Strâmtoarea Taiwan ar putea fi noul Ormuz
Blocajul Strâmtorii Ormuzului ar putea fi însoțit în paralel sau chiar înlocuit de o „lebădă neagră”, Strâmtoarea Taiwan. Subiectul a fost pus pe tapet odată cu vizita lui Vladimir Putin în China, care survine imediat după cea a lui Donald Trump, repunând pe tapet polul BRICS pe harta geopolitică mondială. Ne putem aștepta la mari surprize ca efect al acestor reconfigurări de putere, iar noua blocadă energetică poate lua forme neașteptate, a explicat expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru Gândul. China își testează abilitatea de a echilibra relațiile cu Washingtonul și Moscova. Însă, realitatea este una de evidentă inegalitate. China câștigă teren pe măsură ce influența Rusiei intră la apă China a devenit partenerul dominant în polul BRICS, Rusia venind dintr-o poziție de vulnerabilitate mai mare decât la ultima întâlnire din septembrie 2025. Vladimir Putin și Xi Jinping / Foto – Mediafax În mod vizibil, influența Rusiei pe scena globală s-a redus semnificativ în ultimele luni. Putin pare mai fragil din cauza prelungirii războiului din Ucraina și a costurilor militare enorme, a sancțiunilor occidentale care au izolat economic Moscova și a dependenței crescânde de China pentru exporturi energetice, tehnologie și sprijin diplomatic. Pe de altă parte, China și-a consolidat poziția de superputere economică și diplomatică. A reușit să mențină relații pragmatice atât cu Rusia, cât și cu SUA, după cum s-a văzut recent la întâlnirea cu Donald Trump. Federația Rusă are mai multă nevoie de China decât invers Retorica oficială este una entuziastă, ambele părți vor celebra parteneriatul strategic, cooperarea economică și rolul cheie al celor două țări în lume. În 2o26, se sărbătoresc aniversări importante: 25 de ani de la Tratatul de Bună Vecinătate și Prietenie din 2001 și 30 de ani de parteneriat strategic. În realitate însă, este o relație asimetrică, atrage atenția Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică și geopolitică energetică. Federația Rusă are nevoie mai mult de China pentru a vinde petrol și gaz la preț redus, ocolind sancțiunile. Beijingul câștigă din această dependență fără a se lega excesiv. Așadar, Xi Jinping evită implicarea directă militară, dar beneficiază de un partener anti-occidental util și de încredere. Ce este acordul strategic Power of Siberia 2 Comerțul bilateral a explodat după 2022, odată cu începerea războiului din Ucraina. Astfel, în 2024 acesta era de aproape 245 de miliarde de dolari. Moscova își dorește să crească, dar chinezii sunt prudenți, spune expertul. Astfel, Putin va plusa pentru proiecte energetice majore, inclusiv posibile avansuri la Power of Siberia 2. Beijingul ar putea să facă un pas semnificativ, deoarece strangularea fluxului de produse energetice din Strâmtoarea Ormuz a generat o cerere mare de energie în China. Așadar, se preconizează semnarea a peste 40 de documente, pe energie, comerț, educație și o viză fără pașaport extinsă, Kremlinul având „așteptări serioase” de a obține rezultate concrete, completează Cosmin Păcuraru. Se vor amorsa discuții despre BRICS și despre integrarea economică euro-asiatică a celor două țări, iar pe agendă vor figura și problemele de securitate regională și internațională, inclusiv Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. „Concluzia ar putea fi că Beijingul își consolidează imaginea de actor global pivotal, în timp ce Rusia încearcă să arate că nu este izolată”. Subtilul joc geopolitic al energiei Așadar, relația energetică dintre China și Rusia este una puternic asimetrică. Rusia a devenit extrem de dependentă de piața chineză după pierderea accesului la Europa. China câștigă din discounturi mari, diversificare sigură și poziție de negociere dominantă. China este de departe cel mai mare cumpărător de petrol al Rusiei, aproximativ 48–51 % din exporturile rusești de țiței. În unele luni din 2026, importurile chineze au depășit 2 milioane de barili pe zi, ceea ce reprezintă un record. Rusia a livrat volume mari cu discounturi semnificative față de benchmark‑urile internaționale, dar China dispune și de alți furnizori importanți de petrol din Golf. Singura conductă de gaze, Power of Siberia 1, a livrat gaz la capacitatea maximă, de 39 miliarde de metri cubi în 2025. În cazul gazelor, Rusia este cel mai mare furnizor de gaz al Chinei, prin conducte și prin tancuri de LNG, reprezentând aproximativ 30 % din importurile chineze de gaz. Deși Republica Populară Chineză importă, prin conducte, gaz din Turkmenistan, Rusia va forța începerea lucrărilor la conducta Power of Siberia 2 (50 + 12 miliarde de metri cubi). Power of Siberia 2 este încă în așteptare. În septembrie 2025 s‑a semnat un memorandum pentru un gazoduct de peste 50 de miliarde de metri cubi pe an, ce va traversa Mongolia. Construcția ar putea începe în 2026, cu primele livrări spre 2030–2031. Proiectul ar dubla capacitatea totală spre China (peste 100 de miliarde de metri cubi pe an), dar detaliile de preț și calendar rămân netransparente. China nu se grăbește și folosește acest contract ca mijloc de presiune. Xi va negocia nemilos, Rusia are asul Ormuz în mână De asemenea, China cumpără o pondere importantă din exporturile rusești de cărbune, care ajung la aproximativ 40 %. Energia reprezintă mare parte din exporturile rusești pe care Rusia le poate face către China. așadar Xi va negocia nemilos prețurile. Mai știe că veniturile Rusiei din energia care vine din China susțin bugetul de război, dependența Rusiei crescând dramatic; astăzi, China își permite să dicteze prețurile și termenii contractelor, adică contracte scurte, flexibile și cu discounturi majore. Beijingul știe că Rusia oferă un traseu terestru de import de produse energetice care este mai sigur decât rutele maritime prin Strâmtoarea Hormuz, vulnerabilă la tensiunile Iran–SUA–Israel. Totuși, Beijingul menține diversificarea și nu vrea dependență excesivă de un singur furnizor – adică Rusia – și avansează cu pași mari către propria tranziție verde, care va înlocui, pe cât se poate, combustibilii fosili. Un BRICS reînviat pentru relațiile energetice ale țărilor membre BRICS – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, la care s‑au adăugat Egiptul, Etiopia, Iranul, Indonezia și Emiratele Arabe Unite – nu este un cartel energetic precum OPEC+, dar joacă un rol tot mai important de platformă de cooperare, reziliență și contrabalansare a ordinii occidentale. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală BRICS tratează securitatea energetică a statelor membre și
Trump pleacă din China fără să decidă asupra armelor pentru Taiwan / Xi: Ne vom implica în negocierile cu Iranul
Donald Trump și-a încheiat vizita la Beijing fără să ofere un răspuns clar privind vânzarea de arme către Taiwan, după o serie de întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping dedicate unor dosare spinoase: războiul cu Iranul, comerțul, tehnologia și statutul regiunii, potrivit AP. Cei doi lideri au declarat că au înregistrat progrese în stabilizarea relației dintre cele două mari puteri, însă diferențele profunde rămân. Cel mai sensibil subiect a fost Taiwanul. Xi l-a avertizat în privat pe Trump că divergențele legate de insulă – pe care Beijingul o revendică drept propriul teritoriu – ar putea împinge SUA și China spre conflict. Trump a răspuns că nu a decis încă dacă va aproba o vânzare majoră de armament către Taipei. Trump încearcă să se folosească de influența Chinei asupra Teheranului Pe dosarul iranian, Trump a transmis că Xi s-a angajat să ajute la negocierea unui acord de pace și la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Liderul chinez l-ar fi asigurat, de asemenea, că Beijingul nu va furniza Iranului echipament militar – un angajament important pentru Washington, care încearcă să folosească influența Chinei asupra Teheranului, cel mai mare partener comercial al Iranului, pentru a-l determina să accepte condițiile americane de încetare a focului. Informații de context Vizita liderului american a avut loc într-un context tensionat, marcat de disputele comerciale dintre cele două state și de incertitudinile privind actualul armistițiu comercial care urmează să expire în noiembrie. La finalul summitului, președintele Trump a anunțat că l-a invitat pe Xi Jinping la Casa Albă în septembrie, iar ministrul chinez de Externe, Wang Yi a confirmat că vizita va avea loc în toamna anului curent.
Beijingul ar putea încerca să influențeze poziția SUA în timpul întâlnirii Trump-Xi, avertizează spionajul din Taiwan
„În ceea ce privește problema Taiwanului, cred că Beijingul ar putea încerca unele manevre în timpul discuțiilor. Cu toate acestea, în această privință, Statele Unite au reafirmat în mod constant, atât pe canale publice, cât și private, că politica lor față de Taiwan nu s-a schimbat”, a spus Tsai, citat de Reuters. Autoritățile de la Taipei vor urmări cu atenție summitul dintre Washington și Beijing, de săptămâna viitoare, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea modifica sau nuanța poziția tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor avantaje economice din partea Chinei Potrivit directorului serviciul de informații taiwanez, întâlnirea va avea ca obiectiv gestionarea divergențelor dintre cele două state și nu rezolvarea problemelor fundamentale. Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat în această săptămână că subiectul Taiwanului va fi probabil discutat în cadrul summitului, însă atât Statele Unite, cât și China înțeleg că niciuna dintre părți nu dorește producerea unui „eveniment destabilizator”. „Evaluarea noastră asupra situației generale dintre SUA și China este că aceasta va prezenta probabil ceea ce ar putea fi descris ca o stabilitate fragilă”, a mai spus Tsai Ming Yen.
Taiwan anunță că Statele Unite nu au propus realizarea unui transfer de arme către Orientul Mijlociu
„Până acum, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, nu ne-au (nr.r SUA) contactat în legătură cu utilizarea vreunui echipament”, a declarat Koo în fața parlamentarilor, în contextul discuțiilor privind o posibilă relocare a unor sisteme americane Patriot din Coreea de Sud către Orientul Mijlociu. Potrivit Reuters, minitrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun, a declarat anterior că armatele celor două state analizează această posibilitate, în contextul conflictului cu Iran. Legat de acest demers, președintele Lee Jae Myung a punctat că nu se poate opune cererilor venite de la Washington: „Se pare că există recent o controversă cu privire la transportul în afara țării de către forțele americane din Coreea al unor arme, cum ar fi baterii de artilerie și arme de apărare aeriană”. Ministrul de la Taipei a mai precizat că un transfer de armament s-ar realiza după ce SUA ar formula o cerere oficială, punctând că ei ar fi responsabili de transportul armamentului.
Activitatea aeriană a Chinei în jurul Taiwanului ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii ani
Autoritățile de la Taipei anunță că de la începutul anului, China a trimis 460 de aeronave militare, avioane sau drone, însă aceasta cifră marchează o scădere de 46.5% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Reuters. De asemenea, în luna februarie au fost înregistrate 190 de incursiuni în spațiul aerian taiwanez, semnalând cel mai scăzut nivel lunar de când Ministerul Apărării de la Taipei a început să publice date despre aceste zboruri, în 2022. În plus, Taiwanul nu s-a mai confruntat cu incursiuni de vinerea trecută (27 februarie). Potrivit oficialilor de la Taipei, diminuarea numărului de incursiuni ar putea avea legătură cu întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping. În viziunea unui oficial care a rămas anonim, Beijingul ar încerca să creeze o falsă aparență de deschidere către pace pentru a determina oprirea vânzării de arme americane către Taiwan. O altă explicație avansată de analiști este legată de campania de combatere a corupției din cadrul armatei chineze. Specialiștii consideră că reorganizările și schimbările din structura de comandă ar putea afecta temporar capacitatea operațională. Cu toate acesta, forțele chineze rămân în mișcare. „Doar pentru că nu vin acum nu înseamnă că nu se vor mai întoarce în viitor și nu putem exclude posibilitatea ca aceștia să se pregătească pentru o operațiune și mai amplă. Nu ar trebui să anticipăm nicio schimbare a intențiilor Beijingului bazându-ne doar pe câteva zile de activitate”, a spus un oficial taiwanez.
Tensiune în Asia. Japonia va amplasa rachete sol-aer în apropierea Taiwanului
Japonia va desfășura rachete sol-aer în apropierea Taiwanului până în anul 2031, potrivit Le Figaro. Acestea vor fi amplasate pe insula Yonaguni. Situată la aproximativ 110 kilometri est de Taiwan, insula găzduiește deja o bază a armatei japoneze. Planul a fost dezvăluit marți de ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, în timpul unei conferințe de presă. Autoritățile japoneze avertizează din ce în ce mai des cu privire la ambițiile militare ale Chinei în regiune. Japonia a anunțat încă din 2022 că intenționează să înființeze o astfel de instalație, dar atunci nu a prezentat un calendar. Anunțul apare în contextul în care China a luat o serie de măsuri economice și politice împotriva Japoniei începând din noiembrie, ca urmare a remarcilor făcute de prim-ministrul japonez Sanae Takaichi. Ea a sugerat că intervenția militară a țării sale era posibilă în cazul unui atac chinez asupra Taiwanului, o insulă revendicată de Beijing. De atunci, China și-a descurajat cetățenii să călătorească în Japonia. Marți, China a anunțat că va lua măsuri drastice împotriva a 40 de companii și organizații japoneze pe care le acuză că participă la „remilitarizarea” Japoniei.
Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială. Documente secrete indică manipularea scrutinurilor din Taiwan
Potrivit publicației japoneze Yomiuri Shimbun, citată de Taipei Times, Beijingul ar fi utilizat inteligența artificială pentru a influența procese electorale din străinătate, în special în Taiwan și Hong Kong. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială, confirmată de documente obținute de cercetători Aproape 400 de pagini de documente aparținând companiei GoLaxy, cu legături directe cu guvernul chinez, au fost obținute de Institutul de Securitate Națională al Universității Vanderbilt. Analiza acestora indică desfășurarea unor campanii sofisticate de propagandă bazate pe IA, menite să modeleze opinia publică în Taiwan și Hong Kong. Conform investigației, GoLaxy oferă servicii avansate de monitorizare a rețelelor sociale, identificare a liderilor de opinie și analiză psihologică detaliată a publicului țintă. Pe baza acestor date, compania creează personaje fictive generate de inteligență artificială, adaptate lingvistic și cultural, inclusiv prin utilizarea dialectelor locale. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială și imposibilitatea identificării boților Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială este dificil de contracarat, avertizează experți din industria IA din Taiwan. Aceștia susțin că progresele tehnologice fac aproape imposibilă diferențierea dintre utilizatorii reali și personajele generate de algoritmi, mai ales în mediul rețelelor sociale. Aceste entități virtuale nu doar distribuie dezinformare, ci participă activ la discuții online pentru a influența percepțiile publicului. GoLaxy a respins acuzațiile, negând existența unor rețele de boți sau implicarea în procese electorale, poziție prezentată anterior și de New York Times. Intervenția Chinei în alegeri prin inteligență artificială, legată de scrutinuri anterioare Articolul Yomiuri Shimbun face referire și la posibile intervenții în alegeri anterioare din Taiwan. Trei fișiere audio scurse online ar conține discuții între oficiali ai Armatei Populare de Eliberare și reprezentanți ai unei companii de analiză de date din Beijing, înaintea alegerilor locale din Kaohsiung din 2018. Convorbirile ar sugera alocarea a circa 20 de milioane de yuani pentru influențarea alegerilor locale și prezidențiale. Autoritățile taiwaneze au reacționat ferm. Comitetul consultativ al Consiliului pentru Afaceri Continentale a cerut intensificarea luptei împotriva dezinformării online și creșterea nivelului de educație media a populației, în contextul alegerilor locale din 2026 și al scrutinului prezidențial din 2028.
China desfășoară exerciții militare în jurul Taiwanului în contextul tensiunilor cu Japonia
Comandamentul Teatrului de Est din China a anunțat că exercițiile vor include foc real marți, cu restricții în cinci zone maritime și aeriene din jurul insulei, timp de 10 ore, între orele 2:30 și 12:30. Aceste manevre reprezintă a șasea rundă majoră de exerciții militare chinezești de la vizita fostei președinte a Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în 2022. Acțiunea vine după intensificarea retoricii Beijingului privind revendicările teritoriale asupra Taiwanului, ca răspuns la declarațiile prim-ministrului japonez Sanae Takaichi, care sugerase că un atac chinez asupra insulei ar putea declanșa un răspuns militar din partea Tokyo. „Aceste exerciții reprezintă un avertisment serios pentru forțele separatiste care promovează «Independența Taiwanului» și pentru forțele externe de interferență”, a declarat Shi Yi, purtător de cuvânt al Comandamentului Teatrului de Est din China, potrivit Reuters. „Exercițiul se concentrează pe antrenamente pentru patrule de luptă maritimă și aeriană, obținerea controlului integrat, blocarea porturilor și zonelor cheie și desfășurarea de măsuri de descurajare multidimensionale”, a adăugat el. China intitulează exercițiul „Scuturile Justiției: Spulberând Iluziile” Armata chineză a publicat un poster intitulat „Scuturile Justiției: Spulberând Iluziile”, ilustrând două scuturi aurii cu insigna Armatei Populare de Eliberare și Marele Zid Chinezesc, împreună cu trei aeronave și două nave militare. Este pentru prima dată când oficialii chinezi declară public că scopul exercițiilor este descurajarea unei intervenții militare externe. Exercițiile au început la 11 zile după ce SUA au anunțat vânzarea de arme în valoare de 11,1 miliarde de dolari către Taiwan, cel mai mare pachet de armament oferit vreodată insulei, ceea ce a provocat proteste din partea ministerului chinez al apărării, care a avertizat că armata va „lua măsuri puternice” ca răspuns.
Taiwanul, lovit de un cutremur cu magnitudinea 7. Momentul, surprins de camerele video
Cutremurul cu magnitudinea 7 s-a produs la o adâncime de 73 de kilometri și a zguduit clădirile din capitala Taipei, a declarat administrația. Intensitatea seismului a fost de categoria 4, ceea ce înseamnă că ar putea exista pagube minore, relatează Reuters. Guvernul orașului Taipei a declarat că nu au fost raportate pagube majore imediat după cutremur, însă au fost raportate câteva scurgeri de gaz și apă și pagube minore la clădiri. În urma producerii seismului, peste 3.000 de locuințe din Yilan au rămas fără curent electric pentru scurt timp, mai relevă sursa citată. A 6.6-magnitude earthquake struck the waters off Yilan County, #Taiwan, at 11:05 pm on December 28, with a focal depth of 60 kilometers. #earthquake pic.twitter.com/IcCZTepQcm — Shanghai Daily (@shanghaidaily) December 27, 2025 Totodată, administrația meteorologică a declarat că populația ar trebui să fie în alertă pentru replici cu magnitudinea între 5,5 și 6 în perioada următoare. Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a declarat într-o postare pe rețelele sociale că autoritățile au situația sub control și a îndemnat populația să fie în alertă pentru replici. Taiwanul se află în apropierea joncțiunii a două plăci tectonice și este predispus la cutremure. Peste 100 de persoane au murit într-un cutremur în sudul Taiwanului în 2016, iar un cutremur cu magnitudinea de 7,3 a ucis peste 2.000 de persoane în 1999.
China, amenințătoare: avertizează că va zdrobi orice încercare străină de a interfera cu Taiwanul
China a avertizat miercuri că va „zdrobi” orice încercare străină de a interveni în Taiwan, după ce Japonia a trimis marți avioane spre Yonaguni, cea mai apropiată insulă japoneză de arhipelagul guvernat democratic, potrivit Le Figaro. „Avem o voință fermă, o hotărâre puternică și o mare capacitate de a ne apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat Peng Qingen, purtător de cuvânt al Biroului Chinez pentru Afaceri Taiwaneze, într-o conferință de presă obișnuită. „Vom înăbuși orice interferență străină.” Beijingul critică vehement și planul Japoniei de a instala rachete ghidate sol-aer cu rază medie de acțiune la Yonaguni, care, potrivit ministrului japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, este „pe drumul cel bun”. „Desfășurarea de arme ofensive de către Japonia în zonele adiacente regiunii Taiwan din China este extrem de periculoasă. Creează în mod deliberat tensiuni regionale și provoacă o confruntare militară ”, a adăugat Peng Qingen. China consideră Taiwanul propriul teritoriu și nu a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul. Guvernul taiwanez, la rândul său, respinge pretenția de suveranitate a Beijingului și susține că numai poporul taiwanez își poate decide viitorul.