Germania: Acord cu talibanii pentru returnarea solicitanților de azil afgani în țara lor de origine
Confruntată cu o creștere accentuată a extremei drepte, Germania lui Friedrich Merz organizează de câteva luni zboruri charter către Afganistan pentru a-i returna pe solicitanții de azil puși sub acuzare de instanțe. Un acord este pe cale să fie încheiat pentru a facilita aceste deportări. Un acord între Berlin și talibani este aproape de a fi încheiat pentru a face zborurile de deportare către Afganistan „regulate”, a declarat sâmbătă ministrul german de interne, o mișcare care face parte dintr-o înăsprire a politicii germane privind migrația, potrivit Le Figaro. „Discuțiile sunt într-un stadiu foarte avansat, așa că putem presupune că vom ajunge foarte curând la un acord”, a declarat Alexander Dobrindt pentru site-ul de știri online „The Pioneer ”. „Dorim să efectuăm returnări regulate, iar asta nu înseamnă doar zboruri charter, ci și zboruri comerciale ”, a adăugat ministrul conservator (CSU). În funcție din luna mai, cancelarul Friedrich Merz a promis să accelereze deportarea solicitanților de azil afgani condamnați pentru infracțiuni comise în țară. Aceste returnări sunt controversate din cauza revenirii la putere în august 2021 a talibanilor, o autoritate pe care Germania nu o recunoaște. De atunci, Berlinul a efectuat două zboruri de deportare a afganilor condamnați de instanțele germane: 81 în iulie anul trecut și 28 în vara anului 2024. Aceste zboruri charter au fost organizate de Qatar, care a acționat ca mediator. Însă, în septembrie, Ministerul Federal de Interne a anunțat discuții directe cu talibanii. Angajații ministerului au purtat „discuții tehnice cu oficiali de la fața locului la Kabul în primul weekend al lunii octombrie pentru a organiza aceste zboruri de deportare”, a adăugat Alexander Dobrindt. Ministrul conservator „va face tot posibilul ca acest lucru să funcționeze ”, de exemplu, mergând la Kabul dacă este necesar, și dorește să „încerce același lucru cu Siria ” . După căderea președintelui Bashar al-Assad, Germania, la fel ca mai multe țări europene, a anunțat și ea că îngheață cererile de azil pentru cetățenii sirieni. O politică de imigrație mai dură este unul dintre remediile pe care Friedrich Merz speră să le ofere pentru a combate ascensiunea extremei drepte, aflată la egalitate cu conservatorii în sondajele recente.
Mandate de arestare pentru liderii talibani, acuzați că au persecutat femeile din Afganistan
Curtea Penală Internațională a anunțat că a emis mandate de arestare pentru doi dintre conducătorii principali ai talibanilor, acuzați că au comis abuzuri grave împotriva femeilor și fetelor din Afganistan, potrivit CNN. Instituția susține că cei doi lideri au „ordonat, incitat sau solicitat” acțiuni prin care femeile, fetele și alte persoane care nu respectă regulile talibanilor au fost supuse persecuțiilor. Haibatullah Akhundzada, conducătorul suprem al talibanilor, și Abdul Hakim Haqqani, principalul judecător al grupării, sunt acuzați că poartă „răspundere penală” pentru persecutarea femeilor pe baza sexului lor, încă „cel puțin” din 15 august 2021, după cum a transmis procurorul șef al Curții. Talibanii au respins decizia și au numit mandatele de arestare „absurdități”. Într-un comunicat, aceștia au afirmat că nu recunosc Curtea Penală Internațională. După ce talibanii au preluat conducerea Afganistanului în august 2021, au impus măsuri dure împotriva femeilor. Acestea nu mai au voie să vorbească în public, nici măcar prin sunetul vocii. Fetelor le-a fost interzis accesul la școală după clasa a șasea. Femeile sunt obligate să își acopere complet corpul și fața când ies din casă și nu au voie să privească bărbați cu care nu au legături de familie. „Deși talibanii au impus anumite reguli și interdicții întregii populații, aceștia au vizat în mod specific fetele și femeile din cauza sexului lor, privându-le de drepturi și libertăți fundamentale”, a declarat Curtea Penală Internațională marți.
Rusia devine prima ţară care recunoaşte oficial regimul taliban din Afganistan
Ministerul rus de Externe a anunţat primirea scrisorilor de acreditare din partea noului ambasador afgan la Moscova, Gul Hassan Hassan, un gest care, potrivit diplomaţiei ruse, va permite „cooperarea bilaterală productivă”. Ministerul de Externe al Afganistanului a salutat decizia, calificând-o drept „un pas istoric”, iar ministrul de externe taliban, Amir Khan Muttaqi, a descris-o ca fiind „un exemplu bun pentru alte ţări”. De la preluarea controlului în Afganistan, după retragerea trupelor SUA şi NATO, regimul taliban a încercat să obţină recunoaştere internaţională, însă majoritatea statelor au refuzat să le acorde legitimitate, în special din cauza restricţiilor dure impuse femeilor şi fetelor. Deşi guvernul taliban a stabilit relaţii diplomatice limitate şi a purtat discuţii la nivel înalt cu ţări precum China şi Emiratele Arabe Unite, până acum niciun stat nu recunoscuse oficial autoritatea lor. După promisiuni iniţiale de moderaţie, talibanii au reinstituit măsuri severe împotriva femeilor: acces interzis în majoritatea locurilor de muncă şi spaţiilor publice, inclusiv parcuri, săli de sport şi băi publice, iar fetele sunt excluse din sistemul educaţional după clasa a şasea. Ambasadorul Rusiei în Afganistan, Dmitri Jirnov, a declarat, într-o intervenţie la postul public de televiziune Canalul Unu, că decizia recunoaşterii oficiale a fost luată de preşedintele Vladimir Putin, la recomandarea ministrului de externe Serghei Lavrov. Jirnov a subliniat că hotărârea demonstrează „dorinta sinceră a Rusiei de a dezvolta relaţii depline cu Afganistanul”.