimite personalului un scurt clip video pentru verificare, mai arată Euronews. „Primim o alertă, care poate indica un gest ambiguu sau clar suspect. Cel mai frecvent, este vorba despre ascunderea produselor”, a explicat Nelson Lopes, managerul unui supermarket din Montreuil, lângă Paris. Comercianții susțin că tehnologia are un impact financiar pozitiv. Un proprietar de supermarket a declarat că pierderile s-au înjumătățit după implementare. Iar asta după ce în anul anterior a înregistrat pierderi de aproape 60.000 de euro. Un farmacist din Paris a menționat că plătește aproximativ 200 de euro lunar pentru serviciu. A economisit în schimb aproximativ 4.000 de euro anual, sumă care ar fi acoperit costul unui agent de pază. Inteligență artificială – cadrul legal incert În prezent, Franța nu dispune de o legislație specifică care să autorizeze în mod explicit supravegherea comportamentală prin IA în spațiile comerciale. De asemenea, magazinele nu au obligația legală de a anunța clienții cu privire la utilizarea acestor tehnologii. Autoritatea franceză pentru protecția datelor, CNIL, a subliniat că aceste sisteme procesează date personale la scară largă. Iar utilizarea lor comercială necesită un cadru legal clar. Cu toate acestea, start-up-ul francez Veesion, unul dintre principalii furnizori ai tehnologiei, susține că a echipat între 2.000 și 3.000 de magazine în Franța. Directorul companiei, Thibault David, afirmă că soluția respectă regulamentul european privind protecția datelor (GDPR) și că nu implică analiză biometrică. Echilibru între securitate și dreptul la intimitate Pentru mulți comercianți, software-ul de inteligență artificială reprezintă un instrument vital de securitate. În special într-o perioadă de creștere a costurilor de trai și a furturilor. Unii clienți declară că nu sunt deranjați de măsură, atâta timp cât datele lor nu sunt distribuite sau utilizate în mod abuziv. În paralel, parlamentarii francezi analizează posibilitatea implementării unui cadru legislativ. Se dorește reglementarea mai strictă a utilizării inteligenței artificiale în supravegherea comercială. Dezbaterea privind limita dintre securitate și supraveghere în masă este departe de a fi finală, pe măsură ce tehnologia devine tot mai omniprezentă în viața de zi cu zi.
Supermaketurile sunt jefuite zilnic, prin intermediul caselor self-pay. Ce vârste au hoţii și ce se fură, în general, din magazine
Cel puţin 40 magazine sunt prădate zilnic în ţară, 15 numai în Capitală, prin intemediul caselor self-pay, sisteme care au încurajat hoții să îşi bage în traistă tot ce poftesc fără să mai plătească. În topul celor mai furate produse se află dulciurile, produsele cosmetice, băutura, articolele de îmbrăcăminte și, mai rar, cărțile, iar pierderile magazinelor le decontează toţi ceilalţi clienţi, prin preţuri mai mari la raft. „Într-o formă sau alta, obiectul ăla furat va fi plătit de oamenii cinstiți care își fac cumpărăturile din magazin.”, explică Feliciu Paraschiv, de la Asociația Comercianților. Astfel, casele self-pay au ușurat viața angajaților, dar i-au și încurajat și pe hoți, aceștia profitând de ele pentru a-şi pune în plasă cele mai bune produse fără să le mai plătească. Mai mult, unii scanează etichete ale unor produse mai ieftine, alţii nu le mai trec prin scaner deloc. De cele mai multe ori, hoții nu vizează articolele scumpe, ci produsele mici, cu un preț mediu, de cele mai multe ori dulciurile. „Întotdeauna sunt cazuri. În 2024-2025 am avut o creștere semnificativă. Sunt foarte mulți care nu sunt neapărat oameni săraci. Sunt mulți care trăiesc din asta”, a declarat pentru Observator TV Cătălin Scarlat, manager magazin. Iar polițiștii și reprezentanții firmelor de pază sunt suprinşi să descopere cine sunt infractorii: de la copii de 10 ani, până la bătrâni de 80 de ani. „Se fură, în general, produse mici, produse revandabile: cașcaval, untul, uleiul de măsline, băuturile alcoolice scumpe”, mai spune Feliciu Paraschiv. Mulți comercianți și-au montat camere de supraveghere și sisteme moderne anti-furt, iar acolo unde au observat că anumite produse dispar cel mai des, au apelat și la metodele clasice de prevenție. Aşa se face că au ajuns sub cheie roţile de caşcaval, conservele de peşte, bateriile si băuturile. FOTO – Caracter ilustrativ „10 lei e o conservă, totuși se fură atât de des încât managerii magazinului au decis să le pună în astfel de casete de protecție. Recomandăm administratorilor să verifice periodic funcționarea sistemelor de supraveghere video, să asigure iluminarea corespunzătoare a spațiilor și, pe cât posibil, să asigure măsuri de securitate”, declară Cătălina Toma de la Poliția Capitalei. Autorul mai recomandă: Robin Hood de Canada: 60 de „haiduci” canadieni fură din magazine și redistribuie produsele oamenilor nevoiași „Hoțul cu Porsche”: Român, acuzat că a jefuit 10 supermarketuri într-o singură zi. Ce metodă folosea Ce pedeapsă a primit un român din Italia care a furat două perechi de șosete: „Îmi cer scuze, îmi era frig”
Supermarketul din România cu cei mai ieftini cartofi: 1.6 lei/kg
Într-o perioadă în care prețurile cresc constant, clienții vânează reducerile importante la produsele de bază. Un exemplu elocvent ar fi cartofii, iar Lidl România are o ofertă specială la acest produs. „Cartofi cu 1,6 lei kilogramul, iarna! Ați mai văzut așa ceva, vreodată? Sacul de 5 kilograme costă 7,9 lei”, este mesajul postat pe pagina de Facebook „Perfect”. Însă nu toți clienții sunt receptivi la această ofertă, dacă e să ne luăm după unele mesaje postate pe rețeaua de socializare… „Ăștia numai românești nu sunt și, cu siguranță, crescuți în nisip”; „Ăștia, când fierb, îi pierzi în oală”; „Cartofi pentru porci, nu pentru oameni”; Autorul mai recomandă: Ce alimente trebuie să facă parte din dieta ta. Sunt considerate sănătoase Piureul de cartofi este mult mai cremos și mai gustos dacă adaugi un ingredient simplu Nu arunca cojile de la cartofi. Pot fi folositoare la curățarea oalelor și tigăilor Alimentul tradițional, sărac în calorii, care „ține stomacul plin”, potrivit dr. Mihaela Bilic. Este iubit de mulți români Secretul bucătăriei maghiare. Cartofi prăjiți, crocanți la exterior și pufoși la interior Leguma preferată de români care scurtează viața cu 5 ani. Medicul Virgiliu Stroescu: „Cea mai mare nenorocire a unui om” Cât costă să mănânci acasă (dimineață, la prânz și seara) în 2026. Calcul complet, în funcție de orașul în care locuiești O legumă foarte consumată în România a ajuns să fie importată, pe fondul recoltei slabe din țara noastră. „E mai ieftin, dar au gunoaie!” Alimentul sănătos cu care ar trebui să înlocuim cartofii prăjiți, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic Ce mâncare se servește în vagoanele restaurant ale CFR Călători, la început de 2026: „Am început să întrecem Japonia” După mesele bogate de Sărbători, românii consideră shaorma o variantă mai „ușoară” în a doua zi a anului Câți pași trebuie să faci zilnic, pentru a arde caloriile din mâncărurile și băuturile de Crăciun, potrivit unui studiu
Cine te pândește din salată. De ce nu trebuie să crezi în promisiunile de pe ambalaj
Pe toate ambalajele din supermarket este scris acelaşi lucru – acest produs este spălat şi gata de consum. Rezultatele din laborator arată cu totul şi cu totul altceva. O contaminare iniţială cu 100 de bacterii de salmonella creşte de 1.000 ori în numai 5 zile, citează Observator. „Avem o contaminare destul de mare cu bacterii din clasa enterobacteriaceelor. înseamnă de obicei o contaminare fecaloidă sau o contaminare prin sol. Nu există o valoare limită pentru salatele gata pregătite. Pentru un sandviș nu trebuie să avem mai mult de cinci enterobacterii pe gram. Așadar, pe gramul de salată avem de o mie de ori mai mult decât limita pentru sandviș”, a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA. „Este un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor. Contaminarea se face de la fermă la furculță. Adică atât în procesul de culegere, manipulare, lipsa de igiena a celor care manipulează, dar sigur și existeța unor insecte și animale, păsări, care pot contamina salatele. Recunosc că și eu am căzut în această capcană, am zis că e foarte bine că poate păstrează savoarea salatei și am zis sa nu le mai spăl”, a declarat Anca Hâncu, medic nutriţionist. Salata la pungă, cultură de bacterii Specialiştii din toată lumea spun că ar fi bine să evităm salata la pungă. S-au făcut cercetări care arată că mediul umed, combinat cu nutrienţii din frunzele tocate, crează condiţiile perfecte pentru dezvoltarea bacteriilor. Efectul e intensificat chiar de sucurile care ies în mod natural din frunzele de salată. În felul ăsta, o contaminare iniţială cu 100 de bacterii de salmonella, de exemplu, creşte de o mie de ori în numai 5 zile. „ Aceste bacterii pot fi foarte periculoase. Ca simptomatologie avem de la febra, crampe, dureri abdominale, diaree, mergand pana la bacteriemie, septicemie, insuficienta renala si in cazul listeriozei pana la deces”, a declarat Anca Hâncu, medic nutriţionist. Greu de crezut că o banală salată ar putea să te trimită de urgenţă la camera de gardă. Atenție la data de expirare și spălare „Recomandarea este ca, chiar dacă pe pungă scrie că salata este spălată, să o spălăm din nou. Și să nu o spălăm într-o baie de apă, în care nu facem decât să împrăștiem de pe o frunză contaminată bacteriile pe toată salata, ci sub jet de apă, într-o strecurătoare, cât mai bine și cât mai mult”, a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA. „Să fim atenți la pungă la data de expirare, a expirat gata, dacă punga este umflată înseamnă că în acel mediu s-au dezvoltat bacterii, nu o mai cumpărăm din start, am deschis punga chiar dacă scrie că nu mai trebuie spălat, o spălăm cu jet de apă. Nu punem într-un castron și înmuiem acolo salata, spălăm în sită cu jet de apă. După aceea se mai recomandă ca ustensilele pe care le folosim să fie diferite de ustensilele pentru carne, friptură, ouă sau alte alimente”, ne sătuiește Anca Hâncu, medic nutriţionist. Recomandarea autorului: Salată orientală de Post. O rețetă pe care este imposibil să o ratați
Costul alimentelor și produselor de bază din New York se apropie de cele din București
New York este unul dintre orașele cu cele mai ridicate costuri de viață din Statele Unite, în cartierele de top. Mai pe la margine este la fel de scump ca în Colentina. O româncă pe nume Aura, care a ajuns în metropola americană, a făcut recent un videoclip în care a prezentat prețurile reale dintr-un magazin Target din oraș, oferind o imagine clară asupra costurilor alimentelor și produselor necesare în viața de zi cu zi în 2026, publică Playtech. Conform filmării Aurei, printre produsele cumpărate în New York se numără următoarele: Brânză de 250 g – ≈ 12 lei Cutie de cereale – ≈ 30 lei Carne de porc – ≈ 70 lei/kg Lapte integral – ≈ 5 lei/litru Pâine feliată – ≈ 16 lei Ciocolată – ≈ 25 lei Pungă de chips-uri – ≈ 18 lei Detergent (31 capsule) – ≈ 60 lei Pastă de dinți – ≈ 30 lei Șampon – ≈ 36 lei Evident, la unele produse Aura nu ne spune și cantitatea. Aceste prețuri reflectă realitatea din magazinele tip Target, unde multe produse au prețuri accesibile comparativ cu alte lanțuri de supermarket din New York, dar rămân încă semnificativ mai mari decât în alte orașe americane sau în România. Dar, una peste alta, cu acești bani, în Dorobanți sau Cotroceni cam mori de foame… Recomandarea autorului: Calcul complet | Cât plătește un român ca să trăiască o lună în New York, în 2025: chirie, facturi, mâncare + alte cheltuieli
O turmă de oi a luat cu asalt un supermarket din Gemania. Care a fost mobilul incredibil al mioarelor
Aproximativ 50 de oi au intrat într-un supermarket din Germania, după ce s-au pierdut de turmă. Reprezentanții magazinului au transmis că nu au de gând să ceară despăgubiri ciobanului și au transmis, ironic, faptul că intenționează să preia pentru un an întreaga grijă a turmei de 50 de oi, inclusiv furnizarea de hrană. Incidentul a avut loc luni, 5 ianuarie, în localitatea germană Burgsinn. Aproximativ 50 de oi au intrat într-un supermarket Penny. Angajații și clienții au privit animalele cu uimire, neînțelegând ce se întâmplă, potrivit publicațiilor Osthessen și Bild, preia A3CNN. Ulterior, reprezentanții supermarketului au anunțat că animalele au stat între rafturi și în zona caselor de marcat, timp de 20 de minute, provocând haos și lăsând în urmă câteva sticle sparte. Ciobanul a recunoscut că turma se deplasa între zona industrială și râul Sinn, când mai multe animale s-au oprit să pască pe marginea drumului și s-au despărțit de restul grupului. Ulterior, acestea au ajuns în incinta parcării supermarketului și mai apoi în interiorul magazinului.
Supermarketul din România în care o felie de cozonac a ajuns să se vândă cu 42 lei
O clientă pofticioasă a fost la un pas să cadă pe spate când a citit eticheta cu prețul la cozonac într-un supermarket din România. I s-a părut ireal și s-a grăbit să posteze pe rețelele de socializare. Evident, reacțiile au fost pe măsură. Majoritatea repondenților au fost de părere că este imposibil, sau este vorba de o greșeală sau făcătură. „M-am speriat când am văzut cât costă o felie de cozonac la Auchan! Ce părere aveți, chiar dacă e o felie destul de mare”, a postat siderată clienta… Părerile au fost împărțite. „Atât a fost prețul la un cozonac. Probabil din cauza oboselii au greșit cand au pus eticheta. La Auchan lucrează oameni nicidecum roboti iar cum dvs sunteti obosita sa frământați un cozonac si sa miroasă in casa a sarbatoare asa si acei oameni sunt obosiți. Nu va convine, nu luati….faceti ca nu va obliga nimeni sa cumpărați”, crede un repondent. „Are aproape 1 kg. La ce va mirati?”, consideră un altul… Recomandarea autorului: Cozonacul de Crăciun, tot mai scump de la an la an. Românii se uită cu uimire la raft: „Mi se pare exagerat”. Cât a ajuns să coste un kilogram